Latest / Fiti Oameni / Care sunt implicațiile SUFERINȚEI Domnului? - Marcel Bota

Transcript

Care sunt implicațiile SUFERINȚEI Domnului? - Marcel Bota · Fiti Oameni

0:00
Ne bucurăm să fim în casa lui Dumnezeu.
0:04
Și ne dorim să. Putem spune la final, ce s-a
0:08
spus despre zacheu, așa cum s-a prefațat seara asta astăzi a
0:11
intrat mântuirea. În casa aceasta.
0:17
Ă. Probabil că fiecare v-ați
0:20
frământat așa în mintea dumneavoastră.
0:22
Oare ce a găsit domnul special la zacheu să facă o asemenea
0:26
afirmație cu asemenea greutate și fără niciun echivoc?
0:32
Ă mai ales în contextul în. Vremii și mai ales cu statutul
0:37
lui social și ă ceea ce l-a determinat pe domnul a fost
0:42
tocmai mutarea acestui centru de greutate.
0:45
Faptul că devenise domnul comoara lui.
0:49
Era un om care toată viața a adunat comori și acum, dintr-o
0:52
dată, renunță la tot ce a numit comoară până atunci și face din
0:57
el comoară și domnul zice astăzi a intrat mântuirea în casa asta.
1:04
Ă că unde-i comoara dragii mei acolo se mută inima și de aceea
1:10
este esențial care ne sunt comorile sau ce numim comori.
1:15
Ne rugăm ca Dumnezeu să să ne ajute să experimentăm ă.
1:24
Afirmația asta domnului. Video de o greutate
1:26
extraordinară și s ă ne rugăm ca Dumnezeu să ne ajută să
1:31
experimentăm apoi viața lui zacheu.
1:34
Aproape că ți-e ciudă în Biblie că cerul apoi tace nu mai zice
1:37
nimic despre zacheu, ai fi vrut așa și cum o continuat povestea
1:41
lui ă, trebuie să fi fost o poveste interesantă de viață,
1:45
dar săptămâna asta săptămâna mare aș vrea să vă citesc un
1:49
text din Biblie, în Evanghelia după marcu puteam să citesc din
1:52
alte evanghelii, dar. Am ales Evanghelia după marcu și
1:56
din considerentul acesta că marcu cumva are un soi de
2:00
crescendo atunci când face afirmații cu privire la
2:04
suferințele domnului și haideți să ne ridicăm să citim ă
2:09
deocamdată un pasaj în marcu capitolul 10, cu versetul 32-34,
2:16
apoi ne vom uita și la alte texte în introducerea
2:19
frământărilor noastre în seara asta ă chiar în Evanghelia după
2:23
marcu și mai ales în epistole. Marcu capitolul 10 cu 32 zice,
2:28
așa ei erau pe drum și se suiau la Ierusalim.
2:35
Și Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau tulburați și
2:39
mergeau îngroziți după el. Isus a luat iarăși la el pe cei
2:44
12 și a început să le vorbească despre lucrurile care aveau să i
2:48
se întâmple. Iată a zis EL ne suim la
2:52
Ierusalim și fiul Omului va fi dat în mâinile preoților celor
2:56
mai de seamă și cărturarilor ei îl vor osândi la moarte și-l vor
3:01
da în mâinile neamurilor care își vor bate joc de el.
3:04
Îl vor bate cu nuiele, îl vor scuipa, și-l vor omorî.
3:08
Dar după 3 zile va învia. Amin.
3:13
Doamne ne smerim înaintea ta mulțumim pentru seara asta.
3:18
Mulțumim că stăm în casa ta și avem privilegiul acesta să avem
3:22
între noi cuvântul tău. Mulțumim pentru duhul tău sfânt,
3:25
promis poporului tău vrea Doamne Duhule Sfânt al lui Dumnezeu să
3:31
ne tălmăcesc Scripturile ca să nu reușesc să-l muncim noi.
3:35
Și am vrea să auzim șoptirea clară descoperire dumnezeiască
3:39
din cuvânt mulțumim pentru chemarea la Sfânta pocăință.
3:43
Într-adevăr, niciun popor nu-i ca poporul al cărui Dumnezeu
3:46
ești Tu Binecuvântă Adunarea. Te rog doamne să binecuvintezi
3:52
pe cei ce au găsit de bine să fie la închinare Sfințește
3:55
închinarea noastră, Ferește ne de orice atitudine nedemnă de
3:59
tine doamne Uită-te și la limitările mele și treci dincolo
4:02
de ele și satură sufletele noastre cu un cuvânt din cer.
4:08
În numele domnului Hristos, te rugăm ascultă ne și rămâi cu noi
4:11
și azi și toată viața noastră. Amy vă invit să vă așezați.
4:20
Ne vom uita în seara asta la suferința salvatoare, dar
4:23
înainte să ne uităm la suferința salvatoare sau care sunt
4:28
implicațiile suferinței domnului?
4:33
Aș vrea să fac câteva clarificări.
4:37
Săptămâna este mare, nu pentru că noi am putea să facem să fie
4:42
mare, ci este mare din pricina grandorii domnului, care a făcut
4:46
săptămâna să fie mare. A evenimentelor cu implicații
4:52
majore, intensitatea evenimentelor și mai ales
4:56
influența lor asupra lumii fac săptămâna să fie mare.
5:02
Săptămâna a debutat într-un mod extraordinar.
5:08
Intrarea domnului în Ierusalim de startul acestei săptămâni.
5:12
Intrarea a fost într-un mod triumfal specific vremii, dar
5:16
totuși atipică într-un fel și prin natura celui care a intrat
5:22
și prin forma în care a intrat. Intrarea în felul acesta a
5:31
împlinit într-un fel o așteptare a norodului, cum zice Luca 3 cu
5:37
15 zice și fiindcă norodul era în așteptare și toți se gândeau
5:43
în inima lor, uitându-se la Ioan Botezătorul.
5:46
Dacă nu cumva este el împlinirea așteptărilor de secole de via
5:51
curi făgăduința aceea că va veni adevăratul rege.
5:57
Și-acum a trecut si anii. Istoria obosise de așteptare.
6:05
Și dintr-o dată cineva intră după modelul descris de Zaharia
6:10
Capitolul 9. Profeție pe care evangheliștii
6:14
au luat o sumar. Iată-l el vine la tine călare pe
6:20
mânzul unei măgărițe. Și.
6:25
Zaharia a continuat în profeția lui el este Neprihănit biruitor.
6:31
Așa că evangheliștii au preluat forma intrării să știe care vor
6:38
fi semnele împlinirii acelei vremi și a intrat.
6:44
Dar a intrat un altfel de rege. Despre el dacă am putea să
6:50
citim, de pildă, în apocalipsa capitolul 5.
6:54
Am vedea că el este un rege cum n-a mai fost el este regele
6:59
miel. Marea dilemă a autorităților
7:03
romane. Asta a fost vă aduceți aminte
7:07
discuția pe care sunt sigur că frații dea lungul sărbătorilor o
7:11
să facă apel la textele acestea. Discuția dintre domnul Isus
7:15
Hristos și Pilat Ești Rege. Ce fel de Rege Ești TU?
7:22
Pilat, care avea noțiunea și imaginea regalității că venea
7:26
din marele imperiu roman s-a uitat la ceea ce numea Cristos
7:31
Rege și i s-a părut ceva normal, tu ești Rege?
7:34
Ce fel de Rege Ești Tu domnul când îi răspunde zice, împărăția
7:38
mea nu-i de aici. Eu sunt rece, dar împărăția mea
7:45
nu e aici, ce fel de rege ești TU?
7:51
Un rege aparent lăsat la cheremul unui guvernator roman.
7:55
Așa se pretinde Pilat, nu știi că am putere, să-ți dau drumul
7:59
sau să te răstignesc N-ai avea nicio putere, zice domnul.
8:04
Da ți dată de sus acum? Și zbaterea asta a fost mereu.
8:08
Ce tip de Rege Ești TU și în apocalipsa capitolul 5 dacă
8:13
putem afișa texte și apoi să le citim începând cu versetul unu,
8:16
să descoperim i de natura regală natura regelui și zice.
8:22
Apoi am văzut în mâna dreaptă a celui ce ședea pe scaunul de
8:26
domnie, o carte scrisă pe dinăuntru și pe dinafară pe
8:30
vremea aceea să scria doar față asta.
8:32
EO carte specială față verso pecetluită cu 7 peceți.
8:38
Și am văzut un înger puternic, care striga cu glas tare.
8:41
Cine este vrednic să deschidă cartea și să-i rupă pecețile și
8:46
nu se găsea nimeni nici în cer nici pe pământ, nici sub pământ,
8:49
care să poată deschide cartea nici să se uite în ea expresia.
8:54
Aceasta e foarte importantă că n-a fost găsit nimeni vrednic
8:57
înseamnă că numai unul este vrednic și am plâns mult pentru
9:00
că nimeni nu fusese găsit vrednic să deschidă cartea și să
9:04
se uite în ea. Și când jalea era mai mare.
9:08
Unul din bătrâni, mi-a zis, nu plânge.
9:11
Iată că leul din seminția lui Iuda rădăcina lui David a Biruit
9:15
ca să deschidă cartea și cele 7 peceți ale.
9:18
Ei. Ioan, zice m-am întors să văd
9:22
leul. Și când m-am întors, în loc să
9:27
văd leul, am văzut un miel. Că într-un fel așa a biruit el
9:35
să ia cartea ca a acceptat regele universului să dezbrace
9:39
roba de mare suveran al universului și să îmbrace ceea
9:43
ce numim haina smereniei dragii mei să se facă om ca noii.
9:48
Stă să facă miel de Jertfa și acum intra în Ierusalim, regele
9:53
acesta, regele miel. Ioan botezătorul când îl vede în
9:59
Ioan unu cu 20 și 90. Iată mielul lui Dumnezeu, care
10:03
ridică păcatul lumii. Și intrarea aceasta a regelui
10:10
declanșează ce numim săptămâna mare.
10:15
Săptămâna patimilor a suferințelor fără egal.
10:20
În esență, evangheliile ne descriu cum sunt biografice și
10:25
ele sunt preocupate să descrie cum s-au petrecut lucrurile care
10:30
sunt personajele în jurul cărora s-au pe degetul cărora s-a
10:35
înfășurat istoria din evanghelii.
10:39
De departe, personajul cel mai vizibil în evanghelii este
10:43
domnul Iisus Hristos. În jurul lui se țese povestea
10:48
din evanghelie. Povestea acestei săptămâni mari
10:51
că despre ea e vorba. Și sigur că nu aș sugera cuiva
10:58
să fie, nu aș lua formule de genul ăsta, fraților, Săptămâna
11:02
asta să fim dragii mei, nu cred în creștinism de o zi, nici de o
11:06
săptămână. Cred în creștinism de o viață ă.
11:09
Cine nu poate fi creștini de luni până duminică și de
11:12
duminică până luni și toată viața nu va putea nici de
11:16
pașnici de Crăciun. Nu există dublă măsură în
11:20
umblarea cu Dumnezeu astea sunt un soi de sloganuri așa folosite
11:25
mai degrabă în spațiul liric. Decât în cel eclezial să-l
11:28
numesc așa și Biserica ar trebui să celebreze o realitate
11:33
permanentă a ei. În fiecare zi experimentăm
11:37
minunea aceasta a suferințelor domnului a morții și a învierii
11:42
lui. Și atunci creștinismul sigur că
11:45
este autentic. Deși evangheliile sunt
11:49
preocupate să ă deseneze măcar în creion, cum s-au petrecut
11:55
lucrurile care sunt personajele? În epistole avem interpretarea
12:01
acestor istorioare din evanghelii.
12:04
De ce s-au întâmplat lucrurile ce rost au avut suferințele
12:10
domnului Isus cristos? De ce n-a putut domnul să spună
12:13
gata, sunteți mântuiți toți, am terminat Mântui toată lumea așa
12:18
vreau de ce ne-a putut spune asta.
12:21
Când Pavel a venit pe urmele evangheliștilor, a început să
12:26
pună cap la cap lucrurile și să structureze o teologie a
12:30
suferințelor domnului. Săptămâna mare ă a fost
12:37
anticipată mereu și mereu în evanghelii, domnul repetat cu o
12:41
frecvență destul de mare, de pildă, în Evanghelia după marcu,
12:46
în 3 capitole de 3 ori, domnul se concentrează pe săptămâna
12:51
aceasta pe suferințele lui. Înseamnă că suferințele lui nu
12:57
sunt așa. O chestiune întâmplătoare, ci
12:59
sunt elementul central și ar trebui să fim extrem de
13:02
interesați și noi de povestea asta.
13:07
Marcu zice de de pildă în capitolul 8, prima dată când
13:12
marcu s preocupă de asta, Marcu 8 cu 31 zice.
13:16
Atunci a început să-i învețe că fiul omului trebuie să
13:19
pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrâni de preoții.
13:23
Cei mai de seamă de cărturari să fie omorât și după 3 zile să
13:28
învie este afirmația domnului Isus Hristos în Evanghelia după
13:31
marcu Da textul acesta continuă apoi în capitolul 9, domnul din
13:37
nou versetul 30, Marcu 9 cu 30. Domnul din nou aduce pe tapet
13:43
învățătura aceasta au plecat de acolo și au trecut prin galileea
13:47
Isus. Nu voia să știe nimeni că trece,
13:50
căci învăța pe ucenicii săi și zicea fiul omului va fi dat în
13:55
mâinile oamenilor. Ei îl vor omorî și a 3-a zi după
13:59
ce L vor omorî va învia și mereu și mereu domnul aduce înaintea
14:04
lor elementul acesta al suferințelor domnului ei, ca și
14:09
cum ar fi vrut să nască noi întrebarea asta, dar de ce e așa
14:13
de valoros? Momentul acesta, deci ar trebui
14:17
să ne concentrăm pe el. Sigur că în capitolul 10, în
14:21
textul pe care eu l-am citit, domnul aduce un element în plus.
14:25
În capitolul 10, domnul spune mai mult decât că va muri, ne
14:29
spune și de ce? Și Pasajul acesta zice că ă este
14:38
o discuție care apare după ce Petru are parte de revelația
14:43
aceea cu totul specială ă. Tu ești Cristosul, TU ești fiul
14:48
lui Dumnezeu și apoi domnul clarifică că ă, după ce îl vor
14:54
bate, el va învia și, va face asta ă cum zice 10 cu 45 zice
15:01
că. Căci fiul omului n-a venit să i
15:04
se slujească, ci el să slujească și să-și dea viața răscumpărare,
15:10
pentru mulți, după ce în textul citit ne spune iar că va fi dat
15:15
în mâinile oamenilor, îl vor batjocori îl voi sculpta, al vor
15:18
răstigni, va învia în versetul 45, domnul spune.
15:22
Și toate acestea. Ca preț de răscumpărare, pentru
15:27
mulți. În seara asta.
15:33
Dacă tot domnul repetat așa cu o frecvență destul de mare în
15:36
evanghelii, momentul suferințelor aș vrea să ne uităm
15:41
în epistolă, să vedem cum a interpretat apostolul Pavel.
15:45
Afirmațiile acestea pe care le face domnul Isus Hristos în
15:49
Evanghelie. Ce sunt suferințele domnului
15:52
pentru dumneavoastră? Cum traduceți suferința domnului
15:58
în salvarea dumneavoastră? Cum operează Dumnezeu?
16:05
Am observat că oamenii se raportează diferit la săptămâna
16:09
aceasta. Unii fac niște gesturi nu sunt
16:13
specific generației acesteia, care are foarte multe păreri,
16:18
dar nu are convingeri. Te uiți la oameni să ducă o
16:23
viteză într-o direcție despre care cred că e adevărată, dar nu
16:27
sunt convingeri că n-au argumente și niciodată nu
16:29
găsești argumente biblice. Și oamenii se raportează unii
16:33
chiar ciudat la săptămâna asta. Facem gesturi prin adunări facem
16:39
anumite lucruri în viața privată.
16:44
Cu gândul că am dat valoare suferințelor domnului când ne
16:49
uităm însă la apostolul Pavel, Apostolul Pavel în epistola
16:53
către galateni are o dezbatere extrem de interesantă, o
16:58
permanentă frământare cu cei din galatia care mereu și mereu
17:03
tulburați de învățături străine. Aveau tendința asta să se
17:07
întoarcă înapoi în spațiul acela vechi din care au venit.
17:11
Mintea noastră dragii mei dacă nu-i biblii, ci zată mintea se
17:15
întoarce înapoi în tiparele vechi, foarte ușor ne întoarcem
17:18
în vechile cărări. De altfel, dacă vă aduceți
17:21
aminte după înviere. Știți ce au zis Ucenicii Petru
17:28
zice asta mă duc să prind pește. Păi n-o zis Domnul că te face
17:31
pescari de oameni, da, mă duc să prind pește lângă el sa lipesc
17:36
alții care s ă ca el că păsările de aceleași pene zboară împreună
17:42
și o zis venim și noi cu tine. Foarte ușor, ne întoarcem în
17:48
preocupările vechi, foarte simplu să facem asta, de aceea
17:52
mereu și mereu ne trebuie. Mintea ne trebuie hrănită biblic
17:56
și zată mintea când apostolul Petru scrie cele 2 epistole în a
18:01
2-a în capitolul 3, cu nu zice fraților, Aceasta este cea de a
18:05
2-a epistolă pe care v-o scriu în amândouă caut să vă trezesc
18:10
mintea sănătoasă, mintea se poate foarte ușor îmbolnăvi,
18:15
mintea se poate păgânii za. Cu influențele din jur ă noi
18:20
duminică ne-am uitat în Cartea judecători la iefta cum de a
18:23
dobândit o gândire, o gândire păgână cu tot felul de jurăminte
18:29
cu tot felul de s-o pricopsi trăind de vreo 300 de ani, venea
18:33
deja poporul. Cartea judecători ține de timpul
18:37
acesta primii de după Iosua intrarea în țară, o moștenire pe
18:42
care le-o dat o Dumnezeu și de care nu s-au bucurat că toată
18:45
viața s-au compromis ar fi trebuit să se bucure de
18:48
moștenirea care ne-a lăsat-o Iosua.
18:50
Și domnul, dar nu s-au bucurat de ce?
18:53
Pentru că din start s-au compromis nou alungat neamurile
18:57
și-au dat fii fiicele, căsătorii mixte s-au închinat dumnezeilor
19:01
lor, cum zice Capitolul 3 din judecători și măcar că domnul
19:06
i-a dat o moștenire, nu s-au bucurat de ea.
19:10
Pentru că n-au știut care sunt așteptările lui Dumnezeu, care
19:16
sunt așteptările lui Dumnezeu, când îți oferă moștenirea și în
19:21
seara asta, uitându-ne în galateni, capitolul 4 am vrea să
19:26
vedem de ce și pavel a considerat sau cum interpretează
19:29
el suferința salvatoare. Ce a realizat suferința domnului
19:35
Iisus Hristos. De ce this eric ar trebui să fie
19:38
încântată, motivată, bucuroasă, să geamă adunările de oameni ca
19:44
semn de mulțumire, dar ce ne-o dați suferința lui?
19:51
Unii oameni nu se pot bucura de moștenire pentru că mereu și
19:54
mereu în viață îi compromis. Și măcar că moștenirea lui este
19:59
extraordinară, inatacabilă. Ni se spune când s-au dus în
20:04
partea lor de moștenire, zice, dar nou alungat pe ea din
20:07
filistia, dar eu, dar nu i-au aruncat, nu i-au alungat pe ăia
20:10
că aveau care de fier, dar voi trebuia să-i alungați.
20:13
N-ar fi făcut domnul asta pentru voi, dacă ați fi fost
20:16
credincioși, nu putea domnul să rupă carele de fier ar fi putut
20:21
să facă, dar mereu și mereu mereu și mereu găsim argumente
20:26
ca circumstanțe atenuante în favoarea neseriozității noastre
20:30
în umblarea cu Dumnezeu ce va apare.
20:34
Ceva găsim, invocăm ceva. De aceea, domnul când cheamă
20:39
oamenii să vină la el și oamenii răspund, lasă-mă mai întâi să mă
20:43
duc să dreg domnul zice, dar nu există ceva înaintea sufletului
20:48
tău. Nu poate fi rămas bun de la
20:52
părinți la revedere de la prieteni, rezolvarea problemelor
20:55
terestre nu există un mai întâi înaintea relației tale cu
21:01
Dumnezeu și de aceea Apostolul Pavel zice în galateni 4 cu 4
21:07
zice, dar când a venit împlinirea vremii.
21:09
Dumnezeu a trimis pe fiul său născut din femeie, născut sub
21:13
lege să facă ce? Să facă ce ne uităm în
21:19
evanghelii și îl vedem pe domnul cum repetă obsesiv.
21:23
Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor, suferință maximă,
21:27
moarte și apoi înviere. Și ne întrebăm, dar de ce ce au
21:32
realizat suferințele tale în noi?
21:37
Nimic nu e mai păgubos decât formalismul religios dragii mei,
21:41
când domnul a intrat în Ierusalim și-au așternut hainele
21:44
că inima e mai complicat, s-o pui la picioarele domnului, așa
21:47
că au făcut un circ inimaginabil.
21:50
Spuneam bisericii că am mai văzut un asemenea circ și când
21:54
filistenii în unu samuel capitolul IV i-au bătut pe evrei
21:59
și pe vremea aceea hofni și fineas erau preoți ai domnului
22:04
și Eli. Tatăl lor era mare preot și s-au
22:07
gândit ei că ar fi bine să facă un spectacol care spectacol să
22:11
aducă chivotul. Și să-l pună la bătaie, așa că
22:15
au adus chivotul, au țipat, a urlat, au făcut acolo un
22:19
spectacol. Până și filistenii au zis
22:22
filistenilor. Fiți cu inimă că veni Dumnezeul
22:25
lui Israel între ei, așa? Au venit numai că fiți foarte
22:29
atenți. Când noi suntem necredincioși și
22:33
Dumnezeu vine între noi. El nu vine ca să binecuvinteze
22:37
el vine ca să judece o rostit în judecată aspră cum nu vă puteți
22:42
imagina chivotul fost luat hofni și fineas.
22:47
Cei 2 preoți au murit și a murit și eli și s-a născut un băiat că
22:52
nora lui eli naște și EU pus nume i ca pot nu mai e slavă.
22:59
Dumnezeu a venit între ei când o veni chivotul, dar n-a venit ca
23:03
să binecuvinteze la urma urmei, când veți citi unu Samuel,
23:06
capitolul 2 veți descoperi care era felul de purtare a celor 2
23:10
preoți, o aroganță inimaginabilă și mândria merge înaintea
23:15
pieirii. Mândria distruge Adunării în
23:19
masă dragii mei, lucrători în masă aroganța aceea greu de
23:24
imaginat în aroganța lor. Știți ce făceau?
23:28
Se duceau acolo unde se aduceau jertfele și ne așteptau ca
23:33
jertfitorul să dea mai întâi și a domnului îi trebuia lui, dăm e
23:37
Primul, Păi cum Tu primul, nu el primul, nu suntem noi, dacă
23:41
nu-mi dai iau cu forța și-au luat, numai că atunci când
23:45
relația cu Dumnezeu îi firavă următorul Departament al vieții
23:49
care suferă. El amoral N-ai puterea să te
23:52
împotrivești păcatului. Relație ieftină nu te poți
23:56
împotrivit păcatului și noi numim astăzi, dar fără să
23:59
definim ziceți lumești, dar adică cum și știți cum sunt
24:03
definiți ca fiind lumești zice că ăștia 2 trăiau în curvie cu
24:06
femeile din acord. Nu acum a 2-a capitole mai
24:10
târziu ăștia 2 Curvari poartă chivotul domnului dumneavoastră,
24:13
ce vă așteptați să se întâmple minuni să le dea Dumnezeu
24:17
biruință, eu transmit pe toți. Au venit Dumnezeu între Ei și în
24:21
masă au murit cu miile. Zecile de mii au murit în
24:25
spăimântător. Ce se întâmplă?
24:27
Și dacă nu era. Domnul au făcut un spectacol, de
24:29
unde știu că e spectacol din 2 locuri.
24:32
Știu că e spectacol unu când marcu 12 zice că a 2-a zi,
24:37
domnul era singur sub un smochin fără rod.
24:41
Regele, care vine în numele domnului, nu a avut loc în casa
24:44
nimănui, nu l-a luat nimeni acasă.
24:47
O să fie fain la biserică foarte fain la biserică așa și.
24:51
Știți cum zice iair, iar el zice hai să ne vezi acasă.
24:56
Dar ce e la voi acasă, la noi acasă e moartea.
25:00
Cum e moartea zice că așa faină făcut la biserică, zice moartea
25:03
la noi acasă e moartea. Care de aici n-ați vrea să-l
25:08
duceți acasă și seara asta să se sfârșească ca la sac eu.
25:13
Ea s-a sfârșit dacă el ar spune Talita kumi, nu știu ce ar fi de
25:17
ridicat și ar fi de rezolvat, nu știu ce ce ar trebui scos afară.
25:24
Dar știu că merită să-l lăsăm pe el, să scoată tot ce ai de scos
25:27
afară. Numai să rostească talita kumi
25:30
să-i spun domnului Doamne, EU m-am săturat, eu să întreb eu să
25:33
răspund, m-am săturat, nu mai vreau nici o zi, pocăința asta
25:37
ieftină. Eu vreau realitatea aceea
25:40
cristos în noi nadejdea SLAVEI. Și.
25:49
Extrem de interesant că apostolul Pavel zice, dar când o
25:52
venit el el o venit are vremea lui și are FOIA de parcurs a lui
25:58
fișa postului. Oamenii ar fi vrut să le
26:02
împlinească așteptările lor, dar domnul are foaia lui de parcurs
26:07
și Apostolul Pavel o descrie aici când ne spune, știți de ce?
26:10
Domnul tot zice suferință, suferință, moarte, rațiunea
26:14
întrupării, rațiunea lucrării lui zice ca să răscumpere pe cei
26:18
ce erau sub lege, ca să răscumpere pe cei ce erau.
26:23
Sub. Lege termenul care descrie și
26:25
care e tradus aici ca răscumpărare definește prețul
26:30
plătit. Pentru eliberarea unui rob ai
26:33
redat libertatea robului sau unui prizonier și noi avem acum
26:38
noțiunea asta că avem răscumpărare, că un om care e
26:41
închis poate să plătească, să-și răscumpere libertatea și asta i
26:46
noțiunea pe care o folosește apostolul Pavel atunci când
26:50
vorbește despre suferința salvatoare.
26:55
El se referă la robi aceea adamică.
27:00
O drama societății noastre și 7 a bisericii noastre este că am
27:06
început să nu mai înțelegem cât de grav e păcatul 9 ni se pare
27:10
că păcatul îi grav, dar nu e atât de grav.
27:15
De aceea am și luat expresia de ce nu-i dracu atât de negru, el
27:18
e foarte negru. Ely tuci.
27:24
Adică am început să îndulcim problema ca să n-avem nevoie de
27:28
soluție. Când problema nu e reală și nu-i
27:33
gravă, atunci diminuăm sau diluăm valoarea jertfei lui
27:38
Cristos? Nu ni se.
27:39
Pare așa valoroasă. Vom face un pic de spectacol,
27:42
dar nu căi că nu îți lucrurile atât de grav e păcatul din cale
27:47
afară de păcătos robi adamică înseamnă că în momentul în care
27:52
Adam a păcătuit și a fost scos afară, am ieșit în domeniile
27:56
morții. Ă peste tot unde este descrisă
28:01
starea noastră în afara edenului este descris în cuvintele
28:06
acestea mortalității, de pildă, în efeseni.
28:10
Capitolul II cu unu ni se spune, voi erați morți în greșelile și
28:15
în păcatele voastre și din starea asta de moarte în care
28:19
mi-au adus păcatul din robia asta a morții o trebui să ne
28:23
ridice cineva și nu a mai putut nimeni.
28:28
Încercați să vizualizați următorul scenariu?
28:32
În fiecare dimineață, Adam se bucura de prezența lui Dumnezeu.
28:35
Nu știm cum e foarte complicat să ne gândim, mai ales că avem
28:39
unele afirmații în Biblie, care ne complică imaginea edenului.
28:46
În momentul în care au fost scos afară, urmat prima dimineață și
28:50
nu mai vine nimeni. Omul n-a fost făcut să trăiască
28:54
singur, nu știe, nu poate să trăiască singur.
28:58
El fără Dumnezeu îi debusolat o ia razna, de aceea primul
29:02
incident. Consemnat în Biblie După
29:06
alungarea noastră din EDEN îi că cain I dă în cap label și-l
29:10
îngroapă ca pe un vierme. Și apar stări conflictuale și
29:14
înstrăinări și degradarea ființei umane și starea aceea de
29:17
mortalitate îi robie aceea aspră a morții.
29:21
A trebuit să vină cineva mai tare ca moartea.
29:25
Să plătească datoria aceea că atunci când am fost scoși afară,
29:29
Dumnezeu mi-o zis până când dreptatea mea nu e satisfăcută,
29:34
nici un muritor nu se mai poate întoarce înapoi.
29:38
Noi nu ne putem întoarce înapoi că facem niște forme dragii mei.
29:43
Nu ne putem întoarce înapoi numai dacă cineva ne deschide
29:46
calea și ușa și de aceea primul semn vizibil.
29:50
Când domnul a murit fizic a fost că catapeteasma.
29:56
Care erau un simbol a faptului că suntem despărțiți de
29:59
Dumnezeu. Putem face câte vrem zice în
30:03
templu, câtă vreme pierdeau aceea acolo drumul spre Dumnezeu
30:07
închis. Imaginați-vă un om care venea la
30:09
templu să se închine și el Verdi a vedea perdeaua.
30:13
El știa ce fac eu acum nu poate deschide ușa spre Dumnezeu și
30:18
noi Tânjeam de 2 ori să ne întoarcem într-o zi înapoi să-l
30:22
auzim Pe Dumnezeu, spunându-ne bună dimineața și cum zice
30:25
Apostolul Pavel în evrei când zice, fiindcă rămâne, dar o
30:29
odihnă ca cea de sabat. Dar cum a fost aia de Sabat?
30:32
Păi au fost când Adam și-a lăsat tâmpla obosită pe umărul
30:36
domnului, nu știm cum omul plus Dumnezeu ai odihnă până când
30:41
omul nu intră în prezența lui Dumnezeu.
30:43
Nu există odihnă odihna, nu-i duminica dragii mei, nici
30:47
sâmbăta odihneai azi. Dacă ai privilegiul să vezi
30:52
catapeteasma ruptă și să intri în prezența lui Dumnezeu și mă
30:56
gândesc câtă amăgire și prin biserica cum să amăgesc unii că
30:59
au impresia că cerul va judeca după registrul de membri?
31:03
Nu cornel stai liniștit și dacă nu este foarte în regulă
31:05
registru. Că el vine cu registrele lui.
31:09
Și aliați perfecte. De aceea, david zice că
31:12
cercetează și cunoaște mă. Încearcă-mă și vezi doamne dacă
31:16
sunt pe o cale rea cu orice preț du-mă pe calea veșnicie.
31:21
Când domnul moare zice Apostolul Pavel, rațiunea suferinței
31:25
domnului îi răscumpărarea mai întâi, adică achitarea acelei
31:30
datorii acelei datorii care să îmi dă mie dreptul libertatea să
31:36
mă reîntorc în spațiul de unde am plecat și unde pot re trăi.
31:42
În elementul pentru care m-a creat Dumnezeu și noi cântam mai
31:46
demult în prezența ta o doamne e pace.
31:50
În prezența ta, o doamne îi liniște.
31:54
Și de aceea petru 10, pe Muntele schimbării la față.
31:57
Păi bine să fim aici când am fost în Israel, am fost de
32:01
câteva ori în Israel, fost în Israel și mi-au zis că e acolo
32:04
EO mănăstire românească și ne-au zis că dacă vrem, putem merge în
32:08
spatele mănăstirii să vedem cele 3 colibe.
32:11
Și-am zis, dar cum s-au construit?
32:14
Păi nu nu știu, vă întreb dacă ne-a invitat cu 5 USD,
32:17
bineînțeles, fiecare ă să le vedem, am dat s-o construit.
32:22
Păi nu nu știu am zis, vă întreb dacă neinvitați, înseamnă că
32:26
aveți un argument carei. A existat propunerea, dar nu au
32:34
confirmat o cine trebuie. Și dacă nu confirma tot cine
32:39
trebuie, înseamnă că nu s-au construit o fi construite.
32:42
Vrei că ei vor să construiască și azi un templu?
32:45
Numai că n-are cristos nevoie de el, că noi suntem temple
32:49
adevărat că suntem temple ambulante, de asta a dispărut
32:53
linia asta de demarcație între sacru și profan tu nu poți să
32:56
fii Sfântul din biserică și demonul de pe stradă, nu poți.
33:01
Că TU ești templu și acolo și chivot, ce locuiește Dumnezeu?
33:04
Asta e noutatea noului legământ că Dumnezeu s-a mutat în noi.
33:08
Cineva mi-a mărturisit, mama mi-a garantat că e adevărat că
33:12
în Irlanda, poliția l-a urmărit pe unul care conducea agresiv ca
33:16
să folosesc așa limbajul de la noi și l-au urmărit, dar asta
33:19
era cu Paștele pe mașină. L-a urmărit, dă-i dă-i.
33:23
După el l-au ajuns și eu spus oris ras peștele de pe mașină.
33:26
Ori să luăm permisul și să fie făcut și oras.
33:28
Paștile 10. Cu el sau fără el.
33:38
Că dacă nu ești. Răscumpărarea.
33:43
Cum i suferința salvatoare suferința lui.
33:47
O salvați sufletele noastre cu o achitat datoria noastră, aia
33:51
Adamică. Aia care ne-au scos afară să
33:55
spună, nu se împlinește asta, dar care e asta că Dumnezeu îi
33:59
Sfânt și păcatul atât de negru și între sfințenia lui Dumnezeu
34:02
și păcat nu există nici o compatibilitate și trebuie
34:06
moarte pentru păcat că între el și păcat.
34:09
Numai moarte au zis și cineva trebuie să facă asta, dar cine o
34:13
face trebuie să o facă. Poate face pentru toți așa cum
34:17
eram toți în Adam și am fost condamnați la moarte.
34:20
Toți în cristos suntem pur și simplu dați vieții.
34:23
Și răscumpărarea ține de aducerea domeniilor lui Dumnezeu
34:27
în noi și din nou, împreună cu Dumnezeu, intrăm în odihnă și
34:31
asta e sărbătoarea asta. Celebrăm reintrarea noastră în
34:35
spațiul acela. Unde eram noi și Dumnezeu.
34:41
Și ne bucurăm că ne-am putut reîntoarce înapoi, cum zice
34:44
Apostolul Pavel, să ne apropiem cu deplină încredere de scaunul
34:49
harului deplină încredere cu sensul acesta.
34:52
Al legalității datoria achitată sau cum zice Roman 5 cu unu,
34:57
deci fiindcă suntem socotiți neprihăniți prin neprihănirea
35:01
are de a face cu îndreptățirea noastră să mă duc înaintea lui
35:05
Dumnezeu legal. Și mă duc înaintea lui legal, nu
35:10
pentru că eu sunt neprihănit, dar sunt socotit, neprihănit,
35:13
îmbrăcând neprihănirea lui Cristos.
35:16
De aceea, în Matei 22, în Pilda nunții fiului de împărat.
35:20
Domnul nu i-a. Imputat omului niște păcate
35:22
abominabile să spună, nu l-a întrebat de un singur lucru,
35:26
haina, unde haina? Dar ce haina haina i
35:30
neprihănirea lui dată 9 prin credință și pocăință.
35:35
Mâna lui și în trafic trebuie să te porți de.
35:39
Să te porți de. Și pe schelă va trebui să te
35:42
porți de haina. Am auzit că unul din Prinții
35:45
Londrei, când și-a dat demisia, și-a dat demisia din condiția de
35:49
prinț că vrea să trăiască normal.
35:52
Întrebare, părinții nu trăiesc normal?
35:56
Dumneavoastră, ce părere aveți prinții?
35:58
Nu trăiesc normal cum se definește în ă normalitatea
36:03
prinților. Dați mi voie s-o citez din
36:05
Biblie Ca să nu dăm greș uitați-vă ce zice domnul Iisus
36:08
Hristos în Matei, capitolul 5 în predica de pe munte.
36:12
Când vine să reglementeze stări de genul acesta sunt în 5 cu.
36:18
43. Ați auzit că s-a zis să iubești
36:21
pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău?
36:25
Dar eu vă spun iubiți pe vrăjmașii voștri.
36:28
Binecuvântați pe cei ce vă blastămă faceți bine celor ce vă
36:32
urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc de
36:36
ce? Ca să fiți fiii regelui prinț.
36:40
Ș-apoi fiți foarte atenți ce form ce modalitate de
36:44
argumentare, căci el tatăl se poartă la fel cu buni și cu răi,
36:49
deci nu fiți selectivi în purtarea voastră, faceți să
36:53
răsară soarele peste cei răi și peste cei buni de ploaie peste
36:56
cei drepți și peste cei nedrepți, dacă iubiți numai pe
36:59
cei ce vă iubesc ce răsplată mai așteptați nu fac așa și vameșii
37:03
și dacă îmbrățișați cu dragoste numai pe frații voștri, fiți
37:07
foarte atenți. Ce lucru neobișnuit faceți.
37:11
Deci, dacă am predicat de aici, am putea să spunem că fiii
37:14
tatălui fac lucruri neobișnuite. Vă vine în minte unul făcut că
37:18
tot săptămâna mare, cum zic oamenii săptămâna mare, când m-a
37:23
lovit unul și mi-a făcut praf mașina, mi-au zis, trebuie să
37:25
fim îngăduitori că înainte de Paști.
37:29
Dar eu mergem la o înmormântare în satul mare da am zis, trebuie
37:32
să fim îngăduitori toată viața. Va veni un lucru, vă vine în
37:38
minte un lucru neobișnuit. Poate că v-ar veni față de un
37:42
frate, dar față de un dușman nu vă vine în minte un lucru
37:45
neobișnuit. Care el.
37:51
Și eu stam cu marcela în stația Peco din năsăud.
37:55
A stat, 5 minute, 10 minute, 15 minute, nu-mi vine să cred ce i
37:59
cu întârzierea asta? Într-un târziu, îmi vine rândul
38:03
la pompă. Când ajung la pompă este un
38:06
băiat râsului ironia din râsul lui moda pe mio pornit ceva,
38:10
instant din stomac au venit cu un carton din stație peco opus
38:14
pe o pantă, 10 pauză juma de oră să faceți schimb de tură.
38:18
Eu stam de 15. Am dat Jos geamul să-i spun, nu
38:22
mama, nu vă imaginați că mă apucam, nu știu ce să spun, dar
38:25
nu-i. Normal să lași cartonul acolo.
38:27
Astfel, acolo și oamenii știu când vin.
38:29
Marcel am atinge discret și 10 marci.
38:31
Vezi că băiatul ar fi fost într-o seară la evanghelizare.
38:33
Unde e predicatul? Geam înapoi în sus.
38:39
Și duci cât mai mare și fără motorină.
38:45
Îți vine în minte un lucru neobișnuit.
38:49
Ca să fii fiu al tatălui, nu lucruri unu.
38:53
Care el. Cum adică suferință salvatoare?
39:00
Păi da suferința lui a împlinit nevoia noastră nevoia asta, dar
39:05
cineva să plătească și să ne putem întoarce legal că dacă nu
39:09
ne întoarcem legal? Dreptatea lui ne strivește.
39:15
Și când mă întâlnesc cu el, el face un lucru foarte interesant.
39:19
El se împovărează cu păcatele mele și îmi dă mie haina
39:22
dreptății lui. Ea zice că el le-a dat dreptul
39:26
nu să aibă ci să fie. Dacă nu ești.
39:32
Nu mă interesează ce ai? Nu contează și nici ce faci, nu
39:36
contează dacă nu ești. Este esențial să fii.
39:42
Am auzit despre un păstor care a fost invitat la o partidă de box
39:46
că păstorul TOTO invitat prietenul ăsta la evanghelizare
39:49
și a zis, Da, Tu ai venit cu mine, eu sunt fan box și aș vrea
39:52
să te duc. N-am fost niciodată, dar mă duc
39:54
că n-ar fi moartea. S-a dus au intrat boxerii s-au
39:58
așezat în diagonală unul într-un colț, unul într-altul.
40:01
Și apoi păstor a observat că unul din boxeri și-a făcut
40:05
semnul crucii. Și îl întreabă pe prietenul lui
40:08
zice ce rol are semnul cruci? Zice dacă nu știe box, nu are
40:12
niciun rol. Ascultă, mă?
40:19
Dacă nu ești n-are niciun rol forma pe care o faci.
40:26
N-are niciun rol. Știi când apelez liniștite ai
40:32
impresia că SIS lui s-a scris cartea anatomia unei dureri și
40:38
el zice când bați la o ușă, când îți merge bine, ai impresia că
40:41
tu totdeauna când bați la ușă, se deschide când i-ați mare
40:44
bine, că tu te rogi faci așa niște rugăciuni forma leș.
40:48
Dar la un moment dat te izbește un val de duritate chirurgicală
40:52
și rade tot și tu bați la ușă și tu știi că dincolo de ușă,
40:57
cineva care zice și se face. Poruncește și ce poruncește ia
41:03
ființă? Și liniște când bați 10 atunci
41:07
ce mai faci? Ce faci atunci?
41:12
Continui să-l creditez pe Dumnezeu că iubitor sfânt și
41:16
drept că nu greșește continui. Dacă da, atunci ești.
41:23
Dacă nu, atunci ești un oportunist.
41:27
Apostolul Pavel zice rațiunea venirii lui a suferințelor lui.
41:32
Este răscumpărarea noastră, achitarea datoriei și
41:37
răscumpărarea libertății libertate să facem ce libertate
41:41
să ne întoarcem în sfânta lui prezență, să fim fiii tatălui în
41:46
noul. Val acum libertatea,
41:48
interpretată ca fiind a face ce vrei nu libertatea se traduce a
41:52
fi împuternicit dezlegat de toate încorsetările.
41:56
Să faci ce vrea Hristos ai libertate în cristos să poți
42:00
iubi ca el, pe când alții nu pot.
42:03
Să poți să faci lucruri neobișnuite când alții nu pot
42:06
nici obișnuitul zilei să-l facă. De aceea, Apostolul Pavel, când
42:10
traduce suferința domnului zice la împlinirea vremii, Dumnezeu a
42:14
trimis pe fiul său născut din femeie, născut sub lege, ca să
42:18
răscumpere pe cei ce erau osândiți de lege și să fie
42:22
liberi și te uiți la oameni. De ce nu pot?
42:27
Ne întrebăm și noi ca după. Muntele schimbării la față, când
42:31
domnul coboară de pe munte cu ucenicii în vale.
42:35
Petros e bine să fim aici așa, ei bine, aici, dar problemele
42:38
sunt valoros. Nu-s pe munte problemele sunt
42:42
vale și într-adevăr, la poala muntelui era un tată cu un copil
42:45
bolnav. Domnul o vinde ca tata și
42:48
copilul pleacă și ucenicii pun o întrebare.
42:53
Oare la noi de ce atâta neputință?
42:57
Este oare cineva seara asta și care se chinuie de mult să ierte
43:00
și nu poate? Oare noi de ce nu putem?
43:06
Chinui să iubești și nu poți. Să fii serios, te uiți că unul
43:11
vine la biserică și tu ai venit, da?
43:14
Vin 3 Duminici și gata nu mai poți.
43:18
Știți cum e creștinismul și cum i-a răspuns domnul Apostolului
43:22
Petru, de câte ori să iert pe fratele meu, de ce iertarea nu
43:26
EO chestiune de lege? Iertarea nu ține de norme.
43:33
Iertarea este o manifestare a celui care te stăpânește.
43:37
N-are limite, n-are granițe yard și atât iubesc și basta.
43:44
Nu de câte ori. Iertarea nu poate fi
43:47
reglementată legal, reglementează harul care se
43:51
manifestă în noi. Deci cum e suferința salvatoare?
43:56
Păi salvatoare când plătește datoria și ne putem reîntoarce
44:01
în grația divină putem să intrăm în Sfânta lui prezență, ne lăsăm
44:05
tâmpla obosită pe umărul lui, plângem cu el, ne bucurăm cu el
44:11
și asta e biserica. Asta e poporul lui Dumnezeu.
44:14
E adevărat că niciun poporului ca poporul al cărui Dumnezeu
44:17
domnul? Dar zice că domnul cei răi nu
44:20
pot locui lângă tine. N-au pace oamenii ăștia n-au loc
44:24
lângă tine, nu poți sta lângă tine că tu nu ești un Dumnezeu
44:28
căruia să-i placă. Rău.
44:31
Dar Pavel are constructul acesta teologic progresiv.
44:35
El zice că răscumpărarea vizează o treaptă superioară a umblării
44:40
noastre. Cu Dumnezeu zice că e plătit
44:42
datoria, nu ca să nu mai fim datori ne-au plătit datoria ca
44:46
să ne poată înfia. Imaginați-vă seara asta că am
44:50
venit dator vândut și aflăm când au plătit-o, el, nu știu dacă
44:54
ați experimentat vreodată. Am văzut că acum s practică te
44:58
duci la cumpărături, ți-ai umplut coșul, trece unul cu un
45:01
card pam. S-au pus cardul și au plecat
45:04
n-are nevoie de nici o aprobare. Cristos o venit o plătit.
45:12
Când nu era nimic de iubit în noi vă rog să rețineți.
45:15
Pe când eram noi încă păcătoși, el a achitat datoria.
45:22
Și o să-ți dacă vrei. Cum zice Luca 9 cu 23 zice dacă
45:27
vrea cineva să vină după mine, poate s-o facă sau poate să nu
45:32
facă asta. Dar dacă vrea să o facă să se
45:36
lepede de sine. Să-și ia crucea în fiecare zi.
45:40
Și să mă urmeze. Dacă vrea să vină, numai așa
45:44
poate veni. Noi i-am spus lui Dumnezeu, noi
45:46
venim, dar nu ne zici Tu cum venim, venim cum avem noi chef.
45:49
Nu zice că regula jocului o stabilesc eu.
45:56
El i-a achitat toată datoria numai ca să ne pot înfia, nu
46:01
numai că există posibilitatea aceasta să fii dator vândut și
46:05
să plece acasă. Slobod via nimănui.
46:10
Și pleci, fiul regelui. Înfierea în Dicționarul
46:14
explicativ al limbii române, zice că este calitatea unei
46:17
dreptul unei persoane de a oferi unei terțe părți.
46:21
Calitatea de AI purta numele fără să-i poată oferi esența.
46:27
Adică era si starea aceea în care eu am dreptul să înfieze un
46:30
copil. Îi dau numele meu, dar nu-i pot
46:33
da esență dacă facem după 20 de ani după oricâți ani, un test de
46:37
paternitate a zice ăsta-i numai numele.
46:42
Dar fiți foarte atenți cum e un fia.
46:43
Dumnezeu că el nu ne înfiază după dicționarul explicativ al
46:46
limbii române, căci eroare dicționarele lui uitați-vă ce
46:50
zice Apostolul Pavel în galateni când vorbește despre înfiere,
46:54
uitați-vă ce zice el, cum ne-o înfiat pe noi Dumnezeu ca produs
46:59
al suferințelor zice. Că zice versetul 5 zice ca să
47:04
răscumpere pe cei ce erau sub lege pentru ca să căpătăm
47:08
înfierea și pentru că sunteți fii prin răscumpărare și
47:12
înfiere. Dumnezeu ne-a trimis în inimă
47:15
duhul fiului său care strigă Ava, adică tată, dar e cu sensul
47:20
acesta că îi zicem tatăl, egal că noi putem numai numele.
47:26
Îi purtăm și. Esența.
47:33
Că noi suntem o manifestare a celui care ne stăpânește face
47:37
surori. Vă aduceți aminte despre
47:40
îndrăcitul din gadara? Cum se manifesta îndrăcitul din
47:43
gadara? Sub plecat de acasă s-au mutat
47:47
în cimitir. Era prea tin cu morți.
47:49
Sunt proximitatea lui, nu se putea apropia, nimeni nu-și
47:52
făcea tăieturi. Era extrem de îngrozitor.
47:57
Așa se manifestă un om sub influența unei legiuni că ei se
48:02
auto caracterizează și spun, suntem legiune că suntem mulți,
48:08
apoi textul ne descrie că omul a ajuns și sub influența oamenilor
48:12
și au făcut oamenii cu el. L-o legat atât ai tot ce pot
48:16
face, bani văzut niște tineri cu un tupeu ă că ei nu-i aceeași
48:21
chestie cu îndrăzneala, nu-i sinonimie, care poruncea unui
48:24
duh de boală, pleacă dulce boală, pleacă duc de boală și eu
48:28
îmi arată bolnavi zice, mai încercăm o dată și nu mi-a venit
48:32
să cred câți naivii o dat să vedeți la commenturi.
48:36
Rămâi îngrozit. Știți ce fac oamenii când vii
48:40
sub influența lor se leagă în obez și cătușe și cât te ține?
48:45
Păi n-au până când legiunea zice, nu acum vrem să facem un
48:48
spectacol, atunci le RUP toate, zice mă enervam, mă scoți din
48:51
sărite 10 și n-am avut ce face. Regiunea se manifestă iară, dar
48:56
vom ajunge și sub influența lui cristos când ajunge sub
48:58
influența lui Hristos. Cum îi?
49:01
În primul rând, zici că E îmbrăcat.
49:06
Îmbrăcat. Liniștit și întreg.
49:12
La minge. Mai mulți ani în urmă am fost
49:18
invitat într-o biserică destul de mare în București.
49:22
Balcoanele Bisericii sunt peste curte ca să nu consume spațiul
49:25
din biserică, niște stâlpi în curte, cum ar fi la voi spre
49:28
blocuri și pe gard stâlpi balcoanelor.
49:32
Am spus fraților, EU sunt foarte obosit și aș prefera să vă
49:35
aștept acolo. Am zis până când dați
49:36
dumneavoastră mâna cu toți frații și așa și când am
49:39
predicat predica asta îndrăcitul din gadara.
49:44
Și în timp ce stăm acolo liniștiți așa contemplativ
49:48
cumva, nu mă văd că apare unul. Apare unul lățos nespălat cu o
49:54
ținută de motociclist. M-am uitat la el am început să
49:59
mă trag înapoi. El pășea câte un pas spre mine.
50:03
Eu mă trăgeam înapoi la un moment dat îmi zice vii, frica
50:06
de mine, mi-e cam frică de tine, i-am zis.
50:09
Fiți foarte atenți, eu sunt îndrăcitul din gadara miros.
50:14
Eu sunt stăpânit de diavolul. Poți să-mi faci o întâlnire cu
50:20
ce ai vorbit în seara asta? Că dacă nu se întâmplă minunea
50:26
asta, dragii mei. Regiunile te întorc în tiparele
50:29
vechi, întorci în morminte, cum nu-ți poți da seama?
50:33
Înfierea ține de spațiul acesta al redevenirii noastre.
50:37
Este sentimentul acela profund al apartenenței noastre la cer.
50:41
Suntem ai lui, niciodată nu a existat îndoială asta între
50:45
pocăiți. El nu-i sigur vine de 20 de ani
50:48
la biserică de 30 de ani. Îl întreb dacă vine domnul seara
50:51
asta și domnul știe zice, domnul știe, Măi, nu știu că Pavel știa
50:54
și el Pavel zicem II Corinteni, capitolul 5 cu 1 10.
50:58
Știm că dacă se desface casa cortului nostru pământesc știm
51:03
unde ne ducem la cine și la ce. Noi zice nu știu da, domnule
51:09
martor, mă tot pregătesc. Așa e numai că în Matei 22 cu 24
51:14
dragii mei sau 44 mai degrabă zice că de aceea și voi fiți.
51:21
Gata. Pregătirea Il agata în sus, nu
51:24
spre. N-ai un fi.
51:29
Sunt aici nurori care zic mami sau mama la soacră.
51:34
Mai ales ele să străduie, să zic că e greu de împăcat și atunci
51:37
ai zice mamă. Deși ea cu noră se poartă, poate
51:41
ca os ca o soacră, dar i-ai zice mama.
51:45
Dar vă certați dimineață să nu ziceți, nu?
51:49
Vă certați cum îi zici la amiază la mami asta cum îi zici sau
51:54
cred categoric. Dar, dacă se ceartă băiatul ei
52:00
cu mama dimineață, cum i zice la amiază.
52:03
Mamă de ce îi poartă esența? I sentimentul acela profund
52:11
legal. De aceea, fiu risipitor când s-o
52:15
întors pentru că purta esența tatălui 10 am să mă întorc la
52:20
Tata că e belșug de pâine, am să îmi recunosc păcatul și facă
52:24
tata, știi cu mine și ce a făcut tata?
52:28
Lori așezat în drepturi înfiere. Înfiere înfierea noastră, dragii
52:34
mei ă îi i sentimentul cel mai nobil, cel mai înălțător și
52:41
apostolul Pavel zice el nu a plătit datoria ca să putem
52:44
redeveni fi. E cel mai mare suferințele lui
52:48
au dat naștere la cel mai mare proces de înfiere a fiilor
52:53
pierduți de 2000 de ani. E un proces.
52:57
Colosal milioane de pierduți re devin fiii tatălui aici vă rog
53:03
să nu fiți de acord cu afirmația asta.
53:05
Toți venim de la Dumnezeu dragii mei, relația prin creație s-o
53:08
rupt când am fost scoși afară. Noi vorbim despre relația cu
53:12
Dumnezeu prin răscumpărare. Acum aia prin creație am fost
53:16
scoși apară legământul ăla edenic s-o rupt, ne trebuie un
53:20
legământ nou și o naștere din nou și asta prin procesul acesta
53:24
al răscumpărării, achitată datoria în vederea înfierii.
53:29
Dumneavoastră, vă simțiți ai domnului?
53:34
Ei îi starea aceea că îi port amprenta i port esența.
53:39
Sunt o manifestare a lui în starea aceea.
53:43
Nu știu dacă ați experimentat-o, dacă ați experimentat în mod
53:46
clar, v-ați simțit împlinit că stai undeva la rând, ca să nu
53:49
zic la coadă, nu știu unde stai. N-ai niciun semn distinctiv,
53:52
n-ai vorbit cu nimeni din biblie, nu știe nimeni nimic,
53:55
deci atinge cineva discret și nu vă supărați descoperit deja să
53:58
crește pulsul ca să vezi ce? Îți crește pulsul ca să dea.
54:05
Există o permanentă îndoială că tu știi cum umbli?
54:10
Vezi că dacă ești fiu, atunci trebuie să te Porți demn de
54:14
condiția asta. Să te Porți de fier tatălui fac
54:19
lucruri neobișnuite, nu uitați. Deci, apostolul Pavel când
54:22
interpretează suferința, o inter cum o traduc și el în
54:26
răscumpărarea noastră în salvarea noastră.
54:28
Păi salvare pentru că ne-au plătit datoria și nu redat
54:32
condiția de fii. Prezența noi rugăciunea că mă
54:37
rog și nimeni nu ascultă. Nu vorbesc singur, eu vorbesc cu
54:40
el de la bunicii noștri, cântau Cântarea asta cu Isus vreau să
54:44
stau de vorbă atunci când suntem numai noi.
54:47
Să-i spun ce n-am mai spus la nimeni?
54:50
Ș-apoi să plângem amândoi ce i-ai spune dacă l-ai întâlni?
54:55
Ce i-ai spune să fie fizic seara asta ce i-ai spune?
55:01
Înfierea dragii mei nu-i după dicționarele oamenilor.
55:06
Înfierați de sentimentul profund al apartenenței sunt al domnului
55:11
și domnului regele vieții. Cum să-i zicem încântare regele
55:15
vieții, domnul meu. Și Pavel zice mai este ceva
55:21
foarte interesant și pentru că sunteți fii nu mai ești rob ci
55:26
fiu atunci, păi și moștenire. Nu numai că nu numai că ai venit
55:32
dator, nu numai că ai venit al nimănui, dar ai venit fără să ai
55:35
nimic. Și dintr-o dată, întâlnirea cu
55:39
el ce face moștenitor cu cerul? Și umbli ca un om.
55:45
Care poartă în. Vasul acesta de lut o mare
55:50
comoară. Nu-i a noastră am primit-o,
55:54
trebuie păstrată îngrijită săturată hrănită.
55:59
Că suntem purtători ai împărăției lui Dumnezeu sau cum
56:02
zice Apostolul Petru binecuvântat să fie Dumnezeu
56:06
tatăl domnului nostru Iisus Hristos, care după îndurarea sa
56:09
cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos
56:12
din morți, la o nădejde vie și la o moștenire nestricăcioasă.
56:19
La o moștenire nestricăcioasă, domn înțelegeți acum pe zacheu,
56:23
deci eu zis doamne. Eu am crezut că astea sunt
56:26
comorile, dar le dau la săraci să aibă cu ce trăi și dacă am
56:30
năpăstuit pe cineva, îi dau înapoi împătrit o zice domnul
56:34
Când CRISTOS devine comoara, în ciuda tuturor comorilor adunate,
56:38
atunci asta se poate întâmpla numai dacă mântuirea intră în
56:42
Casa aceea, nu mai nimeni. Dragii mei nu lasă din mână.
56:46
Ce are până când nu au descoperit țarina aceea în care
56:49
EO comoară? Când ai descoperit ce duce acasă
56:52
și vince tot că ai descoperit comoara, dar dacă n-ai găsit
56:56
nimic mai vinzi, nu mai vinzi. Folosești mai degrabă formula
57:00
aceasta din proverbul român, pasărea din mână pe cea de pe
57:03
gard și eu știu eu până a venit domnul că dacă nu vezi nimic în
57:07
față, n-ai cum să leși ce în spațiu.
57:11
Am auzit despre am citit despre prima femeie care a trecut
57:15
Canalul Mânecii înot că după ce au trecut Canalul Mânecii înot,
57:19
s-o lansat într-o altă aventură extraordinară să treacă de pe o
57:23
insula Pacificului până pe coasta Californiei.
57:26
Pacificul Rece de felul lui Ziua era Cețoasă ploioasă?
57:31
A început aventura. A notat oră 05:00 ore 10 ore 14
57:36
ore. La 14 ore au anunțat pentru
57:40
ambarcațiunile care o străjuiau că renunță pătrunsă de frig.
57:45
A zis RENUNȚ n-aveau voie scanerele să-i spună unde sunt
57:49
auziți mult nu mai poate fi venim de 14 ore fata a renunțat.
57:55
Când a urcat în ambarcațiunile care o însoțeau, au văzut că mai
57:58
era 1/2 de oră până la mal. La conferința de presă fata a
58:03
declarat. Că dacă ar fi avut posibilitatea
58:06
să vadă malul? Ar fi reușit.
58:11
Dacă n-ai nimic în față? Cineva EO săturat inimile cu un
58:17
creștinism slab. Cum că totul e aici.
58:23
Numai aici, dă-mi aici fani aici un plin e aici, nu dragii mei,
58:28
nici nu-i ăsta rolul credinței, rolul credinței noi să ne facă
58:32
Valea asta neteda. Rolul credinței numai să ne
58:36
ajute să trecem valea. Cu multe dureri și despărțiri
58:41
grele și buș. Și să fie veșnicia netedă, asta
58:47
e rolul credinței. Prin credință să te poți ridica
58:52
cu privirea să te uiți unde-i moștenirea?
58:55
Când zacheo prins moștenirea, astăzi luați-le toate astea.
58:59
Nu-i mai putut lua nimeni ochii de la moștenire, dar când n-ai
59:03
nimic în față, cum alergi? Când n-ai nimic în față, cum
59:09
alergi oamenii care nu știu drumul cum conduc?
59:12
Încet. Că nu știi drumul tot
59:15
încetinește te întrebai pe unde mergem eu?
59:17
Sunt din ăia care nu știu niciodată.
59:24
Dar în condiția de creștin dragii mei.
59:28
Apostolul Pavel, zice știți cum i suferința salvatoare fiul
59:31
omului? Mergem la Ierusalim, fiul omului
59:33
va fi dat la moarte. Dar de ce?
59:37
Moartea lui să achite datoria voastră că Dumnezeu e așa de
59:40
sfânt încât numai moartea poate satisface dreptatea lui Dumnezeu
59:44
că plata Păcatului moartea după ce a obținut dreptatea
59:48
împlinită, era la el. Știți că poezia aceea cred că
59:51
costache ionita scris-o ă, nu-i singur iuda vinovat, dar apoi
59:55
zice la final, nu doar soldaților prin sorț.
1:00:00
Cămașa albă și-o dădu. Ci tuturor.
1:00:04
Dar tu n-o Porți. Și fără ea toți suntem morți și
1:00:10
eu și tu. Azi el te întreabă, da sau nu
1:00:13
ești tu sau nu ești vinovat? Eu am spus, da?
1:00:17
Și-am fost iertat. Eu am spus da dar tu.
1:00:22
Tu ce zici. Oare este cineva printre noi
1:00:26
care vrea să meargă acasă cu datoria plătită sau încerci
1:00:30
continui să încerci să ți-o plătești?
1:00:33
Chiar crezi că dând 1 RON-1 amărât achiți datoria cerului?
1:00:38
Crezi că cerul e de vânzare? Nu din capriciu.
1:00:44
A pretins moartea și pentru că e drept.
1:00:49
Și a murit pentru noi, pentru că ne iubește tot atât de drept.
1:00:54
Așa și-a arătat dragostea împlinind dreptatea.
1:00:57
Vrei? Vrea să ai parte de cel mai mare
1:01:01
proces de înfiere. Să ai sentimentul profund când
1:01:04
te pui în Pat că ești al domnului, nu să fi bănuit.
1:01:09
Ești al domnului? Ești Chivot?
1:01:12
Poți esența lui și pentru că ești fiu fii pe pace.
1:01:17
De aceea creștinilor din primul veac când le lua averile, nu
1:01:21
le-au putut lua și bucuria că moștenirea lor nu era aici.
1:01:25
Astăzi, într-adevăr, avem nevoie de ele, dar nu-i asta moștenirea
1:01:29
noastră? Am văzut frați de corp care nu
1:01:32
mai vorbesc cu anii și de o viață din moșteniri.
1:01:36
Sake o zis asta niște bani de care am avea nevoie, da
1:01:39
moștenirea nu e aici. Bucuria nu ține de lucrurile
1:01:43
care le avem. Bucuria ține de stăpânul pe care
1:01:46
îl avem. Și de aceea domnul a zis, azi
1:01:51
vei fi cu mine în RAI pentru că ești fiu.
1:01:55
Să fie plătită datoria și ție, un Fiat ai sentimentul profund
1:01:59
al apartenenței, ai moștenire ce tot ce i al lui e al tău e cum
1:02:05
zice Ioan 14, mă duc să vă pregătesc un loc.
1:02:09
Până atunci faceți ce trebuie făcut și mă întorc.
1:02:14
Și biserica lui are cea de a 2-a așteptare.
1:02:18
Unii vor să ne ducă în eroare cash la prima venire, cum căi
1:02:22
noi pe aici. Cum apare un eveniment politic,
1:02:27
musai să predicăm de la știri, nu din biblie.
1:02:32
Dar noi ne ținem de ce o să-ți el viața veșnică noi să-l
1:02:37
cunoaștem pe antihrist și pe crist.
1:02:40
Să te cunoască pe tine. Singurul Dumnezeu adevărat și pe
1:02:44
Isus Cristos, pe care l-ai trimis tu.
1:02:46
Eu cred că sunt așa oameni. Care trăiesc.
1:02:50
Pe unde trăiesc, care nu auzi nici o predică din apocalipsă,
1:02:53
nici o predică din Daniel, dar pe ei anticrist nu se înșeală
1:02:56
niciodată. Știți de ce îl cunosc pe
1:02:58
cristos? Ea sta parul asta s-o rugat nu
1:03:01
să-l poată identifica pe antihrist și să-l cunosc pe el
1:03:05
și puterea învierii lui. Suferința salvatoare datorie
1:03:10
plătită, fiere, sentimentul profund al apartenenței și
1:03:15
moștenirea. Moștenire, nu-i bai, nu știu ce
1:03:19
aveți pe aici. Mulțumim tatălui din cer că nu
1:03:21
nu dormim pe niște cartoane. Da, binecuvântarea nu ține
1:03:25
dracii media asta. Și oameni de genul ăsta pot fi
1:03:28
foarte binecuvântați în lume, sunt și sfinți care trăiesc așa.
1:03:33
Nu ne-au dat privilegiul acesta, nici nu știu dacă ne-au făcut
1:03:36
bine sau nu. Dar în seara asta suntem aici.
1:03:41
Vezi dacă e seamă. Ca să fii fiu al tatălui, fă
1:03:45
lucruri neobișnuite, ca și el tare neobișnuite, lucruri de
1:03:49
făcut când nu era nimic de iubit în tine și în mine, el m-a
1:03:53
iubit. El m-a iubit și noi cântăm
1:03:57
cântarea iernii, a iubit și mulțumim pentru iubirea lui
1:04:00
numele lui să fie slăvit inimile noastre.
1:04:03
Zidite, vă dorim sărbătoare de sărbători binecuvântare cerească
1:04:07
închinare reală și o permanentă sărbătoare, o permanentă
1:04:12
sărbătoare. Așa să ne audă și așa să ne
1:04:14
ajute Dumnezeu la toți amin.