Latest / Fiti Oameni / Creștinul și duminica - Ghiță Mocan
Transcript
- 0:00Pecetluim această dimineață de sărbătoare cu un verset biblic
- 0:04se găsește în efeseni Capitolul 6, versetul 4.
- 0:08Efeseni 6 cu 4. Și dacă mult am cântat despre
- 0:13copii acum să cântăm despre părinți.
- 0:17Un verset pentru părinți. Și voi părinților nu întărâtați
- 0:23la mânie pe copiii voștri. Ci creșteți în.
- 0:28Mustrarea și învățătura domnului, amin.
- 0:35Localitatea EFSF. La vremea când apostolul Pavel
- 0:40scria scrisoarea. Era una dintre metropolele lumii
- 0:45antice. Era una dintre cele 4 capitale
- 0:49ale provinciei cunoscute sub numele Asia Mică și era din
- 0:55punct de vedere politic și economic prima dintre capitale.
- 1:00Unii comentatori merg până acolo încât spun că efesul în secolul
- 1:04întâi avea nu mai puțin de 400.000 de locuitori. 400.000 e
- 1:12deja un oraș mare și în vremurile noastre.
- 1:15Alții un pic mai prudenți spun că ar fi avut vreo 250.000.
- 1:21Dar și asta înseamnă un oraș. Mar.
- 1:25De asemenea, orașul efes la mărimea lui la importanța lui
- 1:30avea în componență o populație consistentă de oameni liberi.
- 1:37Oameni cu nume, oameni cu stare, oameni care puteau oferi
- 1:43copiilor lor educație. La vremea aceea fetițele nu erau
- 1:47trimise la școală. Ce vremuri?
- 1:51Doar băieței. Fetele nu erau expuse educației,
- 1:57ele erau crescute ca să devină soții și apoi să devină mame.
- 2:03Și apoi bunice etcetera. Iar când apostolul Pavel scrie
- 2:09col scrie celor din efes părinților, nu întărâtați la
- 2:13mânie pe copiii voștri, el de fapt, scrie unor părinți care
- 2:18aveau deopotrivă bani, educație, poziție socială și libertate.
- 2:27În spatele cuvântului părinților se ascunde un cuvânt grecesc
- 2:31pater, care de fapt ne duce cu gândul că nu e vorba despre Tata
- 2:36și mama ce e vorba doar despre să-mi spuneți mamă.
- 2:40E vorba doar despre. Mi-e și frică să spun.
- 2:45Doar despre tată. Versetul acesta începe taților.
- 2:54Nu părinților. Bine frate și de ce n-a pus
- 2:59cornilescu? Taților și de ce alți
- 3:03traducători din alte limbi? De asemenea, am văzut că
- 3:06folosesc tot părinților, nu taților, din cauză că
- 3:10traducătorii de obicei sunt bărbați.
- 3:13Și se gândesc să tragă un verset și pe mame.
- 3:17Să nu fie singuri în verset. Pentru că bărbatul mereu a
- 3:21suferit de singurătate. Și se gândesc ei măcar în
- 3:25versetul acesta să nu fiu singur.
- 3:28Să fie și ea soția mea. Mama copiilor mei.
- 3:34Și așa din tații lor a devenit părinții lor, dar în lumea
- 3:39greco-romană a secolului întâi și promit o foarte scurtă
- 3:42introducere care va fi toată predica de fapt.
- 3:47În lumea greco-romană a secolului întâi, nu mamele.
- 3:52Se ocupau de educația copiilor, în special a băieților, ci acum
- 3:57să nu ziceți bunicii. Tați.
- 4:03Educația se făcea în 2 etape de la 0-7 ani.
- 4:07Băiețelul era al mamei doar al mamei tata nici nu știa de el,
- 4:12adică știa, dar numai teoretic. Iar de la 7-16 ani era al cui.
- 4:20Al tatălui. Când apostolul Pavel spune
- 4:23taților, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri nu se referă la
- 4:27copii sub 7 ani, pentru că ei la această vârstă încă nu sunt
- 4:35pregătiți pentru educație, pentru că sunt prea mici.
- 4:40Când Pavel spune taților, nu întărâtați la mânie pe copiii
- 4:43voștri se referă clar la acest interval între 7 și 16 ani, dar
- 4:49nu dincolo de 16 ani. Pentru că educația copiilor este
- 4:53pe o perioadă determinată. Nu-i educăm cât trăim, mă refer
- 4:57noi părinții, nu îi educăm. Citeam recent într-o carte
- 5:01despre familie. În care era dată o mărturie.
- 5:06Care m-a impresionat. Acolo se făcea vorbire că o fată
- 5:11o fiică asculta de mama ei până la adânci bătrâneți și spunea
- 5:17ceva de genul. Încă mama îmi spune ce trebuie
- 5:20să fac și culmea că eu uneori ascult.
- 5:26Și apoi adăuga am 74 de ani. Iar mama are 95.
- 5:35Zâmbim dar educația nu poate să meargă până la nivelul acela.
- 5:40Chiar dacă trăim atât de mult. Între 7 și 16 ani se juca de
- 5:46fapt toată miza educației unui copil.
- 5:50Pentru că ne aduc aminte materialele de specialitate că
- 5:53într-adevăr undeva acolo de la 6 ani până la 10 ani 12 ani, până
- 5:59să intră în pubertate și apoi în adolescență, când nu mai îl
- 6:03ferești de primejdii? Dar în intervalul acesta este de
- 6:08fapt intervalul cu impact educațional maxim, iar dacă
- 6:11părinții ratează acest interval, de fapt tratează educația
- 6:16copilului în genere în totalitate.
- 6:22Încă un mic detaliu de la 0-7 ani.
- 6:25Copilul era al mamei, îl proteja de boli, îl hrănea și îl ajuta
- 6:31să crească mare și sănătos ca să-l predea cui.
- 6:35Tatălui. Mortalitatea infantilă era
- 6:39teribilă în antichitate peste jumătate din familii din copiii
- 6:44unei familii se stingeau în primii 7 ani, pentru că atunci
- 6:48omul e foarte fragil. Așa trebuie să explicăm de ce
- 6:52erau atâția copii? Pentru că dacă 10 făceai, dacă
- 6:57trăiau 4, te considerai familie fericită.
- 7:01De obicei nu trăiau nici 4 cam 3 trăiau.
- 7:05Cam 3 Supraviețuiau primilor 7 ani.
- 7:09Din ce motiv. Din 2 motive absolut evidente
- 7:14medicina era aproape inexistentă, iar igiena la fel.
- 7:20Medicina și igiena a prelungit mult viața noastră să nu ni se
- 7:24pară că e ceva miraculos. Ci faptul că dușul zilnic a
- 7:28devenit totuși un reflex. Obișnuit.
- 7:33Faptul că avem atâtea tratamente și posibilități și adesea la
- 7:38spital ni se mai semnează cumva. Prelungire de cele mai multe
- 7:44ori. Faptul acesta a făcut ca
- 7:47longevitatea da să atingă cote care nu s-au mai întâlnit în
- 7:52istorie. Avem așadar o viață lungă sau
- 7:56putem să o avem cel puțin din punct de vedere teoretic, dar pe
- 7:58vremuri nu era așa. Peste jumătate din copiii, cum
- 8:02vă spuneam se stingeau în primii 7 ani, dar cel care supraviețuia
- 8:07în sfârșit era predat tatălui, iar la 7 ani se făcea un fel de
- 8:12rit de trecere. Cum spun antropologii, se făcea
- 8:14o petrecere chiar o petrecere, că doar erau bani și
- 8:17posibilități și în mare sărbătoare.
- 8:20Era predat tatălui, tatăl îl prelua și de obicei mai plătea
- 8:25încă 2 ajutoare un grămătic, cum i-am zice astăzi un și un
- 8:29pedagog cineva care îl învăța pe copil scrierea citirea, de
- 8:32obicei Tata nu știa. Și un pedagog care îl învăța
- 8:37bunele maniere, iar Tata lua cu el, și-l învăța toate îl învăța
- 8:43cum ne cheamă pe noi, pentru că doar familiile libere aveau nume
- 8:46în rest doar doar porecle, doar porecle.
- 8:50Cum ne cheamă pe noi și de unde vine numele nostru?
- 8:54Îl ducea pe copil pentru că avea timp în anii aceea, pe la toate
- 8:58proprietățile, ca să arate până unde țin pământurile noastre
- 9:01care sunt proprietățile noastre, care sunt casele noastre.
- 9:05Apoi îl ducea și-i arăta tainele afacerii pe care o făceau,
- 9:09pentru că el urma să ducă toate acestea mai.
- 9:12Departe în antichitate nu se punea problema ce se va face.
- 9:16Băiatul se știa ce se va face, băiatul, cât de simplă era
- 9:19viața. Cât de simplu de asemenea,
- 9:23învățat sport și îl ducea la sportul obligat să facă sport.
- 9:27Îl lua cu el la vânătoare pentru că era de neconceput ca un pui
- 9:30de om bărbățel fiind. Să nu fie expus în mediul acela
- 9:35neprimitor și relativ riscant al pădurilor, unde ai tot ce vrei
- 9:40adrenalină dopamină endorfine tot ce vrei.
- 9:44Acolo. Du-te în lumea aceea unde tu
- 9:48ești un intrus și încearcă să faci ceva.
- 9:50De obicei nu-ți iese, dar du-te. Încearcă era de neconceput ca un
- 9:55bărbat să se dezvolte fără o asemenea expunere.
- 9:59Mămicile din sală deja au tresărit.
- 10:02Copilul meu acolo eu nu-l las să treacă strada fără mine.
- 10:09La 16 ani. Băiețelul trebuia să fie în
- 10:13stare să preia afacerea tatălui parțial.
- 10:17La 16 ani se acorda numele luna naștere.
- 10:24La 16 ani era trimis în numele tatălui în diferite locuri, să
- 10:28rezolve după puteri anumite probleme.
- 10:32La 16 ani primeau o ținută o togă de obicei.
- 10:37Pe care nu purta înainte și care marca RITUL de trecere.
- 10:41De la o vârstă la alta. Sigur că dumneavoastră ați vrea
- 10:46să mă întrebați, dar dacă copilul nu se califică, dacă era
- 10:51un derbedeu? Un nemernic.
- 10:56Un nesuferit. Și unii erau chiar așa?
- 11:03Dacă nu se prindea nimic de el casă, bună educație, bună
- 11:08investiție, bună material. Ce se întâmpla cu copilul acela?
- 11:16Istoria consemnează câteva cazuri în care copilul nu se
- 11:19califica. Umbla cu minciuni și îl mințea
- 11:23pe Tata, că așa e frumos să-l minți ăsta-i investește în tine,
- 11:26vrea să scoată din tine om și tu minte.
- 11:29Ba chiar îl fura pe Tata fura din proprietatea tatălui, dar de
- 11:33fapt, era și proprietatea cui al lui, dar el nu pricepe.
- 11:37Zice că mai aveau și apucături adolescentine după ce se trezeau
- 11:41că sunt un pic bărbăției. Lăsau vreo două-trei sclave
- 11:45gravide. Că sclavii pe vremea aceea
- 11:48sclavii nu erau considerați ființe umane, se cumpărau în.
- 11:52Târg pe bani. Tata se bucura, nu Tata se
- 11:57întrista. Tatal chemat și spunea că ce ai
- 12:01făcut, te-ai trezit un pic bărbat aia și eu pot să fac.
- 12:03M-ai văzut pe mine făcând așa ceva?
- 12:06Tu mă furi pe mine. Ești obraznic cu mine?
- 12:14Mai aveau și prostul obicei care te bântuie la adolescență.
- 12:17Cine n-a trecut pe aici, mai ales băiat, fiind să fugă de
- 12:20acasă, dar știa și fugeau. Câte două-trei zile nu mai știai
- 12:25de el și când îl răpunea foamea se întorcea ca fiul.
- 12:30Risipitor. Bineînțeles că nu-ți răspundea
- 12:33la telefon. Bineînțeles că nu mai știai pe
- 12:38unde e, dar se întorcea în cele din urmă.
- 12:41Și uite așa viață amară și tatăl suporta până la 16 ani și
- 12:46stăteam demnitatea unui părinte a unui tată în lumea
- 12:49greco-romană să-l suporte până la 16 ani, dar îi spunea, din
- 12:54când în când vezi că vine vremea Scadenței iubesc astea nu vor
- 12:57merge la. Infinit iar dacă derbedeul nu se
- 13:01potolea și de obicei nu se potolea.
- 13:04La 16 ani, Tata se pregătea și chema, ceea ce noi astăzi numim
- 13:08un notar public care venea cu un document oficial și copii ale
- 13:13unor asemenea documente. Ni s-au păstrat ca să vedeți ce
- 13:16frumoasă e istoria. Venea cu un document pe prima
- 13:20parte a documentului se făcea dezmoștenirea ireversibilă a
- 13:24derbedeului sau cum să-l numesc? Pentru că nu avea un nume urma
- 13:28să primească, dar nu va mai primi un nume.
- 13:31Dezmoștenirea ireversibilă. Acelui derbedeu, dar înainte de
- 13:37asta, Tata se pregătea și punea ochii pe un alt băiat pe care
- 13:40îl. În film.
- 13:44Băiatul înfiat. Avea minim 18 ani.
- 13:50Maxim 20. Concertul de colinde al Fia de
- 13:54la maternitate era nul în vremea aceea.
- 13:58A nu fi a un bebeluș, nu există așa ceva pentru că nu te mai
- 14:01riști. A 2-a oară, nu te-ai riscat o
- 14:03dată? După cum se vede, biologia îți
- 14:07dă cele mai mari rateuri biologia.
- 14:10De care noi atâta ne înduioșăm. De care noi atâta ne înduioșăm.
- 14:17Dar în cazul acestui tată nefericit, cum vă spuneam?
- 14:21Pe când venea sărbătoarea de la 16 ani.
- 14:25I se citea acestui copil, excomunicarea nu chiar.
- 14:30Exproprierea ex. Dezmoștenirea.
- 14:35I se dădea posibilitatea ca un favor să rămână pe domeniile
- 14:39tatălui, ca ea sau intuiția. Ca sclav și de obicei rămâneau
- 14:45pentru că ăștia nu aveau altă perspectivă.
- 14:48Dar sclavul nu mai pășește la masa stăpânului.
- 14:52Iar când se întâlnea cu Tata pe moșii, ne putem imagina momente
- 14:55aproape de film când se întâlnea cu Tata alerga, probabil
- 14:59instinctiv spre tata și îi spunea tată și el spunea CE ai
- 15:02zis? Eu nu sunt tatăl tău, am fost
- 15:07aia, a fost o eroare, o durere pe care și eu vreau să uit.
- 15:13Tratați în felul acesta pentru că nu știau să fie sclavi pentru
- 15:16că nu știau să asculte că comentau.
- 15:20În cele din urmă, plecau de bunăvoie.
- 15:23Și majoritatea se stingeau în lumea largă pentru că de muncit
- 15:27nu știau muncit carte nu știau pentru că au fost niște derbedei
- 15:30și așa au rămas. Știi infractori.
- 15:35Unii dintre ei, însă caz fericit și asta e chiar subiect de film.
- 15:40Se trezeau în cele din urmă în flămînzeni, aceeași îndepărtare.
- 15:43Aceea începeau să lucreze și întemeia o familie și deveneau
- 15:47mari la capătul pământului, dar niciodată nu mai aveau acces
- 15:50unde. Acasă.
- 15:53Iubiți frați și surori, dragi părinți acum îl înțelegeți mai
- 15:57bine pe Pavel când zice părinților tații lor, chiar dacă
- 16:01vă este în obicei și chiar dacă vă protejați numele și familia
- 16:04expulzând ul pe derbedeu și punând unul cumsecade în loc,
- 16:08chiar dacă faceți asta din neam în neam, chiar dacă este o
- 16:11uzanță în vremea în care voi trăiți în locul acela, chiar
- 16:15dacă vă dă mâna, chiar dacă merită copilul acela, până la
- 16:18urmă, dacă atâția ani nu s-a calificat.
- 16:22Nu întărâtați pe copiii voștri la.
- 16:25Mânie. Ceea ce cere Pavel aici.
- 16:28Dacă înțelegem contextul este comporta ți, vă nu doar ca tați,
- 16:32ci ca tați care îl cunoașteți pe Dumnezeu.
- 16:37Dați șansă copilului după 16 ani.
- 16:40Ceea ce în epocă nu se făcea. Permiteți i să ia numele vostru?
- 16:48Permiteți-i să gestioneze după puteri foarte controlat?
- 16:51Într-adevăr, o parte din afacerea voastră însoțiți-mă cu
- 16:56el la biserică. Luptați alături de el pentru
- 17:00corectarea lui luptați pentru mântuirea lui.
- 17:03Nu întărâtați la mânie pe copiii voștri.
- 17:07Noi aplicăm versetul acesta într-un mod cu totul pueril.
- 17:11Că nu-i voie să-i zici, nu-i voi auzi, nu-i voie să zici, nu-i
- 17:13voie Ba să-i zici, nu-i voie. Că până să-i spui ce ai voie
- 17:17trebuie să-i spui ce nu-i voi. Că nu-i voie să îl mângâi, să-l
- 17:24mângâi, să nu-l mângâi dacă e copilul tău?
- 17:31Că nu-i voie să te uiți la el, nu știu cum, dar cum să nu te
- 17:33uiți că e al tău? La cine vrei să se uite străinul
- 17:37de pe stradă? Cele 2 principii ale educației
- 17:41dragii mei pe care le anunțăm și apoi ne rugăm.
- 17:45Sunt instruirea crește ți în învățătura domnului.
- 17:50Și corecția crește ți în. Mustrarea domnului.
- 17:55Instruirea corespunde verbului, a acționa.
- 18:00Corecția corespunde verbului a. Reacționa.
- 18:06Instruirea este acțiune pură, acțiune calmă, acțiune
- 18:11conștientă. Începem să ne instruim copiii,
- 18:15nu când fac o prostie, ci mult înainte de a greși.
- 18:18Noi începem cu instruirea după vârstă după stare.
- 18:22Pe când corecția corespunde verbului a reacționa, este
- 18:27reacție pură. Reacționăm în situația în care
- 18:30copilul greșește. Instruirea stabilește
- 18:34principiile mai mult decât regulile prin reguli principii.
- 18:38Pe când corecția rezolvă abaterile a se citi sfidările,
- 18:45adică atunci când copilul te sfidează când face ceva în mod.
- 18:49În mod cum. Intenționat.
- 18:53Știți că păcatul cu intenție și în cele spirituale este cel mai
- 18:56grav, prin urmare și în educație la fel?
- 19:00Și în fine. Instruirea este dominantă.
- 19:05Corecția este episodică. În toate zilele, cât copilul e
- 19:10MIC, îl tot instruim, îl tot dădăcim așa trebuie să facem.
- 19:16Dar de pedepsit îl pedepsim episodic nu în fiecare zi.
- 19:22Nimeni nu trebuie să fie pedepsit în fiecare zi.
- 19:26Și trebuie să fim foarte prudenți în privința aceasta și
- 19:29foarte atenți. Fie toate aceste cuvinte o
- 19:33încurajare pentru toți părinții din sală și fie ca să vă ajute
- 19:37Dumnezeu spun să vă ajute că ai mei, au trecut de perioada
- 19:41educațională. Au trecut, mă refer peste adică.
- 19:47Indiferent cum e copilul, el crește.
- 19:52Înțelegeți aici, nu se poate opri.
- 19:55Iar aceia care aveți părinți încă în interval să vă dea
- 19:58domnul mult curaj, răbdare și înțelepciune atât taților, cât
- 20:02și. Mamelor.