Latest / Fiti Oameni / Rugăciunile crucii - Ghiță Mocan

Transcript

Rugăciunile crucii - Ghiță Mocan · Fiti Oameni

0:00
Tema acestei seri frumoase temă tema Vegherii.
0:04
M-a îndemnat și pe mine să-mi aleg predica din seara aceasta
0:08
tot în această notă, așa că am să aduc înaintea dumneavoastră
0:12
un mesaj despre veghere, pornind de la îndemnul domnului Isus
0:16
cristos, care într-o împrejurare a spus vegheați, mai ales în
0:21
vederea rugăciunii, aș vrea în seara aceasta să învățăm în
0:26
câteva gânduri de la un campion al rugăciunii, care a fost
0:31
nimeni altul decât domnul Isus cristos.
0:35
Când citim evangheliile, de obicei 2 imagini 2 profile ale
0:40
domnului ne ies în evidență și pe acestea le tot studiem.
0:45
Le tot predicăm le tot aprofundăm.
0:48
Probabil că primul profil sau prima imagine a lui Hristos din
0:53
Evanghelii este aceea de vindecător, adică cei bolnavi
0:58
care sunt făcuți sănătoși, morții care înviază demonizații
1:04
care sunt eliberați. Au pericole pe mare, mai ales
1:08
care sunt rezolvate de domnul. Cum s-a spus și încântare taci
1:12
fără gură vorbește Dumnezeu. Aceasta e imaginea care ne
1:18
amprentează cel mai mult și nu e greșit.
1:21
E parte din ceea ce este Dumnezeu făcător de minuni slavă
1:27
lui. A 2-a imagine așa îmi place să
1:30
cred că în această ordine. Este domnul sau Isus ca
1:35
învățător? Și imediat după minuni suntem
1:39
uimiți de învățăturile domnului. Ne uităm adesea și citim
1:44
predicile de pe munte sau de la câmpie pentru că avem și și
1:49
vedem. De asemenea, bogăția de
1:51
parabole, de pilde pe care domnul le rostește, poate vedem
1:55
și suntem uimiți de polemicile pe care Isus le are cu atâția
2:00
oameni din vremea lui și mai ales cu liderii religioși și
2:05
învățătura domnului. Ne uimește și pe noi.
2:08
Pe contemporani, știți că unii dintre ei spuneau?
2:11
El ne învață că unul care are. Putere și acolo este exousia
2:17
care s-ar traduce mai degrabă prin autoritate.
2:21
Nu e putere în exercițiu sau putere ca efect, ci este putere
2:26
într-un fel ca o cauză că o sursă a puterii.
2:31
Suntem uimiți, așadar și de calitatea lui Isus de învățător.
2:36
A 3-a imagine și de care noi ne vom ocupa în seara aceasta.
2:40
Și pe care adesea nici nu o observăm și vorbim despre ea
2:45
foarte puțin. Dar a 3-a imagine lui Iisus este
2:50
aceea de rugător. Cuvântul în sine aproape că nu
2:55
l-am mai auzit, nu? Cum am zis.
2:59
Rugator. Nu doar vindecător, nu doar.
3:06
Învățător ci și un mare. Rugător.
3:11
Dacă medităm puțin la aceasta, am putea să punem rugător pe
3:15
primul loc. Pentru că dacă domnul a fost
3:20
vindecător și învățător, înseamnă că a fost întâi de
3:24
toate un mare. Rugător.
3:28
Pentru că nu se poate să fii vindecător și învățător sau
3:31
orice vocație ai avea. Dacă nu pui la temelie.
3:38
O viață consistentă. Profundă.
3:43
Matură de rugăciune. Rugăciunea este și pentru mine,
3:48
lupta mea. Nu predica nu studiul.
3:53
Nu lectură. Nu alergarea dintr-o parte în
3:57
alta, sper cu folos. Nu angajamentele nu proiectele.
4:04
Pentru că sunt bine sănătos, funcționează.
4:08
Sunt atent, dar am văzut că lupta mea cea mai adâncă cea mai
4:12
profundă. Este rugăciunea.
4:16
Viața mea de rugăciune. N-am să intru în detalii, am să
4:21
vă vorbesc despre 3 rugăciuni pe care domnul le face și unde
4:24
credeți. Pe cruce.
4:29
Mesajul nostru îl putem intitula rugăciunile Crucii 3 la număr,
4:34
dar înainte de aceasta, doar în partea de introducere pe care
4:38
vreau să o scurtez maxim ca să ne putem ocupa de rugăciuni.
4:43
Aș vrea să vă aduc aminte că activitatea publică a domnului
4:46
Isus cristos. Da începe cu botezul, cum știm
4:51
cu toții? Doar că Evanghelistul Luca e
4:55
singurul care ne aduce aminte de un detaliu, spunând că după ce a
4:59
fost botezat Isus pe când ieșea din apă, spune că s-a deschis
5:05
cerul. Glasul tatălui s-a auzit și
5:09
duhul s-a făcut vizibil în chip de.
5:12
Porumbel dar între deschiderea cerului și botezul lui Isus sau
5:17
botez și deschidere spune că pe când iisus e cine știe.
5:23
Se ruga. Pentru că apare doar o singură
5:28
dată în evanghelii. Aproape că nici nu observăm
5:30
detaliul. Și de aceea Isus ca rugător nu e
5:34
spectaculos, pentru că rugăciunea nu e spectaculoasă.
5:38
Efectul ei poate să fie spectaculos, dar rugăciunea nu e
5:42
spectaculoasă. Domnul se roagă după ce este
5:46
botezat. Așadar își începe activitatea,
5:49
putem spune nu doar cu botezul, ci începe activitatea cu ce?
5:54
Cu rugăciunile și apoi se roagă dealungul întregii sale
5:58
activități se retrage pentru rugăciune în diferite ipostaze.
6:02
Vreau să vă aduc aminte că înainte de alegerea ucenicilor,
6:05
domnul se retrage o noapte întreagă în.
6:08
Rugăciune, să nu uităm că după cea mai spectaculoasă minune pe
6:12
care a săvârșit-o, mă refer la înmulțirea pâinilor, pentru că
6:16
spunem spectaculoasă că acolo au fost mii de oameni care au
6:19
beneficiat din minunea aceea. A fost cea mai spectaculoasă, au
6:23
vrut să-l facă împărat, iar domnul a fugit dinaintea lor.
6:27
S-a retras singur în munte pentru.
6:30
Rugăciune. Bun.
6:34
Isus străbate. Viața pământească prin
6:38
rugăciune. Dacă ar fi să căutăm un fir roșu
6:42
al vieții domnului Isus vieții cunoscute, aceea nu-i, acela nu
6:46
e vindecarea și învățătură. Ce este cum recurge din nou și
6:52
din nou la rugăciune? Când se îndreaptă spre patimi,
6:56
potrivit Ioan, capitolul 17 în Grădina Ghetsimani, domnul ce
7:01
face se roagă? Începe cu rugăciune și sfârșește
7:05
cu. Rugăciune.
7:08
Așadar, domnul când urcă pe cruce sau este așezat pe cruce.
7:14
Rostește cum bine știm deja cele 7 cuvinte de pe cruce sau cele 7
7:20
strigăte de pe cruce, iar dintre acestea 7 și acesta e subiectul
7:25
nostru 3 sunt. 3 sunt chiar dacă nu știm acum intuitiv din toată
7:31
introducerea 3 sunt. Rugăciuni. 3 din 7 sunt
7:39
rugăciuni, adică aproape. Aproape jumătate.
7:44
Haideți să vedem aceste rugăciuni prima, de aceea nu
7:47
citim un text, pentru că citim rugăciunile acestea pe cum le
7:51
explicăm. Prima rugăciune deschideți
7:53
împreună cu mine. Luca 23.
7:58
Versetul. 32-34, Luca 23 cu 32. Împreună cu el, adică cu Isus,
8:12
duceau și pe 2 făcători de rele care trebuiau omorâți împreună
8:16
cu Isus. Când au ajuns la locul numit
8:19
CĂPĂȚÂNA sau craniul l-au răstignit acolo pe el și pe
8:24
făcătorii de rele, unul la dreapta și altul la stânga.
8:29
Isus zicea. Tată.
8:33
Iar tăi, căci nu știu ce fac. Ei și-au împărțit hainele lui
8:38
între ei, trăgând la sorți. Prima rugăciune de pe cruce este
8:46
și primul dintre cele 7 cuvinte de pe cruce.
8:50
Ne putem imagina în felul următor, domnul Iisus este
8:55
țintuit pironit ridicat pe cruce, probabil cu crucea odată.
9:02
În dreapta și în stânga încă 2 Răstigniți cei 2.
9:07
Ori Isus se afla în mijloc, iar această poziție centrală a lui
9:13
Isus, chiar și în crucificare, are o valoare de simbol peste
9:17
via curi, pentru că el mereu este în mijloc.
9:20
El este mereu în centru și toți deopotrivă păcătoșii și.
9:26
Sfinții gravitează în jurul lui. Dar el este în.
9:31
Centru. E ridicat pe cruce și încep
9:36
suferințele fizice atroce pe care le genera răstignirea.
9:41
Îngăduiți mi un minut și nu mai mult să vă descriu puțin aceste
9:45
suferințe. Asta și din cauză că noi uneori
9:49
poate prea spiritual. Lizăm și uităm să ne gândim la
9:52
lucrurile concrete fizice. Dintre toate morțile sau
9:58
felurile de a muri, în antichitate pedeapsa cea mai
10:01
cumplită pentru un condamnat la moarte era să fie omorât prin
10:06
crucificare. De exemplu, cei care erau
10:09
cetățeni romani nu erau crucificați, pentru că era cea
10:12
mai dezonorantă moarte, iar un cetățean roman vinovat fiind de
10:17
moarte. Totuși nu poate fi omorât prin
10:21
crucificare. Acesta e motivul pentru care
10:24
petru. Petru moare ca martir prin
10:28
crucificare, iar apostolul Pavel moare ca martir prin.
10:33
Decapitare de ce? Martirii au fost și unul și
10:37
altul de C Pavel prin decapitare.
10:41
Pentru că era cetățean roman, iar decapitarea era considerată
10:45
o formă mult mai ușoară sau cel puțin mai rapidă de moarte decât
10:49
crucificarea. Răstignitul, așadar, era expus
10:54
la suferințe cumplite și îndelungi pentru că tehnica
10:58
răstignirii era înadins făcută pentru a prelungi agonia morții.
11:05
Erau străpunse doar extremitățile mâinile, palmele
11:10
sau încheieturile și. Picioare.
11:14
Niciodată cuiul sau pironul sau obiectul ascuțit nu era voie să
11:20
străpungă cavitatea toracică unde se află organele vitale și
11:25
dacă lucrul acesta s-ar fi întâmplat, moartea ar fi
11:28
survenit foarte. Repede.
11:32
Scopul era ca moartea să fie amânată.
11:37
Scopul era ca suferința fizică și promit că mă opresc cu
11:41
detaliile, dar am vrut să știți asta.
11:43
Să vă aduc aminte. Suferința fizică să fie
11:46
prelungită și se prelungea ore pentru unii multe ore, pentru că
11:53
moarte, pentru că viața se scurgea din răstignit picătură
11:57
cu. Picătură, dar nu se scurgea
12:01
dintr odată, pentru că din cauza climei era foarte cald.
12:06
Se închega sângele și nu mai dorea.
12:09
Nu mai vroia să. Să curgă.
12:13
Ceea ce făcea agonia mai mare. Mai cumplită de neimaginat.
12:20
Isus vă aduc aminte, nu că nu am ști.
12:23
Ci pentru că e parte din tema serii.
12:27
Pentru că vorbim despre Isus. Pe cruce.
12:32
Isus din punct de vedere fizic, a suferit toate suferințele prin
12:37
care trecea un răstignit fără nici o excepție.
12:42
Ori, după ce l-au ridicat pe cruce odată cu acea ridicare cu
12:46
presiunea corpului. Cum ne putem imagina cu acea
12:50
sfâșiere senzație de rupere în 2?
12:53
Începeau chinurile tot mai cumplite.
12:57
Așadar, în mijlocul chinurilor care tocmai începuseră, cum
13:00
spuneam domnul Isus, primele cuvinte inteligibile suficient
13:06
de tare de tare rostite ca să fie consemnate mai târziu.
13:10
Primele cuvinte nu sunt o predică, nu sunt un blestem, nu
13:15
sunt o condamnare, nu sunt o judecată, ci primele cuvinte
13:19
sunt o. Rugăciune.
13:22
Și măcar ai zice o rugăciune pentru el că avea atâta nevoie
13:26
acum de rugăciune, dar nu, nu o rugăciune pentru el, ci o
13:30
rugăciune pentru ei, o rugăciune în care domnul nu vine cu sine
13:34
cu el însuși înaintea tatălui ci da, vine înaintea tatălui ca un
13:39
fiu ascultător, ce este, dar vine aducându i pe ceilalți în
13:44
rugăciune. Și prima nu e pentru el, ci este
13:47
pentru ceilalți. Este rugăciune de mijlocire.
13:51
Ioan gură de aur, spunea. Crucea este altarul pe care
13:55
Hristos se roagă pentru prigonitorii săi și iartă pentru
14:00
ca noi să învățăm că iertarea e mai puternică decât răzbunarea
14:05
și că, de fapt, biruința noastră ar trebui să fie reputată în
14:10
rugăciune. Augustin spunea Cam în aceeași
14:13
notă, iubirea sa Era atât de mare încât chiar și atunci când
14:19
moare domnul iartă, chiar și când.
14:23
Moare. Dietrich bonhoeffer un martir și
14:27
el de secol XX. Nu există rugăciune mai înaltă
14:32
decât a cere iertare pentru dușmani, pentru cei care îți
14:36
produc ofensă. Suferință disconfort și în cazul
14:41
lui Iisus, cei care îi regiz au moartea.
14:45
Cineva a spus simplu dar extrem de profund că Isus a murit.
14:50
Inginerește, mi-a plăcut mult formularea inginerește.
14:55
A murit. După un protocol.
14:58
Prestabilit foarte clar. Cu etapizare.
15:03
N-a murit poetic. A murit inginerește?
15:08
După toate. Rânduielile.
15:12
Ne întoarcem la rugăciune. Și de îndată ce suntem surprinși
15:16
că prima rugăciune a domnului este pentru alții și asta ne
15:19
pune în dificultate că noi abia avem timp să ne rugăm pentru.
15:22
Noi. Dar dacă prima rugăciune de pe
15:26
cruce este pentru alții, înseamnă că rugăciunea cea mai
15:29
mare sau forma cea mai înaltă de rugăciune nu e pentru noi și
15:34
pentru cauzele noastre, ci e că în după ce am depășit pragul,
15:38
acesta uităm de noi și ne rugăm pentru.
15:41
Alți. Eu sunt deficitari la
15:44
rugăciunile pentru mine. Ce lucruri mari predic eu aici.
15:51
Eu parcă simt că n-am zis destul despre ale mele.
15:54
Dar de, cum să mai am timp să mă rog și pentru.
15:57
Alții? Fac o afirmație în care eu cred
16:01
că și sper că și dumneavoastră. Dacă cineva dintre noi se roagă
16:07
mai mult pentru alții, eu cred că nu-l uită Dumnezeu nici pe
16:11
el. Eu cred că altruismul creștin
16:17
trebuie să-l dovedim nu doar prin mila aceea trecătoare, când
16:20
oferim cuiva ceva, ca să nu moară de foame, sigur că o
16:24
facem. Dar cred că altruismul sau lupta
16:27
cu egoismul o purtăm în rugăciune.
16:31
Cât de mult au loc alții în rugăciunea mea?
16:36
Cât de mult sau cât de mulți nu. Dintre cei care n-au legătură cu
16:42
mine și cu cauzele mele se regăsesc în rugăciunea mea și
16:45
mai mult, cum extind rugăciunea până la acel nivel, încât să mă
16:50
rog și să binecuvintez cum domnul a învățat în predica de
16:53
pe munte pe dușmanii mei pe vrăjmașii mei.
16:58
Domnul a zis tată iartă i dezleagă-i vrea să spună acolo
17:03
iartă le datoria acoperă i tată iartă i, căci nu știu.
17:08
Ce fac ridicăm aici o întrebare oarecum spinoasă aparent banală.
17:14
Dar oare cei care îl răstigneau pe domnul nu știau ce făceau?
17:19
Nu vă grăbiți să răspundeți, pentru că aici răspunsul este
17:21
ambivalent, este da și mai tare. Și nu.
17:27
Păi am zis, nu vă grăbiți să răspundeți, încercam să vă ajut
17:29
să nu dați răspunsul greșit. Bun da și nu.
17:37
În primul rând, ei știau ce făceau pentru că nu erau la
17:42
prima execuție. Ei făceau totul cum am zis.
17:46
Inginerești. Totul era în grafic.
17:51
Fișa postului era completată, totul mergea conform planului.
17:57
Când domnul zice iartă i tată că nu știu de fapt în primă fază,
18:02
nu ei știau din punct de vedere tehnic, dacă îmi permiteți ei
18:07
știau. Totuși, Iisus are dreptate în
18:12
rugăciune și sfârșim prin a da răspunsul al 2-lea, spunând că
18:16
într-un anumit fel sau într-un alt fel, spuneți.
18:21
Nu știau în ce sens nu știau. De exemplu, în mintea lor.
18:28
Prea superficială prea orbită prea întunecată.
18:33
În mintea lor prea împietrită. Ei credeau că răstignitul din
18:38
mijloc este egal în vinovăție și în soartă cu cel din dreapta și
18:43
cel din. Stânga ei nu făceau deosebirea
18:47
vorba apostolului Pavel, într-un context euharistic să deosebiți
18:51
ce trupul domnului ei nu făceau deosebirea pentru ei.
18:57
Condamnați erau toți toți 3 în mod egal.
19:02
Când domnul zice iartă i, căci nu știu ce fac, de fapt, domnul
19:07
spre asta se îndreaptă tată nu le ține în seamă pentru că ei nu
19:11
văd ei, nu știu, ei nu înțeleg. Apostolul Petru într-o predică
19:16
ulterioară pe care o găsim în faptele apostolilor, chiar le
19:19
spune voi, care l-ați răstignit pe domnul din Neștiință?
19:23
Ați făcut aceasta, adică din orbire spirituală?
19:27
Voi, da erați vinovați. Domnul, spune aceștia sunt
19:30
vinovați de ceea ce fac, dar nu conștientizează.
19:34
Nu știu, nu realizează că mintea lor este orbită.
19:39
Ochilor sufletești sunt nevăzători, au ochi ai inimii
19:44
cum toți au, dar nu sunt deschiși nu sunt luminați în
19:48
inima lor. Este atâta întuneric și
19:51
împietrire sfârșim prin a zice că într-adevăr, isus avea
19:55
dreptate și când a zis iartă i, căci nu știu ce fac de fapt,
20:01
Isus la asta se referea, ei nu realizează ce fac.
20:07
Aș vrea să fac o afirmație și încet-încet să ne îndreptăm spre
20:10
a 2-a rugăciune, dar nu înainte de a auzi și această afirmație.
20:17
Dacă am stat mai bine să ne gândim și avea am avea o
20:20
înțelegere mai duhovnicească mai profundă.
20:25
Orice păcătos din jurul nostru, care uneori ne ofensează chiar
20:29
pe noi. Nu numai că e păcătos, dar ne și
20:33
ofensează. Poate ne batjocorește.
20:38
Poate ne supără. Poate ne cauzează suferințe de
20:43
un fel sau de altul, dar dacă am putea să gândim, adânc profund
20:50
ca Isus. Orice păcătos din orizontul
20:55
nostru în viață nu știe. Ce face chiar dacă el până la un
21:01
punct sunt de acord, știe ce face, el știe că își bate joc,
21:05
adică știe că îți produce suferință.
21:08
Înțelegeți? El știe că nu crede sau ce mai
21:11
face el acolo? Știe că asta vrea să facă.
21:15
Dar la adâncime. El.
21:19
Oricine ar fi spuneți. Nu știu ce face.
21:24
Nu conștientizează. N-a avut momentul acela de
21:29
luciditate. De oprire.
21:32
De implozie nu de explozie explozie face păcătosul mereu de
21:36
implozie, adică o explozie spre. Interior care să te modifice din
21:43
temelii. Nu vreau să iau apărarea
21:47
păcătoșilor într-un mod pueril. De aceea vă rog, înțelegeți bine
21:50
ce doresc să spun, nu vreau să spun că a fi păcătos.
21:54
E bine, nu vreau să spun că păcătoșii sunt eroi și noi îi
21:58
facem vedete, nu vreau să spun, deși tendința aceasta poate că
22:02
avem uneori tocmai cumva ca să-i cucerim, știți cum să ne punem
22:06
da, dar nu despre asta vă spun. Dacă am avea ochii lui Isus de
22:12
pe cruce? Dacă am avea un pic din inima
22:16
lui Isus am ajunge, poate nu de vreme, dar poate mai târziu,
22:20
poate cu timpul cu maturizarea am ajunge să nu-i condamnăm, să
22:25
nu-i acuzăm să nu-i urâm, chiar dacă inițial trecem prin fazele
22:30
acestea și sfârșim prin a ne fi. Milă de ei.
22:37
Poate ce spun eu aici nu se potrivește nimănui în seara
22:40
asta. Poate poate e ceva prea grav și
22:44
poate toți o ducem bine cu ai noștri și nu suntem atinși de
22:48
suferințe de felul acesta poate, dar oricând ni se poate.
22:54
Întâmpla. Iar suferințele din partea
22:57
oamenilor sunt de multe feluri. Nu trebuie neapărat să ne suie
23:01
pe cer. Pe cruce nu trebuie la modul
23:05
acesta. Dar lumea în care trăim noi,
23:08
care este cu adevărat neo păgână, un neo păgânism, adică
23:12
un păgânism nou recent. Lumea în care trăim noi este tot
23:17
mai diferită, nu tot mai împotrivă.
23:22
Chiar dacă nu pe față. Împotriva credinței, a trăirii
23:26
cu Dumnezeu și simțim, aceasta adesea atât de aproape prin cei
23:31
din casele noastre din familia lărgită dintre prieteni dintre
23:34
colegi. Nu vreau să ne lamentăm, nu
23:36
vreau să dramatizăm, înțelegeți, dar nu putem spune că nu simțim.
23:42
Uneori și noi suntem atinși de batjocură.
23:46
De suferință, de persiflare și de atitudini de felul acesta
23:51
iubiții mei haideți să învățăm că prima rugăciune a lui Iisus a
23:55
fost, iar 2. Șterge le lor datorie atunci
24:01
când domnul face rugăciunea iartă I.
24:03
Domnul spune de fapt, cămașa te rog tată.
24:08
Comportă te cu ei ca și cum n-au făcut spuneți dumneavoastră
24:12
cuvântul. Nimic.
24:16
Clar că au făcut. Clar că tocmai.
24:20
Fac. Bun comportă te ca și cum?
24:25
Să ajungi, să te rogi pentru dușmanii tăi este să te duci
24:29
înaintea lui Dumnezeu până la nivelul acesta și să zici, Te
24:33
rog. Te rog.
24:36
Iar tăi nu le ține în seamă, nu-i pedepsi.
24:40
Te rog fie ți milă de ei și comportă te doamne cu ei care
24:46
era expresia. Ca și cum?
24:49
Da clar că s-a întâmplat, dar ca și cum nu s-a.
24:53
Întâmplat. Ce nivel.
24:58
Ce nivel de rugăciune. C nivelul de înțelegere.
25:03
Ca și cum? Cineva m-a jignit, eu trebuie să
25:06
ajung la nivelul și încă cât mai repede cu putință pentru binele
25:10
meu. Trebuie să ajung la nivelul lui.
25:13
Spuneți expresia. Ca și cum, păi ca și cum nu s-a
25:19
întâmplat. Cine a spus că i simplu ea e
25:22
rugăciunea mult ajută. Rugăciunea mult ajută.
25:28
Ca și cum? Ca și cum n-a făcut asta?
25:33
Chiar dacă a făcut-o. De aceea, dacă vreți să dați un
25:38
titlu într-un singur cuvânt acestei rugăciuni, o puteți numi
25:42
apologia. Apologia, apologie înseamnă
25:45
apărare, ceea ce face domnul este să se interpună ca un
25:49
avocat între vinovații, aceștia și judecătorul suprem, care era
25:53
tatăl. A părându-i nu pe cei
25:56
nevinovați, ca e simplu apărându i pe cei.
26:00
Vinovați. Și pe noi să ne ajute Dumnezeu.
26:05
A 2-a rugăciune pentru a 2-a, ne mutăm în Evanghelia după Matei,
26:08
capitolul 27. Versetul. 45.
26:16
De la ceasul al 6-lea până la ceasul al 9-lea s-a făcut
26:20
întuneric peste toată țara. Și pe la ceasul al 9-lea Isus a
26:26
strigat cu glas tare Eli Lama Sabactani, adică dumnezeul meu,
26:32
Dumnezeul meu pentru ce? M-ai părăsit aceasta este a 2-a
26:37
rugăciune dintre rugăciunile crucii și este al 4-lea cuvânt
26:43
rostit de domnul pe cruce, deci nu ne încurcăm.
26:47
EA 2-a rugăciune, dar E al 4-lea dintre cele 7 cuvinte.
26:51
Deci dacă primul cuvânt de pe cruce a fost rugăciune și dacă
26:55
al 4-lea este tot rugăciune, înseamnă că avem rugăciune la
26:59
început și avem rugăciune la că sunt 7.
27:02
La mijloc. Adică și o simetrie.
27:05
Deja vedem aici care nu poate decât să ne încurajeze aici, nu
27:09
mai spune tată. Ce ai spune Dumnezeul meu,
27:12
Dumnezeul meu, ceea ce EO schimbare de apelativ, care vrea
27:16
să facă lucrurile mai solemne și se pune o întrebare dureroasă, o
27:21
întrebare dramatică, da în care domnul îl întreabă pe Dumnezeu
27:27
Dumnezeule, pentru ce M-ai părăsit?
27:30
Aș vrea să fac aici o mențiune care am găsit-o și eu prin
27:34
lectură. Unul dintre Marii teologi ai
27:37
secolului trecut, pe numele lui iugan Moltmann spunea într-una
27:42
din scrierile lui ceva, ce pe mine m-a marcat și potrivește
27:45
bine acum, cu această rugăciune a domnului.
27:50
El spunea că nu e corect să interpretăm moartea lui Hristos
27:53
pe cruce jertfa lui doar din perspectiva salvării noastre.
27:58
Doar din perspectiva salvării noastre.
28:02
Spune că avem o tendință. De a privii foarte utilitar.
28:08
Prea utilitar și personalist spre ceea ce Hristos a săvârșit
28:13
pe cruce. El spune că această acest
28:18
avantaj sau cum să spun acest beneficiu al mântuirii noastre
28:22
prin Jertfa de la calvar nu e în primul rând sau nu?
28:25
Este adevărul ultim cel mai înalt al jertfei lui Hristos.
28:29
Și atunci sigur că te întrebi dacă are este dacă nu e acesta,
28:32
că noi știam că acesta e și în primul rând și în al 2-lea rând
28:35
și în al 3-lea rând. Ion Gatman spunea.
28:42
Jertfa lui Hristos pe cruce a fost în primul rând între fiul
28:47
și cine credeți? Și tatăl nu între fiul și noi
28:51
decât prin efect spre noi. Jertfa lui Hristos pe cruce.
28:58
Dogmatic și chiar exegetic, cel mai corect ar fi să o vedem
29:03
între fiul și tatăl. Și moltmann spunea, și când am
29:07
să vă citez? Sigur o să vă placă să nu uităm
29:10
nici o clipă, că nu e vorba doar de fiul care e părăsit de cine?
29:16
De tatăl, ci și de tatăl, care e părăsit de cine?
29:21
De fiul și la a 2-a parte să recunoaștem că nu prea ne-am
29:24
gândit. Jertfa de pe cruce spunea
29:31
acestui aș teolog recent. Jertfa de pe cruce produce o
29:37
fisură sau cum să o numim ceva de genul un cutremur.
29:41
Nu doar pe pământ. Înainte de ăla de pe pământ.
29:47
Produce un cutremur într-o relație unde credeam că nu se
29:51
poate întâmpla în acea relație. Nu se poate întâmpla niciodată.
29:55
Nimic. Că nu e posibil acolo.
30:03
Ce el vorbește de 2 cutremure de cutremurul vizibil și consemnată
30:06
în evanghelii și de un cutremur. Invizibil.
30:12
Care se produce în această ruptură temporară la care vom
30:16
reveni între fiul și cine. Și tată.
30:21
Faptul acesta spunea mult man și apoi n-am să mai insist, dar
30:24
mi-a plăcut și această concluzie a lui.
30:28
Faptul acesta arată că spune el după ce îl înțelegem, ne face să
30:32
ne temem cu adevărat, adică să ne temem pentru soarta noastră
30:37
dacă lucrul acesta a fost posibil.
30:41
În mijlocul suferinței pe cruce ca timp mă refer, presupunem că
30:45
cele 7 rostiri de pe cruce acoperă în mulțime simetric.
30:48
Toată agonia lui Hristos pe cruce și aici suntem undeva la.
30:53
La jumătate la mijloc când suferința începea să devină
30:56
peste puteri. DDDD grozavă suferința fizică,
31:00
mă refer în mijlocul acestei suferințe, domnul spune.
31:04
Dumnezeul meu Dumnezeul meu pentru ce m-ai.
31:08
Părăsit. Karl barth spunea că strigătul
31:13
lui nu era totuși un strigăt al necredinței.
31:17
Ci un strigăt al credinței dusă până la extrem.
31:22
Hans urs von balthasar un gigant pe un loc de secol XX în
31:27
strigătul lui Hristos se adună toate strigătele omenirii către
31:32
Dumnezeu, toate strigătele omenirii către.
31:36
Dumnezeu. Ridică înaintea dumneavoastră și
31:40
aici o întrebare. Oare a fost iisus fiul?
31:45
Cu adevărat părăsit. De Dumnezeu.
31:50
Acuma sigur sunteți prudenți și nu vă grăbiți să răspundeți și
31:53
bine faceți. Știu că n-o să mai îmi
31:56
răspundeți. Bine faceți?
32:02
Reiau întrebarea. Și voi încerca să răspund.
32:09
Păi frate oare chiar a fost părăsit?
32:14
Dar e posibil. Totuși, nu era vorba de unul
32:18
dintre noi. Gândiți-vă că noi credem despre
32:22
noi în relația cu Dumnezeu, că nu suntem părăsiți.
32:25
Spuneți cuvântul niciodată. Chiar și în situațiile în care
32:30
nu-l simțim pe domnul ba dimpotrivă, nu face nimic pentru
32:33
noi. Dumnezeu nimic și lasă lucrurile
32:35
pur și simplu să se degradeze chiar și în situația aceea.
32:39
Noi ne-am băgat în minte, avem în minte, cultivăm, dezvoltăm
32:44
asta. Eu la fel că nu se poate este,
32:47
dar eu nu îl simt și cumva, nu-l învinovățesc pe el și mă
32:51
învinovățesc pe cine? Pe mine pentru că eu nu-l simt
32:55
din dureri. Din neatenție sau din alte
32:59
pricini, nu pot să-l simt pe Dumnezeu.
33:02
Aș vrea să vă spun că experiența noastră umană, care este doar
33:05
umană. Noi nu suntem totuși Isus.
33:08
Experiența noastră umană ne conduce uneori la erori în
33:12
interpretarea a ceea ce i s-a întâmplat lui Isus, pentru că
33:15
noi rămânem totuși oameni și îl judecăm și pe el după măsura
33:19
cui. După măsura noastră, ca să nu
33:22
las nici o urmă de. Nu știu de îndoială.
33:28
Referitor la ceea ce am spus că noi credem că domnul tot timpul
33:31
e cu noi, numai că noi nu-l simțim asta.
33:33
E foarte adevărat, dar se potrivește 9 oamenilor, oameni
33:38
om om, nu om și cum a fost el om și Dumnezeu.
33:43
Răspunsul la întrebarea dacă a fost Isus sau nu părăsit este
33:47
din nou ambivalent este, nu n-a fost sau poate.
33:52
Sau poate da acum vom începe cu nu și vom sfârșit cu.
33:57
Da începem cu nu și nici nu mai trebuie să insist majoritatea
34:00
predicatorilor merg pe această premiză că nu se poate ca iisus
34:04
să fi fost părăsit, pentru că ce tată e acela nu tată ceresc care
34:09
își părăsește fiul, chiar când acesta ascultă și duce până la
34:13
capăt nu misiunea pentru care a venit ce tatăl să-l părăsească.
34:17
Adică ce părinte își părăsește fiul când îi este mai?
34:21
Mai greu. Este ceva imposibil nu iisus
34:25
doar din cauza suferinței, pentru că om a fost și el n-a
34:29
mai putut recepta. Da, n-am mai avut lungimea de
34:33
undă, n-a mai putut recepta prezența tatălui.
34:37
Această explicație este foarte simplă la îndemână și foarte
34:40
populară și v-am zis că are marele avantaj că o putem
34:44
înțelege cu toții pentru că ni se întâmplă și cui.
34:47
Și nou bun. Dar aș vrea să ne complicăm
34:52
puțin, chiar dacă e joia seară sau poate tocmai din cauza asta.
34:57
Când joia vine, cine e cu adevărat interesat?
35:01
Cine cu adevărat dorește. Dragii mei.
35:07
Cum ar fi să privim lucrurile din perspectiva cealaltă?
35:12
Și să ne imaginăm. Că a fost o părăsire reală.
35:17
Real. Și că preț de câteva momente, nu
35:22
știu cât mă feresc, să zic secunde sau minute.
35:24
Mă feresc să zic. Preț de câteva momente, sper că
35:29
nu prea lungi. Fiul a fost părăsit de Chile.
35:34
De tată. Iar dacă lucrul acesta e posibil
35:37
în realitate. Ceea ce este mult mai onorant
35:41
pentru Iisus decât prima variantă e mult mai onorant.
35:46
Să plecăm de la premisa că dacă Isus zice m-ai părăsit el chiar
35:49
nu spune ceva greșit sau cum să zic, știți cum spun?
35:53
Nu spune ceva simbolic, ci chiar a fost părăsit, adică e mai
35:56
onorant, nu? Să luăm de bun ce spune Isus
36:00
avea măcar ce spune Isus, nu luați de bun ce spune unul și
36:04
altul de acord. Ce spune Isus?
36:07
Spunem ai mai părăsit. El spune, m-ai părăsit nu mi se
36:11
pare că nu te mai simți. E posibil ca să fi existat un
36:18
moment în care tatăl ca să mă exprim un pic poetic și-a întors
36:23
privirea de la cine. De la fiul.
36:27
Dar oare ce ar fi putut să facă fiul?
36:29
Cu ce ar fi putut greși atât de mult?
36:32
Încât un tată atât de iubitor. Să-și întoarcă c.
36:37
Privirea. Iată de ce tatăl a făcut-o.
36:43
În momentele acelea. Când are loc strigătul acesta?
36:49
Răstignirea își atinge apogeul răstignirea își atinge apogeul
36:55
din punct de vedere spiritual. În momentul acela s-a împlinit,
36:59
ceea ce foarte frumos, a zis Nicolae steinhardt.
37:02
A zis că până la un punct, crucea a fost obiect de
37:06
supliciu, iar la un punct crucea a devenit altar.
37:12
Și n-a mai fost obiect de tortură.
37:14
Ce a fost cum am zis? Altar și pe altar era mielul de.
37:19
Șanț. Iar în momentul acesta maxim de
37:24
climax. În acel moment.
37:28
Hristos purta în chip nevăzut, dar real păcatele întregii
37:33
omeniri. Admitem și afirmăm că Jertfa lui
37:39
Cristos. Are o putere să zicem
37:42
tridimensională. Ea era retroactivă, adică lua
37:48
toate păcatele de unde? Din trecut.
37:54
Ea era activă da în sensul că lua toate păcatele
37:58
contemporanilor. Să-i.
38:01
Și ea era pro activă, cum se spune, pentru că lua
38:05
virtualmente vorbind păcatele tuturor care vor trăi după
38:10
Hristos, adică inclusiv ale cui? Ale noastre.
38:14
Dacă Jertfa lui Hristos n-a făcut asta, atunci înseamnă că
38:18
mântuirea EO iluzie atunci înseamnă că ce am trăit noi este
38:21
doar o emoție. Mă înțelegeți, vă rog, înseamnă.
38:26
Înseamnă că. Că nu suntem că nu s-a
38:30
întâmplat? În momentul acela în care tot
38:35
păcatul a apăsat pe umerii lui Hristos, el care n-a săvârșit
38:40
nici un. Păcat.
38:43
În momentul acela s-a împlinit cuvântul din ISAIA, unde spune
38:47
căci păcatele noastre pun un zid de despărțire.
38:51
Și până să fie vorba de ale noastre, zidul acela de
38:56
despărțire s-a pus între tatăl. Și fiu.
39:00
Avem atâtea texte în profeți care spun că ochii domnului sunt
39:04
așa de curați încât nu poți să. Vadă răul, nu pot să privească
39:09
nelegiuirea. Așadar, își întoarce fața de la
39:12
fiul, pentru că fiul era încărcat cu păcate cu toate
39:16
păcatele, el care nu săvârșise niciun păcat.
39:22
Părăsirea, așadar, avem motive să credem că a fost reală.
39:28
Și preț de câteva momente. Isus a fost singur pe cruce
39:34
singur singur. Acum înțelegeți ce spun singur,
39:38
nu că au fugit ucenicii, lasă-i pe ucenici.
39:43
Nici nu-i mai vedem pe ei. Nu că a fost fără ucenici, a
39:48
fost fără cine. Fără tată.
39:52
Iar dacă părăsirea a fost reală iubiții mei, atunci înseamnă că
39:56
cea mai cumplită suferință a lui Hristos pe cruce n-a fost
40:00
suferința fizică. Ce a fost suferința.
40:04
Să-i zicem spirituală teologică, emoțional.
40:10
O suferință mult mai mare decât suferința fizică.
40:14
Puneți vă rog la această rugăciune, titlul agonia.
40:19
Agonia. Pentru că aici avem agonie pură.
40:24
Aici avem strigătul părăsirii, un strigăt care în toată drama
40:29
lui ne încurajează și pe noi că atunci când ne este mai greu și
40:32
când ne simțim părăsiți, când zicem că nu suntem bun, dar
40:36
totuși ne simțim și aproape egal ca și cum am fi.
40:41
Când trecem prin abisurile acelea teribile ale vieții prin
40:45
momentele noastre, acelea pe care nu le vom mai putea uita
40:47
niciodată când ajungem în acea lamentație profundă în acea
40:52
agonie profundă să știm că și noi, precum fiul, avem dreptul
40:58
să punem întrebări, să intrăm în comuniune cu tatăl și se prea
41:02
poate ca relația aceasta între noi și Dumnezeu, ca și a fiului
41:06
cu tatăl relația, să nu moară nici măcar atunci când îl
41:10
contestăm când îl întrebăm. Când îl strigăm?
41:14
Când urlăm. Cum urlă Tudor arghezi într-unul
41:17
din psalmii săi. Știți?
41:21
Unde ești să te caut să te dobor din cer grămadă?
41:25
În fine, am citit toată poezia că acum EO trunchiez, dar la
41:30
sfârșit se încheie poezia și să te ating nu tot umblu după tine
41:35
să te să am evidența că exiști și să te ating și să urlu este.
41:41
Poezie superbă prin toată încărcătura ei.
41:45
Când avem luptele, aceste agonie, aceasta relația cu
41:49
Dumnezeu mi se vorbește rar despre această rugăciune
41:53
agonizantă despre lupta în rugăciune.
41:56
Despre lupta cu îndoială cu deznădejdea, cu dezamăgirea cu
42:00
depresiile uneori despre luptele pe care le avem noi în
42:05
realitate, aceasta a vieții. Dar dacă ne aflăm uneori în
42:08
asemenea lupte, aș vrea să fie asta o încurajare și în loc să
42:11
diminuăm rugăciunea noi să sporim C.
42:15
Rugăciunea să ne ajute Dumnezeu a 3-a și ultima rugăciune dragii
42:20
mei a lui Iisus pe cruce. Pentru a 3-a ne întoarcem din
42:24
nou în luca 23. Doar că mergem la versetul 44
42:29
până la 46. Luca 23, 44.
42:37
Era cam pe la ceasul al 6-lea și s-a făcut întuneric peste toată
42:40
țara până la ceasul al 9-lea. Soarele s-a întunecat și
42:45
perdeaua dinăuntrul templului s-a rupt prin.
42:48
Mijloc Isus a strigat cu glas tare tată.
42:53
În mâinile tale îmi încredințez. Duhul.
42:57
Aceasta este a 3-a rugăciune de pe cruce.
43:01
Și este al 7-lea cuvânt de pe. Cruce.
43:05
Și dintr-o dată avem tabloul complet.
43:10
Poziția unu. 4 și 7 sunt. Rugăciuni.
43:17
Începutul suferinței și finalul. Stă sub semnul rugăciunii.
43:24
Înainte ca domnul să-și dea ultima suflare.
43:28
Zice tată în mâinile tale îmi încredințez duhul.
43:33
Ceea ce înseamnă că s-a recuperat din rugăciunea
43:36
cealaltă. Înseamnă ca s-a restabilit ce?
43:40
Legătură. Acum din nou este fiul și.
43:45
Tată. Hans urs von balthasar spune
43:49
atât de succint. Hristos moare așa cum a trăit
43:54
cum? Rugându-se.
43:58
Hristos moare așa cum a trăit, rugându-se kalra ner, de
44:03
asemenea, spunea cine se abandonează în mâinile lui
44:07
Dumnezeu. Nu cade în gol, ci în brațele.
44:11
Tatălui. Origen în secolul III, moartea
44:17
lui E ca un psalm, încheiat cu încredere și nu cu disperare.
44:23
Un psalm care nu se încheie cu încrâncenare, ci se încheie ce
44:27
frumos cu încredere. Cunoști da dragii mei aici am
44:33
vrut să ajung pentru că aceasta e și ultima rugăciune și ultima
44:37
idee a predicii, dar ce frumos că totul se încheie în acest
44:41
final? Glorios senin marcat de pace și
44:47
de încredințare. Dacă la prima rugăciune ați
44:50
putut să dați titlul apologia și la a 2-a agonia, treceți vă rog
44:55
la a 3-a abandonarea. Pentru că a 3-a rugăciune, iar
44:59
rugăciunea de abandonare în care ultima suflare fizic vorbind și
45:04
o încredințează cui? Tatăl lui.
45:08
Un abandon total definitiv, dar nu marcat de resemnare, de
45:14
zbucium, de blasfemie. Nu nu marcat de mânie și de
45:19
gesturi necontrolate, ci în pace și în liniște.
45:24
Așa se stinge domnul Fulton, și-n un mare teolog din secolul
45:29
trecut, meditând mult și scriind o carte substanțială pe cele 7
45:34
cuvinte de pe cruce spunea la un moment dat al 6-lea cuvânt,
45:39
adică s-a isprăvit Ăsta vi lea spune Adio Pământului, iar al
45:44
7-lea Doamne primește duhul meu anunță intrarea în paradis
45:50
asemenea acelor planete care au nevoie de foarte mult timp
45:54
pentru a parcurge orbita, întorcându-se la punctul
45:57
inițial. Pentru al saluta pe cel care
45:59
le-a așezat pe boltă, la fel și cel coborât din rai.
46:03
Și-a sfârșit lucrarea a parcurs orbita, iar acum se întoarce la
46:08
tatăl pentru a se înfățișa înaintea lui el care l-a trimis
46:12
să împlinească marea misiune a lumii foarte interesant și
46:17
această imagine ca o planetă care își parcurge toată.
46:22
Orbită pentru Isus, moartea fizică pe cruce a fost
46:27
închiderea cercului. A fost ceva ce trebuia să se
46:32
întâmple. Și-acum voi face o afirmație
46:36
care ne pune pe noi un pic în dificultate, că cu asta suntem
46:39
de acord câtă vreme e vorba de moartea lui.
46:43
Bun. Știți ce urmează să spun, nu?
46:47
Dar fără să vă întristez. Că nu vreau să încheiem în
46:50
tristețe predica, vreau să o încheiem în realism.
46:55
Dar nu întristați. Precum în cazul lui Isus și în
47:00
cazul nostru. Moartea noastră, mai devreme sau
47:04
mai târziu, sigur preferabil mai.
47:07
Târziu, preferabil? Dar mai devreme sau mai târziu,
47:12
moartea noastră iubiți credincioși va închide ce?
47:17
Cercul. Fără moarte, viața nu e
47:21
completă. Noi am crezut că dacă nu reușim
47:25
cu diplomele și cu casa să terminăm noi așa am crezut și
47:29
eu. Uneori așa cred și dacă n-am
47:31
reușit cu pruncii și cu nepoții și stai să-i vedem și pe nepot,
47:35
înțelegeți? Noi?
47:36
Am crezut că noi am crezut că atunci nu e complet, că am trăit
47:39
degeaba, nu? Fără moarte.
47:43
Viața oricăruia dintre noi nu e completă.
47:47
Moartea este o împlinire, un apogeu este un final definitiv
47:52
sub aspect fizic de care tocmai aveam nevoie sau de care toți
47:56
avem. Nevoie și cei din jurul nostru
48:00
în toată durerea au nevoie și cei din jur au nevoie cumva de
48:05
acest firesc al succesiunii între viață și.
48:09
Moarte. Bb.
48:12
Ultima rugăciune a lui Isus de rugăciune de abandonare.
48:18
E Rugăciunea aceea în care nu mai ține cont de ce se întâmplă
48:21
la piciorul crucii. Nu mai ține cont nici de
48:25
adevărurile mari și dogmatice ale propriei morți.
48:29
Depășindu le toate acestea acum este între el și cine.
48:34
Și tată. Fără să vă sensibilizeze în mod
48:38
gratuit, pentru că de felul meu nu sunt patetic.
48:41
Cum știți, nu sunt. Și nici nu manipulez pe nimeni,
48:45
așa cum am dreptul, să nu fiu manipulat.
48:48
Nu am dreptul să nu fiu. Dacă nu manipulez.
48:54
Totuși. Haideți să recunoaștem că în
48:57
mediul nostru evanghelic? Suntem pregătiți pentru multe.
49:03
Dar suntem slab pregătiți pentru moarte.
49:08
Pentru că predicile nu sunteți dumneavoastră de vină.
49:11
Noi suntem în bună măsură pentru că prea multe predici sunt prea
49:15
triumfaliste. Și așa predicăm de gândești că
49:19
noi nu murim. Niciodată.
49:22
Eu am făcut uneori această greșeală, eu am făcut-o.
49:26
Nu zic de colegii mei. Când cineva întâmpină o boală
49:32
terminală, boală terminală nu poveste, dar nu că i se pare lui
49:35
că îl doare ceva. Când cineva întâmpin o boală
49:39
terminală. Nu avem decât un singur discurs,
49:43
acela că trebuie neapărat să se vindece neapărat.
49:47
Deși experiența ne arată generații la rând că puțini sunt
49:52
atinși de miracol și asta nu pentru că nu vrea cineva, ci
49:55
pentru că miracolul minunea este opera exclusivă a lui Dumnezeu.
50:00
E ceva ce noi nu putem controla. Putem cere.
50:06
Da putem cere putem spera. Putem îndemna, dar nu putem
50:11
controla, nu putem controla. Bune arată experiența generații
50:17
la rând. Că atinși de miracol într-o
50:21
generație sunt numai câțiva, dar să nu mă înțelegeți greșit.
50:26
Miracolul există pentru că Dumnezeu există.
50:31
Dar în experiența noastră de viață, mi se arată clar că boala
50:35
E mai puternică decât sănătatea, mereu mai puternică.
50:39
Rar se întâmplă o inversare. Că moartea e mai puternică decât
50:44
viața, că până la urmă îi vine de hac vieții.
50:47
Înțelegeți cum zic îi vine de hac mai devreme sau mai târziu.
50:50
Sigur, preferabil mai. Târziu.
50:54
Cum se face că suntem înțelepți în atâtea privințe?
50:58
Cum se face că noi în mediul evanghelic avem niște sporuri
51:01
sau cum să zic avem niște înaintări frumoase, nu adică
51:05
niște niște niște lucruri frumoase în mediul nostru, da
51:09
puritatea la care ținem și rugăciunea și valoarea
51:12
comunității. Avem niște lucruri minunate,
51:14
deci înțelegeți minunate la care nu trebuie să renunțăm, dar cum
51:18
se face că aici suntem ca niște copii și ne speriem ca niște
51:23
copii. Din cauza aceasta nu avem
51:27
instituită spovedania de la sfârșitul vieții.
51:31
Care pentru mulți creștini este singura spovedanie adevărată
51:34
pentru că stă omul gata de. Plecare 7 spaimele morții sunt
51:40
pe el spaime care îl ajută la o spovedanie adevărat.
51:46
Bun. Îi refuzăm omului.
51:49
Și din nou noi suntem în culpă. Mai mult, cei care slujim
51:52
sufletele îi refuzăm omului. Poate cea mai mare șansă a lui
51:56
poate singura să se pocăiască. Cum?
52:00
Cu adevărat. Dar nu noi ne ducem și vorbim
52:05
peste el. Noi ne ducem și facem o larmă cu
52:08
rugăciuni și cu cântări și asta e pe patul de.
52:12
Moarte. Păi parcă nimic l-am înțeles.
52:19
Nu avem rugăciuni scrise, ceea ce este o pierdere, o să ne dăm
52:22
seama în timp. Și pentru că nu avem rugăciuni
52:26
scrise, nu avem rugăciuni care să conțină în ele ceasul care.
52:32
Ceasul morții. Eu colecționez rugăciuni scrise,
52:37
ba chiar am cărți de rugăciuni. Poate nici n-o să mă mai chemați
52:39
din joia. Poate acum, poate mai bine nu vă
52:42
spuneam asta. Dar sunt pe noptiera mea nu le
52:45
duc la biserică. Sper că am dreptul pe noptiera
52:49
mea, nu? Sper că îmi dați dreptul ăsta,
52:52
atât panotier. Alea nu ies din camera mea.
52:56
Și uneori, mă rog cu ele citindu le știți ce observ.
53:01
Că aproape în toate rugăciunile pe care le citesc, uneori.
53:06
La final zice și în ceasul morții mele.
53:09
Nu mă lăsa doamne când o să-mi fie mai greu, că atunci chiar
53:12
ți-e mai greu. Nu mă lăsa ci mă întărește și mă
53:15
ia de mână și ajută mă să plec cu seninătate și primește duhul
53:19
meu și întărește, mă și ajută mă până la sfârșit să fiu bună
53:22
mărturie. Nu ne rugăm pentru ceasul
53:26
morții, pentru că noi suntem nemuritori.
53:29
Într-un mod magic și copilăresc. Evident că suntem nemuritori,
53:34
dar nu în sensul care. Fizic evident că sunt, dar nu în
53:39
sensul acesta. Așa aș vrea să încheiem să ducem
53:46
rugăciunea noastră până în ceasul morții noastre până în
53:50
clipa conștientă ultimă a vieții.
53:55
Și când va fi să plecăm de aici? Mă refer la ultimele clipe
53:57
conștiente da, când va fi să plecăm de aici în rugăciune, să
54:02
plecăm. Încredințare a noastră în mâna
54:06
lui Dumnezeu în mâna tatălui, pentru că într-adevăr trebuie să
54:11
fie un moment final în care să ne abandonăm total în mâna lui
54:16
Dumnezeu ca să-ți iasă abandonarea.
54:18
De la urmă, te rog doar atât, începe devreme, abandonează,
54:24
devreme, ia-o din timp, abandonează, păcate vicii
54:28
prostii, ambiții. Lucruri de nimic abandonează
54:34
amăgiri, abandonează, abandonează, abandonează din
54:37
timp, asta fac și eu din timp din tinerețe am început să
54:40
abandonez și tot mă lupt să abandonez acea lepădare de sine.
54:47
Ca să-ți iasă abandonarea de la urmă ca lui Isus, te rog
54:50
abandonează din vreme nu te lăsa prins, nu te lăsa asta, încerc
54:54
și eu nu mă las prins numai de păcate, nu mă las prins, știți
54:58
de ce mă obosește, de ce mă disturbă, de ce îmi ia pacea de
55:02
nu mă las prins, da și când sunt prins, mă izbăvesc.
55:07
Ca să mă pot abandona la sfârșit, trebuie să începi mult
55:10
mai. Devreme să ne ajute Dumnezeu.
55:14
Și noi să facem aceste 3 rugăciuni care nu se fac azi,
55:18
facem una a 2-a zi, nu în felul ăsta.
55:21
Astea 3 rugăciuni cuprind toate. Rugăciunile să nu uităm așadar
55:26
de apologie, să nu uităm așadar de agonie și să nu uităm de.
55:31
Abandonare când tot ce mai ai este ultima suflare.
55:36
Predau. Dă-o în custodie pentru că acolo
55:40
îmi încredințez este a da în custodie.
55:43
Pune acea ultimă suflare în brațul și în mână tatălui să ne
55:48
ajute Dumnezeu, amin.