Latest / Fiti Oameni / Poemele tatălui - Ghiță Mocan
Transcript
- 0:06Hristos a Înviat. Și nu doar a înviat.
- 0:11Ci sa. A arătat.
- 0:16Știați că n-a promis că se va arăta.
- 0:21Știați că a promis doar că va învia.
- 0:24Punct. Nicăieri în evanghelii nu citim
- 0:28că domnul ar fi promis vreo arătare.
- 0:33Prin urmare. Ucenicii ar fi trebuit să creadă
- 0:36că Isus a Înviat fără să-l. Vadă?
- 0:43Nu domnul n-a promis că se va arăta doar că va învia.
- 0:48Dar ucenicii erau slabi, cum noi suntem slabi?
- 0:52Și nu le era de ajuns. Cuvântul le trebuia confirmare
- 0:56și de aceea, vreme de 40 de zile, domnul se arată, iar și
- 0:59iar iar prin aceste arătări care sunt o concesie a divinului
- 1:04pentru uman? O concesie prin aceste arătări,
- 1:09domnul nu face altceva decât să-și arate iubirea lui într-o
- 1:13variantă superioară supremă atât de mult ne-a iubit.
- 1:18Nu doar că a murit și a înviat asta, ne-a spus.
- 1:22Ce a făcut mai mult decât a promis s-a arătat ucenicilor și
- 1:27de atunci ni se arată și 9 slăvit să fie el, fie ca să ne
- 1:32petrecem, nu doar săptămâna aceasta, ci toată viața în
- 1:36orizontul luminii învierii lui Hristos și ca să ne întoarcem la
- 1:41tema zilei mai degrabă a serii, haideți să privim spre proverbe
- 1:46capitolul 4. Primele 4 Versete nu trebuie să
- 1:50vă ridicați, citim doar aceste versete introductive, iar apoi
- 1:55dealungul predicii vom lua fragment cu fragment poem cu
- 1:59poem cele 5 interesante poeme ale tatălui Proverbe, Capitolul
- 2:054, versetul întâi. Ascultați fiilor, învățătura
- 2:11unui tată și luați aminte ca să pricepeți, căci eu vă dau
- 2:17sfaturi bune, nu lepădați învățătura mea, căci când eram
- 2:22încă fiu la tatăl meu și fiu gingaș și singur la mama mea, el
- 2:29tatăl mă învăța atunci și-mi. Zicea.
- 2:33Și dacă vă uitați în scripturi chiar și aici, pe proiector se
- 2:39deschid niște ghilimele acolo la versetul 4, iar dacă aveți
- 2:43curiozitatea, ghilimelele se închide abia în Capitolul 5,
- 2:47versetul 14. Între 4 cu 4 și 5 cu 14.
- 2:56Avem sinteza învățăturii unui tată către fiul său foarte
- 3:01posibil. Aici este vorba de David, tatăl
- 3:05și de Solomon fiul. Ne putem imagina acești 2?
- 3:13Aceste 2 personaje. David și Solomon.
- 3:18Și felul în care, iată, un tată își îndeamnă prin cele 5 poeme.
- 3:23Acum sigur trebuie să știți că ebraic știi specialiști în limba
- 3:27vechiului testament. Ei au împărțit poemele că așa nu
- 3:31apar în scriptură. Versetele sunt arbitrare, să
- 3:35știți și capitolele și sunt recente ele ne ajută mai degrabă
- 3:38numai funcțional ca să putem să ne.
- 3:41Să ne reperăm prin Scriptură, dar în spatele acestor acestor
- 3:46versete pe care le citim aici se ascund 5 ei le numesc Stanza.
- 3:53Dar noi nu ne complicăm până într-acolo, ci vom zice
- 3:55românește poem. Adică o unitate de text, o
- 3:59unitate poetică de sine stătătoare, primul poem bunăoară
- 4:04se deschide în versetul 4 și se închide la versetul 9.
- 4:09Al 2-lea începe la versetul 10 și continuă până la versetul 19
- 4:14al 3-lea de la versetul 20 până la versetul 27.
- 4:19Al 4-lea Capitolul 5 versetul întâi până la versetul 6 și în
- 4:24fine al 5-lea și ultimul de la versetul 7 până la versetul 14.
- 4:31Le vom lua pe rând și vom vedea câteva detalii succinte din
- 4:35fiecare până atunci. Îngăduiți îmi să ne acomodăm cu
- 4:39tema serii prin câteva citate de prin cărți cu semnificație.
- 4:46Antonie blum, cunoscut mai târziu ca și antonie de suroj.
- 4:52Povestește că undeva la începutul secolului trecut, pe
- 4:56când eram adolescent zice el, întorcându-mă dintr-o tabără de
- 5:00vară. Tatăl meu m-a întâmpinat.
- 5:04Exprimându-și îngrijorarea pentru modul în care a fost
- 5:07organizată acea tabără. Mă gândeam, spune antonie.
- 5:13Că ți s-a întâmplat ceva? Cu dezinvoltura specifică
- 5:17Adolescenței, l-am întrebat, ți-era teamă că îmi voi rupe un
- 5:21picior sau când voi sucit gâtul? El îmi răspunde cât se poate de
- 5:27serios cu un surâs discret care îl caracteriza și cu iubirea
- 5:31sobră pe care mi-o purta. Nu dragul meu acest fapt ar
- 5:37conta prea puțin. Mi-a fost teamă că ți-ai pierdut
- 5:42integritatea sufletului. După care a continuat ține minte
- 5:49băiete. Fie că trăiești, fie că mori.
- 5:54Este de prea mică importanță ce contează cu adevărat și ar
- 5:59trebui să conteze și pentru tine și pentru alții.
- 6:02Este pentru ce rațiune trăiești și pentru ce cauză.
- 6:07Ești gata să-ți dai viața. Era păcat să nu vă citesc asta
- 6:13de ziua tatălui. Un tată.
- 6:18Tatăl lui Antonie Bloom. Care a zis nu mă îngrijorează că
- 6:24ți-ai rupe ceva? Deși cum nu m-ar durea, cum nu
- 6:28te-aș duce la spital? Cum nu te-aș mângâia?
- 6:33Cum n-aș sta lângă tine. Cum n-aș plânge când tu plângi?
- 6:38Dar nu asta mă interesează în primul rând nu, asta mă doare în
- 6:42primul rând. Durerea cea mare ar fi să.
- 6:47Să-ți pierzi sufletul? Să ai sufletul amputat?
- 6:52Să ai o fractură în suflet? Ceva să ți se întâmple pe
- 6:57dinăuntru? Plecând de la acest dialog de a
- 7:00dreptul emoționant și profund haideți să postulăm mesajul din
- 7:05această seară în această lumină și sper să ni se potrivească
- 7:09tuturor taților de aici. Noi ca tați care îl cunoaștem pe
- 7:13Dumnezeu și știm că avem un tată în.
- 7:16Ceruri suntem preocupați în primul rând sau în modul cel mai
- 7:21înalt nu de avere, nu de mâncare, nu de bunuri, nu de
- 7:27școală. Profesie pentru copil.
- 7:31Ci făcând toate acestea, ne preocupăm mai mult decât spunem
- 7:36pentru soarta eternă a copiilor noștri.
- 7:40Pentru sufletul lor. Pentru caracterul lor.
- 7:45Pentru demnitatea lor, pentru noblețea lor.
- 7:48Pentru că dacă ne dorim ceva în ultimul rând, ne dorim să fie și
- 7:51bogați și inteligenți și cu diplome.
- 7:56În ultimul rând. În primul rând, ne dorim să fie
- 8:00cu adevărat, nu doar copiii noștri, ci copiii lui Dumnezeu.
- 8:05Copiii noștri spuneau un tată seamănă cu noi.
- 8:08Noi trebuie să îi creștem în așa fel încât să semene cu Dumnezeu.
- 8:12Să ne ajute Dumnezeu? Un mare autor drag inimii mele
- 8:16vorbim despre tați zicea modalitățile în care un tată
- 8:20îmbogățește viața copiilor săi sunt atât de variate încât este
- 8:24aproape imposibil să le descriem.
- 8:27Copiii își crează un ideal cel puțin parțial, bazându se pe
- 8:32ceea ce văd sau cred că văd când se uită la cine.
- 8:37Ziceți fără teamă la tatăl? Ei descoperă un nou univers
- 8:43atunci când tatăl le povestește despre serviciul la care pleacă
- 8:47dimineața și de la care se întoarce seara.
- 8:50Printre jocurile copilăriei există de a mama și dea.
- 8:55Tată joc în care tata pleacă la muncă dimineața, iar mama rămâne
- 8:59acasă, unde se ocupă de treburile casnice și de copii.
- 9:03Treburile casnice sunt un domeniu pe care copiii îl cunosc
- 9:06destul de repede și de ușor pentru că le este foarte
- 9:10apropiat fizic, pe când serviciul tatălui sau modul în
- 9:15care acesta își petrece timpul când nu este la muncă,
- 9:19reprezintă elemente care lărgesc perspectiva copilului asupra
- 9:24lumii. Este Tata o taină mai mare
- 9:28pentru copil decât mama. Este.
- 9:35Este tata un obiect de fascinație mai mare pentru copil
- 9:40decât mama. Ați auzit mărturia din nou?
- 9:43Este. Și eu pot să confirm asta.
- 9:48Eu. La fel spun.
- 9:55Este tata învăluit într-un mister.
- 9:58De altfel, interesant. Mai misterios decât mama.
- 10:04Este pentru că Tata nu e accesibil mereu.
- 10:08Și ce nu ne este accesibil, respectăm mai mult.
- 10:13Pentru că Tata, de obicei bărbat fiind, vorbește mai puțin, nu
- 10:18înseamnă că de câte ori vorbește, spune ce trebuie, dar
- 10:21cel puțin vorbește mai puțin. Prin această prudență verbală
- 10:28el. Are o forță mai mare când spune.
- 10:35La Tata aproape nu contează ce spune că e lata de atât de puțin
- 10:38și de rar vorbește că orice ar spune, vrem să auzim.
- 10:42Înțelegeți deci el el forța cuvintelor este invers.
- 10:49Prin faptul că este mult plecat. Prin faptul că vine mereu
- 10:54învingător sau cel puțin așa pare pentru copil, nu gândirea
- 10:57magică la copil prin faptul că el vine cu resurse prin faptul
- 11:02că aduce că rezolvă că apără, că protejează, că organizează prin
- 11:08toate acestea cu adevărat tată, are șanse mai mari să fie în
- 11:12ochii copilului un erou mult mai mari șanse decât mama să fie o
- 11:17eroină. Ovidiu v-a cerut scuze pentru
- 11:20seara asta că vorbim despre tați.
- 11:23Vă rugăm să nu vă supărați pe noi că numai o dată în an facem
- 11:26asta, apoi numai despre mame vorbim.
- 11:32Dar cumva data pleacă, pleacă în ochii copilului din Poll
- 11:38position? Asta pleacă cu un avantaj, asta
- 11:41e favorit în cursă. Nu vreau să dau exemple prea
- 11:47delicate. Dar am citit chestii care m-au
- 11:50uimit. Am citit despre divorțuri
- 11:53celebre în care Tata era uneori vinovat chiar de infidelitate pe
- 11:58care și-a recunoscut-o. Și în care când copiii au fost
- 12:02întrebați copiii aceia cu cine vor să rămână, au răspuns.
- 12:06Cu Tata. N-am vrut să spun asta, mi-am
- 12:11propus să nu spun și uite asta, spun.
- 12:14Ăsta nu-i ceva? Și tatăl acela e vinovat, adică.
- 12:21Tatăl acel ALS. Îl scoatem în careu și spunem să
- 12:25nu faceți ca el și el spune să nu faceți ca mine.
- 12:29Și copiii. Vor cu Tata.
- 12:33Sigur că sunt și alte subtilități pentru care Tata e
- 12:36preferat. Vă dau doar una dintre ele și mă
- 12:39opresc tatăl e mai permisiv. Tataie lasă să se suie.
- 12:46Să se arunce, să se murdărească. Să mănânce cu mâinile.
- 12:52Că și el. E un băiat mai mare.
- 12:58Tata pentru că e mai permisiv. Pentru că nu se sperie din orice
- 13:04și pentru că el chiar vrea să crească, mai ales băieții să-i
- 13:07crească bărbătește, ceea ce chiar încurajăm în seara asta.
- 13:11Din cauza aceasta cumva tata este?
- 13:15Ne întoarcem la autorul din care cităm.
- 13:18Unul dintre lucrurile pe care tatăl le face pentru copiii lui
- 13:22este să fie viu și să rămână așa în primii ani de viață ai
- 13:27micuților tindem să uităm importanța acestui act atât de
- 13:31simplu, deși este natural ca micuții să-și idealizeze tații.
- 13:35Este la fel de important ca ei să aibă experiența vieții
- 13:39alături de tați. Când îi pot cunoaște ca pe niște
- 13:44ființe umane cu calități, dar și cu defecte, așa cum sunt tații.
- 13:51Savatie baștovoi un autor român, chiar dacă e Basarabean,
- 13:56Basarabia e România. Într-una din cărțile lui despre.
- 14:02Educația copiilor zice. Paternitatea depinde de statura
- 14:07spirituală a tatălui, iar recunoașterea de către tată.
- 14:13Iar recunoașterea de către tată este pentru copil OA 2-a naștere
- 14:17inițiatică după nașterea biologică din mamă.
- 14:21Dacă mama este cea care aduce copilul din neființă la ființă,
- 14:26tatăl este cel care îl naște pe copil spiritual pentru lume.
- 14:34Atâta mi-a plăcut analogia asta maxim.
- 14:38Nu trebuie să ne placă la toți numai dacă eu am ajuns la
- 14:41microfon, spun ce mi-a plăcut. Numai la Basarabia anul ăsta am
- 14:47găsit ideea asta și mă bucur că E român, nu?
- 14:51El a zis impactul tatălui asupra copilului este a 2-a naștere.
- 14:58Nu e NAȘTEREA aceea de la maternitate.
- 15:00Da, nu e nașterea întru ființă, dar cumva tata îl naște pentru
- 15:04lume, pentru lume, nu în sens negativ, ci în sensul că îl
- 15:06scoate în lume. Ea arată.
- 15:09Indicatoarele îl poartă pe drumuri îl călăuzește, îi spune
- 15:14despre oameni, despre pericole, despre nu.
- 15:17Tot ce pot să întâmpin în lume, apoi continuă baștovoi data este
- 15:21un Dumnezeu pământesc cu d MIC chip al tatălui ceresc, apărător
- 15:26și învățător hrănitor și străjer al raiului sufletesc în care
- 15:31mama și copiii sunt puși să sălășluiască RAI SUFLETESC.
- 15:38Nimic nu este mai prețios la un tată decât bărbăția, așa cum
- 15:42mama oferă gingășie, tatăl oferă bărbăție.
- 15:47A fi bărbat este lucrul cel mai important care se cere de la un
- 15:50tată pentru copilul său. Orice tată este cel mai
- 15:54puternic, cel mai priceput, cel mai neînfricat și acum, dacă
- 15:59aici erau numai copii, ar fi spus cu toții.
- 16:02Amin așa este. Dar cum aici sunt soțiile
- 16:07acestor tați? Nu-i așa de mult entuziasm?
- 16:13Randy carlson, un autor care s-a ocupat îndeaproape de relația
- 16:17taților, mai ales cu fiicele lor.
- 16:21Spun că tații sunt importanți nu doar pentru băieți, ci și pentru
- 16:25fete, ba chiar el. Nu știu dacă exagerează sau nu,
- 16:29nu știu, nu sunt de specialitate, dar el în carte
- 16:31spune că mai degrabă fetele pe termen lung au de câștigat
- 16:35dintr-o relație cu un tată adevărat autentic implicat.
- 16:39El zice că există câteva zone în care fetele sunt influențate în
- 16:44mod pozitiv de prezența tatălui. Tații își determină hotărâtor
- 16:49fiicele îndreptîndu le fie spre succes, fie spre eșec în
- 16:54relațiile viitoare. Prima cea mai importantă
- 16:56concepție despre bărbații a unei femei provine din exemplul
- 17:00tatălui, pentru că fata la repetata la îndemână un tată
- 17:04iubitor spune care asigură sprijin încurajare, va crește o
- 17:09femeie încrezătoare care își va alege bărbatul potrivit la
- 17:13vârsta căsătoriei. Un tată opus, adică abuziv,
- 17:16critic distant absent, va declanșa revolte pe termen lung.
- 17:21Periclita serios valoarea și cumva căutările acelei femei de
- 17:27mai târziu, deci în primul rând, tații își determină hotărâtor
- 17:30fiicele spre bine sau rău. În al 2-lea, rând tații le oferă
- 17:36fiicelor o corectă imagine despre Dumnezeu.
- 17:40Dumnezeu. Oricât de mare și de grozavă ar
- 17:44fi mișcarea feministă și tot ce trăim noi acum.
- 17:47Bună ziua va rămâne încă multă vreme, poate definitiv în
- 17:50istorie, în mintea noastră, ca totuși o reprezentare masculină
- 17:53va rămâne totuși ca o reprezentare masculin.
- 17:57Asta nu pentru că spun eu. Pentru că nu putem gândi un
- 18:01Dumnezeu Androgin, nu? Nu putem gândi o chestie din
- 18:05aceea între sexe, nu putem gândi.
- 18:08Și atunci, deși Dumnezeu sigur că nu este om.
- 18:12Dar în percepția noastră, el are multă masculinitate pentru că
- 18:15așa a zis și Mântuitorul. A zis, Hai să vă învăț cum să vă
- 18:19rugați, nu mama noastră care ești în ceruri, ci tatăl nostru
- 18:23care ești în ceruri? Yeah.
- 18:28Este masculine cuvântul în sine. Și atunci în mintea noastră și
- 18:34în mintea unei fete a oricărei fete.
- 18:38Dumnezeu e totuși. În bună măsură masculin.
- 18:43Prin urmare, dacă ar fi să caute un prototip al lui Dumnezeu?
- 18:48Pe pământ, acela cel mai la îndemână este.
- 18:52Tatăl. În sensul acesta, tații oferă
- 18:54fiicelor imaginea corectă despre Dumnezeu.
- 18:57Viitoarele femei trebuie să vadă mai întâi gentilețea lui
- 19:00Dumnezeu în gentilețea tatălui. Nimeni nu-l poate percepe pe
- 19:04Dumnezeu decât prin asociere cu cineva, iar imaginea tatălui e
- 19:09foarte la îndemână. E minunată pentru o fată să
- 19:12înțeleagă că precum e tată, așa e Dumnezeu respectând
- 19:16proporțiile. Femeilor.
- 19:20Care au avut tați iubitori, spune autorul și afectuoși le-a
- 19:23fost mult mai ușor să accepte mai târziu o relație cu Dumnezeu
- 19:27ca mântuitor personal, autorul merge mai departe, fiind
- 19:31evanghelic și spune că. O relație bună cu Tata.
- 19:36Chiar facilitează într-o oarecare măsură botezul fetei.
- 19:42Indirect, știți cum zic inducă tata obligă.
- 19:46Ci, văzându-l pe Tata sau văzându-l PE Dumnezeu în tată pe
- 19:50tatăl, ceresc în tatăl pământesc.
- 19:53Fata are o facilitate spre credință o deschidere
- 19:57suplimentară spre credință. În al 3-lea rând tații și ajută
- 20:01fiicele să evite afecțiunea nesănătoasă din partea altor
- 20:05bărbați. Asta se subînțelege, spre
- 20:08deosebire de băieți, fetele au o nevoie avidă de afectivitate de
- 20:12siguranță. Femeia în general se raportează
- 20:14la realitate prin intermediul emoțiilor și toți știm asta
- 20:19dragostea constantă a tatălui elimină riscul unor
- 20:23comportamente autodistructive, adică să se îndrăgostească prea
- 20:27des și prea de cine nu? Trebuie.
- 20:30Uneori, când tatăl nu-și face datoria, fetele pot să ajungă la
- 20:34căsnicii nereușite în care au intrat într-un fel de disperare
- 20:38emoțională. Cad într-un fel de iubire
- 20:41nesănătoasă, se îndrăgostesc, apoi se căsătoresc cu persoane
- 20:45nepotrivite pentru că vor să scape de unde?
- 20:48Culmea din locul cel mai sigur vor să scape.
- 20:53De unde? De acasă.
- 20:57Poate că asta e drama maximă a unei familii când un membru a
- 21:01ei, fie că îi fată, fie că e băiat.
- 21:05Face o căsnicie. Pentru că vrea să.
- 21:09Plece să scape. Păi nu știi amândoi sunt majori?
- 21:15Și nu ne fac multe complimente, o să vedeți că aveți copii
- 21:18majori, nu o să primiți complimente în fiecare zi.
- 21:21Ba dimpotrivă, se vor face anumite procese.
- 21:28Dar să nu vă speriu. O să vedeți.
- 21:34Dar câteva complimente, am primit și dacă nu o să mai
- 21:36primim altele, eu și soția ne declarăm mulțumiți.
- 21:39Putem trăi cu acest. Unul dintre ele sună așa, dar
- 21:43nu-i pe inima noastră? Și el și ea, băiatul și fata.
- 21:49Ne-au spus de câteva ori că ei nu-și doresc, nu se grăbesc să
- 21:54plece de acasă. Ne-am bucurat în cele din urmă,
- 21:58totuși am spus să nu ne luăm prea în serios cu chestia asta,
- 22:01am zis. Adică noi ne bucurăm maxim, dar
- 22:04totuși va veni o vreme când. Vrem și noi știu eu cu maică ta
- 22:08să fim singuri, auzit ce vor să fie singuri pe da vrem și noi.
- 22:13Vrem liniște. Est.
- 22:15Avem tabieturi. Cum să nu te bucuri ca părinte
- 22:19că nu vrea să plece, că vrea asta să stea care întinde cât
- 22:23poate de mult să stea cu noi? Statisticile arată că în cazul
- 22:31fetelor. Se pare că un factor.
- 22:35Important într-o căsnicie ratată a unei fete factor important
- 22:40este un tată care n-a fost ce trebuie, adică când se face
- 22:44anchetă, cum să zic studiu de caz?
- 22:47Se pare că veriga slabă a fost a ta.
- 22:51Care nu neapărat i-a făcut rău. Care nu neapărat a fost violent,
- 22:55care nu neapărat a avut adicții, să zicem da, cei care pur și
- 22:59simplu nu a fost prezent, n-a reușit să fie viu.
- 23:03Cum se spunea? În fine, în al 4-lea și în
- 23:06ultimul rând, tații își ajută fiicele să-și dezvolte o imagine
- 23:09sănătoasă de sine. Tați înțelepți spune că au
- 23:14simțul umorului, desigur. Dar când e vorba de de lucrurile
- 23:19importante de lucrurile solemne, nu glumesc niciodată au o
- 23:23anumită sobrietate anumită solemnitate într-o lume în care
- 23:28femeia și-a recâștigat dreptul la apreciere și admirație, tații
- 23:31trebuie să fie primii care să-și admire să-și cinstească fetele
- 23:35într-un mod aparte. Tații trebuie să afirme
- 23:39capacitățile lor, înclinațiile lor să savureze, să celebreze
- 23:43succesul fiicelor. Lor tații trebuie să fie primii
- 23:47care să se bucure ca să nu apuce alți băieți adaug eu să se
- 23:51bucure în locul taților și apoi fata slabă.
- 23:54Cum e să plece urechea la câte un netrebnic?
- 23:58Îmi vine să zic. Care nu are nici de unele.
- 24:02Și care știe numai să are vorba tatălui meu, limbariță, zice
- 24:07LIMBARIȚĂ. Nu-i nimic în el 10 tată n-are
- 24:10nimic în cap decât eu avea dreptate.
- 24:14N-are nimic în traistă n-are nimic în buzunar.
- 24:16N-are nimic pe nicăieri. Dar e Limbariță.
- 24:22Ș-apoi tații să facă bine dacă nu cumva, nu cumva fata fetele
- 24:27noastre să cadă în plasă? Unui netrebnic despre care vă
- 24:31spuneam să facem bine să o luăm noi înainte cu aprecierile, cu
- 24:35complimentele, cu încurajările să ne ajute Dumnezeu.
- 24:40Și acum haideți să ne întoarcem la cartea proverbe, în sfârșit
- 24:43și să survolăm cele 5 poeme în dreptul fiecărui poem am ales un
- 24:49cuvânt ca un fel de etichetă pe care îl explic, pe scurt, să
- 24:53citim primul poem. Hai să proiectăm din nou
- 24:55Proverbe. Capitolul 4, versetul 4 vom citi
- 24:58până la versetul 9. Păstrează bine în inima ta
- 25:04cuvintele mele păzește Învățăturile mele și vei trăi
- 25:07dobândește înțelepciune. Dobândește pricepere, nu uita
- 25:11cuvintele gurii mele și nu te abate de la ele n-o părăsi pe ea
- 25:15pe nțelepciune și ea te va păzi, iubește-o și te va ocroti.
- 25:21Iată începutul întelepciunii dobândește înțelepciunea și cu
- 25:25tot ce ai dobândește priceperea înalț o pe ea pe înțelep ciune,
- 25:31înalți o și ea te va înălța, ea va fi Slava ta dacă o vei
- 25:35îmbrățișa. Ea îți va pune pe cap o cunună
- 25:39plăcută te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească
- 25:45amin. Zic amin ca să știți că s-a
- 25:48încheiat primul poem. Puneți vă rog eticheta pe poemul
- 25:53acesta cu cuvântul receptivitate.
- 25:57Receptivitate. Prima chemare pe care un tată
- 26:02înțelept o face copiilor prin cuvânt și faptă.
- 26:06Este fiți receptivi, copii pe măsură ce creșteți fiți atenți?
- 26:12Luați învățătură, fiți deschiși nu treceți.
- 26:17Da, în mod insensibil neatent, neatenți prin lume prin viață,
- 26:22luați seama la ce spune cineva. Luați seama la ce scrie cineva,
- 26:27fiți cuminte acolo fiți receptivi.
- 26:31Cu toții știm, mai ales cei care suntem adulți pe aici.
- 26:35O mare parte din înțelepciunea pe care o avem vine din
- 26:38receptivitate, din deschidere, din faptul că am citit
- 26:40scripturile și alte cărți, că am vorbit cu oameni, că ne-am
- 26:44întâlnit cu oameni mult mai înțelepți și mai experimentați
- 26:46decât noi și nu am luat de la ei.
- 26:49Și bine zice proverbul Cartea Proverbe în altă parte, zice
- 26:52umblă cu cei înțelepți ca să te faci cum.
- 26:55Mai înțelept despre asta e vorba.
- 26:58Prima chemare pe care un tată creștin o face copilului său sau
- 27:03copiilor săi. Este chemarea la receptivitate.
- 27:06Treceți prin viață trăiți. Cu mințile deschise cu ochii
- 27:11deschiși cu urechile deschise. Nu ratați nimic esențial, pentru
- 27:16că nu știi de unde poți învăța. Odată mi-a vorbit domnul și de 2
- 27:20ori cum am auzit receptivitate. Sunt semnale dragii mei și sunt
- 27:27stimulii care vin din partea lui Dumnezeu pe diferite căi, nu
- 27:30neapărat verbale. Pot să fie nonverbale de la cine
- 27:34uneori nu te aștepți. Problema nu este că Dumnezeu nu
- 27:37vorbește. Dacă el e viu, el vorbește.
- 27:41Problema este că omul nu ia. Seama iar asta se educă când
- 27:46spunem receptivitate, spunem deschidere.
- 27:48Iată ce zice textul dobândește înțelepciune dobândește
- 27:52pricepere fi deschis, cum spuneam, spunem, apreciere
- 27:55iubește înțelepciunea și ea te va ocroti înalță o și ea te va
- 28:00înălța, un tată îl învață pe copil să aprecieze ceea ce este
- 28:05frumos, nobil, curat. Păstrare nu uita cuvintele gurii
- 28:10mele n-o părăsi pe ea pe Înțelep ciune și ea te va.
- 28:15Păzi. Apreciere.
- 28:19Deschidere. Păstrare.
- 28:23Sigur că și mama învață asta pe copil, doar că de la Tata se
- 28:27prinde mai bine, în sensul că Tata vorbește mai puțin mai rar.
- 28:33Mama draga de ea. Era să zic biata de ea.
- 28:38Ce bine că n-am zis, am zis Draga D.
- 28:41Mama draga de ea pentru că spune așa de des așa de mult.
- 28:47Pentru că spune zilnic. Pentru că nu-l lasă din mână,
- 28:51nu-l lasă știți cu vorba, nu-l las.
- 28:55Creează reacții adverse și își dă seama destul de târziu de
- 28:58asta. Și băiatul nu ia seama, deși
- 29:02mama a zis mai bine ca Tata acum să vă spun și asta zice mai bine
- 29:06ca tată mai amplu mama, mă înțelegeți cum zic mama face
- 29:10lecția desfășurată, nu sinteză mama, poemul tot.
- 29:17Și vine tată obosit cum e el și nu prea.
- 29:21Citește și, nu știe poezii și vine tata așa cum este el cu
- 29:25mâinile bătătorite și cu a obosit și vine tata și zice o
- 29:29vorbă de duh și copilul ține mintea până la.
- 29:34Moarte câteodată ce o zis tata vorba Aia de Duh.
- 29:38Ați văzut? Copile fii receptiv copile fii
- 29:43deschis copile fii atent la ceea ce se întâmplă în jurul tău la
- 29:48ocaziile care Dumnezeu ți le creează la circumstanțele care
- 29:51Dumnezeu le aduce în VIAȚA ta FII receptiv.
- 29:54Lecția aceasta a receptivității. Să știți că printată ajunge la
- 29:58copilul al 2-lea POEM de la versetul 10, la versetul 19
- 30:04Haideți să-l citim. Ascultă fiule, primește
- 30:10cuvintele mele și anii vieții tale se vor înmulți.
- 30:14Eu îți arăt calea întelepciunii, te povățuiesc pe cărările
- 30:17neprihănirii. Când vei umbla pasul, nu-ți va
- 30:20fi stânjenit. Și când vei alerga, nu te vei
- 30:24poticni ține învățătura, n-o lăsa din mână păstreaz o căci ea
- 30:29este Viața ta, nu intra pe calea celor răi și nu umbla pe calea
- 30:34celor nelegiuiți. Ferește-te de ea, nu trece pe
- 30:37ea, ocolește o și treci. Înainte.
- 30:42Căci ei cei răi. Ei.
- 30:47Nu dorm dacă n-au făcut răul, le piere somnul, dacă nu fac pe
- 30:51cineva să cadă, căci ei mănâncă pâine nelegiuită și beau vin
- 30:56stors cu sila. Dar cărarea celor neprihăniți,
- 31:00fiule. Este ca lumina strălucitoare a
- 31:04cărei strălucire merge mereu crescând până în miezul zilei.
- 31:09Calea celor răi este ca întunericul gros ei.
- 31:13Nu văd de ce se vor. Poticni.
- 31:16Amin, puteți să faceți dacă obișnuiți să nu faceți notițe pe
- 31:20Scriptură, aici se încheie al 2-lea poem.
- 31:24Puneți vă rog eticheta prudență. Prudență, primul a fost
- 31:30receptivitate al 2-lea poem. Este prudență pentru că mai ales
- 31:34mai ales în versetul 14, Tata îi spune fiului, atenție, fiule nu
- 31:40intra pe cărarea celor răi. Nu intra în anturaje
- 31:44nepotrivite. Nu te asocia cu oameni prea
- 31:49diferiți de noi. Sau, dacă vrei Tata poate să
- 31:52spună asta prea diferit de mine. Ca vârstă poate să fie diferit
- 31:58pentru că tu fiule tu fiică, sigur că veți căuta anturajul
- 32:02celor de vârsta voastră e legitim.
- 32:05Dar ca și caracter ca și comportament ca limbaj fi atât
- 32:09de prudent. Fiți copiii mei atât de prudenți
- 32:12încât să nu să nu fie prea diferiți foarte diferiți.
- 32:17Prietenii voștri de mine de mama ta de neamul nostru.
- 32:23Pentru că noi și eu și mama ta am crescut cu un anumit
- 32:28standard. Noi am întreținut aici un anumit
- 32:31limbaj, noi ne-am luptat aici în familie, să nu bârfim pe nimeni
- 32:35nici măcar pe cei de la biserică.
- 32:39Noi ne-am luptat să nu înjurăm, să nu suduim, cum zice românul.
- 32:44Dar, de ce nu ți au venit tata? Câteodată, ba mi-a venit am zis,
- 32:47da, m-am stăpânit. Noi ne-am luptat să vă creștem
- 32:52numărul versete și în cântări. Și nu vorba cea bună.
- 32:57Noi, așa ne-am luptat. Noi am întreținut o atmosferă
- 33:01care știm. Suntem conștienți că e ceva
- 33:04exotic. E ceva ce nu se întâlnește în
- 33:06lumea largă. E ceva de o noblețe aparte
- 33:10restrânsă care are legătură cu familia noastră și cu alte
- 33:14familii ca noi. Noi suntem conștienți de asta.
- 33:18Prin urmare, prudența înseamnă că ai mereu în față fiule 2 căi
- 33:23calea celor răi, cum spune textul și calea celor
- 33:26neprihăniți. Așadar, prudență, atenție.
- 33:32Tatăl este cel care își învață copiii.
- 33:33Dacă o face că lucrurile nu sunt întotdeauna, ceea ce are ce
- 33:37vreau să zic. Ceea ce par.
- 33:42Că jocul aparențelor e uneori dureros pentru om, mai ales
- 33:47pentru cel neexperimentat. Tata pentru că a trecut prin mai
- 33:51multe, ș-a pățit multe. Are capacitatea căderea
- 33:55credibilitatea. Oricum fiul îl valorizează,
- 33:58copiii îl valorizează. Oricum se folosește de atuul
- 34:00acesta și spune atenție pe lumea asta.
- 34:03Dragii mei sunt 2 căi nu e doar una, nu e numai calea asta pe
- 34:06care noi o ținem aici acasă, ci este o altă care o veți vedea
- 34:10mereu și pe aceea. Așadar, tatăl cere prudență cel
- 34:16puțin pe 3 paliere prudente în atitudine aveți o atitudine
- 34:20prudentă, nu vă aruncați. Copiilor.
- 34:24Tendința la tineri este să te arunci să te pronunți, STU, nu
- 34:28vă aruncați prudență în alegere, nu alegeți repede, nu alegeți
- 34:33pripit, puteți alege greșit prudență în anturaj da în
- 34:38atitudine în alegeri în anturaj. Toate acestea apar cumva printre
- 34:42cuvintele acestui poem. Oh, cât de mult se bucură tata
- 34:47și mama? De asemenea, că atât fiul, cât
- 34:49și fiica. Când vine momentul în care să-și
- 34:52aleagă nu partenerul de viață, care EO mare alegere.
- 34:57Să aleagă cam în cam în termenii noștri, cam știți ce zic în
- 35:01termenii noștri? Cât de mult se bucură ca să audă
- 35:07mărturii de felul? Am ales o pe ea pentru că
- 35:10seamănă într-o oarecare măsură cu mama.
- 35:14Mama mea. Cât de bine îi cade unui tată să
- 35:19audă pe fiica sa după ce. Își alege.
- 35:24În mână l-am ales tata că seamănă într-o oarecare măsură
- 35:27cu. Cu tine, adică cu partea bună
- 35:30din mine, normal arma. Dar vedeți ca să se ajungă la
- 35:37asemenea decizii? Ca să nu fie invers, e nevoie de
- 35:41o prudență permanentă în țelepciunea înseamnă prudență,
- 35:44iar prudența, iar această apăsare pe frână mă înțelege
- 35:47acest această atenționare. Îi șade tare bine și are multă
- 35:51autoritate în cuvântul cui. Al tatălui.
- 35:56Vă îndemn dragi, dar să nu vă rețineți să nu vă că spune soția
- 35:59lasă că spune ea. Evident că spune.
- 36:03Dar din când în când spune tată. Mama tot spune până ajunge tata
- 36:08acasă. Și când ajunge tată am văzut
- 36:12asta la noi, când creșteau copii.
- 36:14Tata nu face multe ședințe. Că nu știe multe cuvinte și.
- 36:19Nu știe pe puncte și. Tata spunea asta nu asta, da?
- 36:24Așa, da, așa nu. Din acestea nu vreau să mai aud.
- 36:30Așa ceva nu se poate asta în weekend, casa noastră asta nu e
- 36:34despre noi, mă înțelegeți? Și copilul a priceput îi cade
- 36:38bine, nu neapărat priceput. Poemul 3, versetul 20-27.
- 36:47Fiule ia aminte la cuvintele mele, pleacă ți urechea la
- 36:50vorbele mele să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi
- 36:54păstrează-le în fundul inimii tale, căci ele sunt viață pentru
- 36:59cei ce le găsesc și sănătate pentru tot trupul lor.
- 37:03Păzește ți inima mai mult decât. Orice, căci din ea ies izvoarele
- 37:08vieții izgonește neadevărul din gura ta și depărtează viclenia
- 37:13de pe buzele tale. Ochii tăi să privească drept și
- 37:17pleoapele tale să caute drept înaintea ta.
- 37:20Cărarea pe care mergi să fie cum?
- 37:24Netedă dreaptă. Și toate căile tale să fie.
- 37:31Hotărâte nu te abate nici la dreapta.
- 37:35Nici la stânga. Și ferește-te.
- 37:39Treceți acolo, vă rog statornicie.
- 37:42Statornicii nu doar receptivitate și prudență al
- 37:473-lea poem duce lucrurile mai departe și transmite fiului
- 37:52respectiv fiicei această chemare la înrădăcinare la stabilitate,
- 37:58pentru că toate metaforele de pe aici duc într-acolo în
- 38:01stabilitate în cale netedă în cale, sigură într-o siguranță
- 38:06într-o nu nu într-o instabilitate.
- 38:10Știți ce L doare pe un tată cel mai mult și pe mamă, dar pe tată
- 38:14poate mai mult, pentru că e bărbat.
- 38:16Să-l vadă pe fiul lui că se face mare și e labil.
- 38:19Știți ce zic labil nu într-un sens?
- 38:22Patologic. E labil, adică e ușor cum?
- 38:26Influențabil. Ce îl doare pe tată să-și vadă
- 38:31fiica că între tată și fiică EO relație dovedită științific.
- 38:38Să vadă pe fiica lui că este ușuratică.
- 38:41Ușuratic frivol. Că nu?
- 38:48Știi că nu se așează că nu? Și ce mult îl doare pe Tata,
- 38:55poate mai mult decât pe mama să vadă că fiul.
- 38:58Deși tot crește și tot trece de la gimnaziu la.
- 39:03Aici. Și îi place o materie mai place
- 39:07cealaltă. Până la urmă își dă seama că
- 39:08nu-i place niciunul. Și mai mult, îl doare că a
- 39:12terminat liceul și intrând la facultate la o facultate.
- 39:17După un an. Un an să vrea la.
- 39:23Alta și a 2-a e pe bani v-ați prins o să vedeți cadouri pe
- 39:26bani. Prima e gratuit mi se pare
- 39:29corect pentru a 2-a se plătesc. Și-a pățit un prieten de
- 39:35familie. Fiul lor.
- 39:38Fiul lui. Băiat bun, de altfel, familie
- 39:41bună. A început o facultate, el a ales
- 39:44o. Asta e culmea să te doare mai
- 39:46mult și. El alege Facultatea după un an,
- 39:50nu i se potrivește, nu răspunde la nevoile lui, deși Facultatea
- 39:53nu i se potrivește și vrea la alta și în discuția cu Tata îi
- 39:58vorbește despre a 2-a facultate și Tata știa nu era așa de naiv
- 40:02zice, măi, una peste alta, deci nu-i bună instabilitatea asta pe
- 40:06de o parte, și plus că uite dai un așa din viața ta Macra
- 40:10tinerețe tinerii au ani de data asta, ăștia dau cu animă noi
- 40:14când ajungem pe la vârstele, acestea nici o zi n-a mai.
- 40:17Ăștia dau câte un an. Au câte o relație sentimentală
- 40:21de 4 ani, după care nu se mai căsătoresc.
- 40:24Păi cine îți dă ea 4 ani înapoi, dar nu mi trebuie frate ghiță,
- 40:26eu sunt tânăr, am uitat alt nivel.
- 40:31Alt nivel. Eu zice oric.
- 40:37Și spune Tata la care vă mă refer, îmi zice Tata, Măi
- 40:41copile, Măi, băiete, fii atent, dacă bun acceptăm până la un om
- 40:44sta în tensiune, dacă vrei neapărat, te duci la asta, vezi
- 40:47ca asta e pe bani. Acuma a 2-a la care el,
- 40:50încurajându-l pe tata, i-a zis I pe bani Tata, știu și eu, dar
- 40:54merită au zis. Asta e Facultatea care merită să
- 40:58o și plătim. L-am întrebat pe prietenul meu o
- 41:06zis în ironie, zice, nu cred, nu cred.
- 41:10Ciclic o zi sem naivitatea lui sistata merită, adică cumva o
- 41:14să-i spun tată tu vei plăti în normal, dar când vei plăti măcar
- 41:18să ai bucuria asta când merită? EO chestie care face toți banii?
- 41:27Pe vremuri numai câțiva erau studenți.
- 41:30Ba chiar eram. Atunci ne puteam da mari un pic
- 41:34că suntem studenți acuma și să fii student.
- 41:36Îi poți da mare nici cu treaba asta acum să găsești pe unul
- 41:39care nu-i student pe ăla. Trebuie să-l premiezi.
- 41:45Ai noștri sunt așa de studenți că fac mai multe.
- 41:49Facultăți. Într-o viață, mă rog, încerc mai
- 41:53multe, vreau să zic. Asta le place școala că tot
- 41:57încep tot mai statornici. Apare ispita în orașele mari
- 42:03precum Timișoara și Oradea. Are și ispita asta să se mute
- 42:08dintr-o biserică într-o altă. Că dacă au unde se muta.
- 42:13Și dacă cei la care se duc îi primesc cu atâta zâmbet și
- 42:16dragoste e supărat și pe ea supărat.
- 42:19În loc să-i supună la niște probe, să nu poată trece știi?
- 42:23Păi se bucură că. Se golește la noi să umplem noi
- 42:27joc ce joc e ăsta, știi ce? În fine să ne dea Dumnezeu minte
- 42:32și Nțelepciune. Doar despre asta e vorba.
- 42:36Să fim mulți să fim puțini. M-a ajutat Dumnezeu să mă educ
- 42:41să n-am predici pentru mulți și pentru puțin.
- 42:43Eu am predic. Mă înțelegeți?
- 42:45M-a ajutat Dumnezeu să mă educ și învăț și pe alții, nu-i așa,
- 42:48să aveți nu că așa și așa aia o țineți.
- 42:55La statornicie avem 3 Metafore aici pe care vă rog, vreau să vi
- 42:58le sugerez. Prima metaforă este inima
- 43:01versetul 23 păzește ți inima mai mult decât orice sediul emoției,
- 43:06sediul rațiunii, căci din inimă ies izvoarele.
- 43:09Vieții, apoi este gura inima este partea intimă, cea mai
- 43:13intimă, apoi este gura izgonește neadevărul din gura ta și
- 43:17depărtează viclenia de pe buzele tale.
- 43:20Gura, adică, adică partea expresivă, da atenție, fii
- 43:24statornic în inimă fii statornic în.
- 43:27Vorbire. Și apoi ochii ochii tăi să
- 43:30privească drept și pleoapele tale să caute drept înaintea ta
- 43:36ochi. Inima gura și ochii metafore ale
- 43:40stabilități. Metafore ale statorniciei.
- 43:45Al 4-lea Poem rog ne mutăm în Capitolul 5 primele 6 versete.
- 43:52Fiule ia aminte la înțelepciunea mea și pleacă urechea la
- 43:56învățătura mea, ca să fii cu chibzuință și buzele tale să
- 43:59aibă cunoștință, căci buzele femeii străine, strecoară, miere
- 44:05și cerul Gurii ei este mai lunecos decât untdelemnul, dar
- 44:09la urmă este amară ca. Pelinul ascuțită ca o sabie cu 2
- 44:16tăișuri, picioarele ei coboară la moarte pașii ei dau în
- 44:22locuința morților. Așa că ia.
- 44:29Așa că ea nu poate găsi calea vieții rătăcește în căile ei și
- 44:35nu știe unde merge. Poemul 4 are o etichetă pe care
- 44:39putem scrie luciditate. Luciditate.
- 44:45Avem aici conceptul de chibzuință.
- 44:48Să avem chibzuială chibzuință. Să fim lucizi, să nu ne pierdem
- 44:54cumpătul, reperele, valorile. Poemul acesta pe care nu mă
- 44:59îndoiesc că îl vezi L citi Acasă, v-aș îndemna să l
- 45:01recitiți toate acasă. În taină în liniștea serii.
- 45:06Poemul acesta este o chemare la luciditate, cumva prin toate
- 45:10acestea, da vorbind unui fiu despre o posibilă relație cu o
- 45:15femeie nepotrivită? Cumva avem aici ceea ce am putea
- 45:19numi conștientizează pericolul, adică UITĂ-te la ea în cazul
- 45:23acesta la o ea, pentru că e vorba de un fiu, dar poate fi și
- 45:25invers. Uită-te la ea, uită-te cum se
- 45:28comportă, Uită-te la buzele ei, uită-te la ținuta ei, Uită-te la
- 45:33manierele, Uită-te la ea. Știți că atunci când un fiu
- 45:39aduce acasă o fată nepotrivită? Și mama se sperie, dar mama nu
- 45:44mai face ceva cu mâinile, știi mama.
- 45:47Mama cum va ști că supraviețuiește altfel?
- 45:50Chiar trebuie să pregătească ceva, știi, adică pe când tata.
- 45:55Tata el o ia în plin el. Mama încearcă să îi unea pe
- 46:04departe, să-i spună după ce pleacă fata vreau să.
- 46:08Tata deadreptul el nu poate că el zice unde ai găsit-o.
- 46:12În primul rând, unii au găsit are mama are tată, nu știu.
- 46:19La școală umblă, nu știu. Da lucra nu lucrează.
- 46:26Băi, copile și Tata să îngrozești.
- 46:29Sigur că și Tata poate greși, adică mă înțelegi sigur, sigur
- 46:33că aparențele într-o oarecare măsură au gradul lor de eroare,
- 46:37dar totuși nu neapărat pentru tată, adică tata cumva îi cam în
- 46:41adevărul e că am. Conștientizează pericolul fiule
- 46:45fiică sa în rolul tatălui să spun atenție, în cele din urmă,
- 46:50nu mă bag trăim într-o lume modernă.
- 46:51Până la urmă, tu îți vei alege ca să înțelegi, nu ne vom lupta,
- 46:55dar dacă vrei să știi părerea mea, tata, ce părere ai?
- 46:58Îți spun e Tata CE părere ai? Am cunoscut 2-a cazuri mai
- 47:04îndeaproape. 2 cazuri cunosc repet, mai îndeaproape, nu din
- 47:08povești. În care.
- 47:12Într-o situație e vorba de un băiat în cealaltă situație,
- 47:15vorba de fată, deci cunoști și așa și așa.
- 47:18În care băiatul nu era de calitatea fetei, mă înțelegeți
- 47:22din niciun punct de vedere, în primul rând spiritual.
- 47:25Și tatăl băiatului, o chemat o pe fată, dar nu fata lui.
- 47:29Știți cum zic viitoarea noră? O chemat o pe fată în mare
- 47:33taină, pentru că o știa pe fată și părinții ei și au spus,
- 47:37lasă-l pe băiatul meu, că nu-l meriți tu pe ăsta, adică el nu
- 47:41te merită pe tine, adică nu. Înțelegeți cu durere o spus?
- 47:49Eu cunosc așa ceva, poate toți de aici cunoaștem măcar un caz.
- 47:54Care tatalui o spus? Ești prea bună și nu, nu merge.
- 48:00Nu va merge. Ce n-a mers.
- 48:05Și cunoști și invers. Când fata nu era ce trebuie
- 48:09pentru el și tatăl fetei l-o chemat în ceas de Taină pe băiat
- 48:13și i-a zis, Gândește-te bine, deși e fata mea, Gândește-te
- 48:17bine, o să ai viață grea că eu știu Ce am acasă.
- 48:23Și el a zis. Ca un erou.
- 48:26El a zis că o va schimba. A zis că la casă la acasă, la
- 48:32el, când va fi ea acasă la el va fi cu totul altceva.
- 48:37Din păcate, tata a avut dreptate.
- 48:39Și după o vreme, în cazul acesta, i-a adus o înapoi.
- 48:43Și Tata a zis, EU nu pot să iau înapoi că eu ți-am spus, adică
- 48:46noi am vorbit aceasta, așa că nu-mi aduc înapoi.
- 48:52Conștientizează pericolul evită pericolul mai mult decât
- 48:56conștientizează, nu te lăsa purtat, nu-ți găsi argumente
- 48:59slabe. Reconsideră pericolul după ce
- 49:03l-a evitat, sperăm după ce ai ascultat, ai avut luciditate, ai
- 49:07avut lumină măcar în ultimul moment, te-ai oprit măcar în
- 49:10ultimul moment și aici nu mă refer acum doar la relații, ci
- 49:13și la alte posibile alegeri greșite.
- 49:16Te-ai oprit în ultimul moment reconsideră pericolul, adică
- 49:19învață ceva, învață ceva din eșecul acela din spaima.
- 49:25Aceea învață că ai fost pe marginea prăpastiei, că ai fost
- 49:28atât de vulnerabilă, atât de slab.
- 49:30Învață ultimul poem al 5-lea. Versetul 7-14.
- 49:38Și acum fiilor ascultați, mă? Și nu vă abateți de la cuvintele
- 49:43gurii mele, Depărtează te de drumul care duce la ea.
- 49:46E vorba de femeia din poemul anterior și nu te apropia de ușa
- 49:50Casei ei ca nu cumva să-ți dai altora Vlaga ta și un om fără
- 49:56milă și unui om fără milă anii tăi ca nu cumva niște străini să
- 50:01se sature de averea ta și tu să te trudești pentru casa altuia
- 50:06ca nu cumva să gem la urmă când carnea și trupul tău ți se vor
- 50:11istovi și să zici. Cum am putut să urăsc dreptatea
- 50:16certarea și cum a disprețuit inima mea mustrarea.
- 50:22Cum am putut să îmi ascult glasul învățătorilor mei și să
- 50:27nu iau aminte la cei care mă învățau.
- 50:31Cât pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul.
- 50:35Poporului. Și a.
- 50:39Adunării. Cât pe ce să pățesc rău.
- 50:43Ireversibil rău. În familie bună în biserică bun.
- 50:49În grup bun. Proiect bun.
- 50:53Între oameni buni. Și toți îmi spuneau începând cu
- 50:57tata. Puneți vă rog pe poemul 5
- 51:02cuvântul consecvență. Chemarea la consecvență.
- 51:10Probabil că aceasta este cea mai înaltă chemare.
- 51:13Pe care o face tatăl unui fiu cu cuvinte și fără fii consecvent
- 51:19ai ascultat bravo ascultă mereu ai procedat înțelept.
- 51:24Odată, bravo Tata, te felicită. Minunat.
- 51:27Vezi că alegerile vezi că provocările vor fi poate mai
- 51:30mari. Rămâi consecvent.
- 51:34Rămâi statornic, rămâi cumva perseverent în ceea ce știi să
- 51:38faci în bunele obiceiuri. Avem aici o reflecție, așadar,
- 51:41asupra caracterului văzut prin prisma consecințelor, da?
- 51:46Pe care nu le mai putem controla fii consecvent parcă vrea să
- 51:50spună Poemul acesta, indiferent de condiții de condițiile în
- 51:54care te afli, nu te scuza mereu cu condițiile.
- 51:57Sigur că sunt circumstanțe atenuante.
- 51:59Pot să fie uneori sigur că uneori împrejurările au fost au
- 52:02fost prea puternice pentru cineva, nu prea apăsătoare prea
- 52:05tentante, prea seducătoare, dar indiferent de condiții, tu rămâi
- 52:09consecvent, indiferent de influențe, tu rămâi consecvent,
- 52:13indiferent de sfătuitorii pe care îi ai.
- 52:16Indiferent de timp, adică de durată, vreau să zic timp.
- 52:21Cât de mult se va pune presiune asupra ta, TU rămâi consecvent.
- 52:28Și poate asta este cea mai înaltă noblețe a copiilor noștri
- 52:31care cresc și devin încet încet tineri adulți să fie consecvenți
- 52:36în lucrurile pe care i le știu în care ei cred despre care ei
- 52:39vorbesc. Să le împlinească.
- 52:42Să le facă vii lucrătoare în viața lor.
- 52:46Nu-mi rămâne decât să spun și eu cum deja se spunea.
- 52:50Să-i binecuvinteze Dumnezeu pe tați?
- 52:53Și să aibă milă de ei. Și tații prezenți aici să ne
- 52:58încurajăm în seara aceasta. Să ne rugăm pentru noi și pentru
- 53:01casa noastră. Și fie dragii mei ca cu adevărat
- 53:05aceste poeme ale tatălui, pentru că sunt ale unui tată.
- 53:10Să le citim, să ne bucurăm de ele literar teologic.
- 53:14Pastoral. Familial să încercăm să învățăm
- 53:18din înțelepciunea anticilor, mai ales că e chiar scrisă în Biblie
- 53:22și să aplicăm toate acestea în moduri diferite, nu în situații
- 53:26diferite în viața noastră a oricăruia dintre noi, tatăl ei,
- 53:31imaginea tatălui ceresc aici pe pământ.
- 53:35E mijlocitorul spre tatăl ceresc.
- 53:40Arată ceva, reflectă ceva ca o oglindă din imaginea tatălui și
- 53:46dacă fiul Isus cristos, este imaginea tatălui, nu?
- 53:52Atunci fiul tată, știți ce zic fiul tată, fiul lui Dumnezeu și
- 53:57el este imaginea tatălui. Și mamelor iubiții pe tați.
- 54:05Și rugați-vă pentru ei și uneori fie-vă milă de ei.
- 54:09Și că nu-i înțelegeți, ziceți să te mai înțeleagă Dumnezeu.
- 54:14Da eu mă rog pentru tine, dar eu Te iubesc, dar eu sunt alături
- 54:18de tine, dar te rog, implică-te că numai birui cu el, nici cu ea
- 54:23nu mai bine. Nu mai pot că vine adolescența
- 54:26și atunci tata trebuie să fie foarte prezent, să-i ajute
- 54:30Dumnezeu.