Latest / Fiti Oameni / Trei ipostaze ale vocației ucenicilor lui Isus - Ghiță Mocan
Transcript
- 0:00Decupăm iubiții mei pentru seara aceasta din Evanghelia, după
- 0:03Matei 3, texte 3 fragmente. Și fiecare fragment este cu și
- 0:12despre ucenici ucenicii domnului.
- 0:16De asemenea, am să vă invit prin cele 3 fragmente.
- 0:22La mare. Tot e sezonul de concedii.
- 0:26La munte. Și în grădină.
- 0:30La mare. La munte.
- 0:34În grădină, eu zic că EO ofertă bună.
- 0:38Pentru mare deschideți, vă rog la Matei 4 cu 18-22.
- 0:43Matei 4 18. Pentru munte la capitolul 5,
- 0:49primele 2 versete. Și pentru grădină Matei 26 cu
- 0:5436. Să avem răbdare și cu.
- 1:00Meșterul de la calculator ca să ni le poate pune.
- 1:04Pe acestea. Matei 4 11.
- 1:10Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut 2 frați.
- 1:16Pe Simon zis Petru și pe fratele său Andrei, care aruncau o
- 1:22mreajă în mare, căci erau pescari.
- 1:25El le-a zis veniți după mine și vă voi face pescari de oameni.
- 1:32Îndată ei au lăsat mrejele și au mers după el de acolo.
- 1:37A mers mai departe și a văzut alți 2 frați pe iacov, fiul lui
- 1:42Zebedei și pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu
- 1:46tatăl lor zebedei și își cârpeau mrejele.
- 1:51El i-a chemat și îndată ei au lăsat corabia și pe tatăl lor și
- 1:57au mers după el. 5 cu unu. Când a văzut Isus noroadele, s-a
- 2:06suit pe munte. Și după ce a Șezut jos ucenicii
- 2:11lui s-au apropiat de el, apoi a început să vorbească și să-i
- 2:17învețe. 26, 36. Nu vom citi tot Pasajul 36 și
- 2:30apoi mergem la versetul. 50. Și 56.
- 2:38Atunci Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit numit
- 2:42GHETSIMANI și a zis ucenicilor. Ședeți aici până mă voi duce
- 2:47acolo să mă rog. 50 Isus i-a zis lui Iuda prietene ce ai venit să
- 2:56faci fără. Atunci oamenii aceia s-au
- 2:58apropiat, au pus mâinile pe Iisus și l-au.
- 3:03Prins. 56 final. Atunci ucenicii toți ucenicii.
- 3:12L-au părăsit și. Au fugit.
- 3:17Amin. Să ne așezăm.
- 3:28Te poți îndoi dragul meu de vocația celui care îți vorbește
- 3:32în această seară celui care îți predică?
- 3:36Te poți îndoi chiar și de vocația celui de lângă el.
- 3:40B colegului. Te poți îndoi în general de
- 3:44vocația oricăruia din biserică este el chemat pentru asta.
- 3:50Uneori avem argumente pro că este chemat alteori ne îndoim și
- 3:55punem deasupra vocației celorlalți un mare semn de.
- 3:59Întrebare sau dacă nu de întrebare de mirare?
- 4:04Și ne întrebăm și noi în termenii aceia din vechiul
- 4:07testament, oare și Saul este printre?
- 4:11Profeți. Poți să faci un pas mai departe
- 4:15dacă ești atât de curajos și te poți îndoi de propria ta
- 4:19vocație. Cred că aici ești mai bărbat.
- 4:24Ești mai bărbătos ești mai curajos să pui la îndoială
- 4:28propria ta vocație, să te întrebi într-un moment de
- 4:31sinceritate, sunt eu cu adevărat chemat pentru asta?
- 4:37Oare mi-a zis mie domnul să fac asta?
- 4:42Oare n-am înțeles eu greșit oare nu cumva mă așez pe locul
- 4:47altuia? Oare n-ar putea cineva de aici?
- 4:51Da chiar de aici să facă lucrul acesta mai?
- 4:55Bine. Această frământare, dacă nu este
- 4:59anxioasă. Dacă nu e obsesivă.
- 5:04Dacă nu e încărcată de complexe de inferioritate, să știți că e
- 5:07bună. Toți avem nevoie, indiferent de
- 5:11vocația pe care o avem să ne oprim din când în loc și în
- 5:15momente de maximă sinceritate și introspecție, să ne gândim dacă
- 5:19despre noi era vorba sau ne-am băgat noi a fost râvna noastră.
- 5:25A fost ambiția noastră, a fost, nu știu.
- 5:28Impulsul nostru de moment a fost o decizie emoțională.
- 5:33Cred însă că sunteți în asentimentul meu și iată de unde
- 5:37începe predică. Niciunul de aici nu ne putem
- 5:41îndoi sau n-ar trebui să ne îndoim de vocația celor 12
- 5:45oameni pe care îi numim pe bună dreptate ucenicii lui Isus,
- 5:49oameni pe care nu i-au ales alți oameni pe care nu i-a votat o
- 5:53biserică sau alta oameni pe care i-a ales cine?
- 5:58Isus, fiul lui Dumnezeu. De vocația lor, vă rog să nu vă
- 6:04îndoiți de noi și de dumneavoastră din plin.
- 6:09Semne de întrebare multe, câte puteți duce?
- 6:15Semne de mirare și mai multe alea sunt mai ușor de dus.
- 6:21Reflecții și întrebări, Cântăriri de tot felul să-l
- 6:25întorci pe celălalt pe toate părțile și uneori pe tine
- 6:28minunat. Dar dacă avem nevoie mental.
- 6:35Conceptual de un punct fix vocațional în viața noastră în
- 6:40credința noastră, ceva la care să ne întoarcem ceva spre care
- 6:44să privim ca spre un debut ca spre ceva inițial, ca spre ceva
- 6:48frumos, aproape ideal, mult departe în timp, nu-i așa?
- 6:522000 de ani departe în spate. Ei bine, vocația ucenicilor care
- 6:59devin apostoli a fost o vocație unică superioară excepțională,
- 7:05magnifică pentru că cu adevărat oamenii, aceștia sunt
- 7:09irepetabili în istorie. Câtă vreme pe ei i-a ales Isus
- 7:13și ei au debutat, ei au făcut biserica să pornească la drum și
- 7:18să ajungă slavă Domnului prin duhul sfânt până la noi.
- 7:23De aceea, îi mulțumim lui Dumnezeu nu doar că a venit pe
- 7:26pământ și s-a întrupat din fecioară și s-a botezat în
- 7:29Iordan de către Ioan botezătorul, ci îi mulțumim că
- 7:32imediat după botez a început să-și recruteze ucenici și n-a
- 7:37slujit singur. Nici fiul lui Dumnezeu n-a
- 7:39slujit singur, s-a înconjurat de ucenici oameni de rând.
- 7:43Cum vom vedea, oameni cu atîtea slăbiciuni și în ei a vădit
- 7:48domnul o vocație specială și uneori spectaculoasă.
- 7:53Îngăduiți mi să privim în Evanghelia după Matei, doar în
- 7:56această Evanghelie. Și să vedem 3 ipostaze, 3
- 8:01ipostaze ale vocației, ucenicilor pe care respectând
- 8:06proporțiile, aș vrea să le aplicăm și la noi la viața
- 8:09noastră și la vocațiile noastre sunt 3 ipostaze.
- 8:14Prima dintre acestea ne întoarcem la Matei capitolul 4,
- 8:18versetul 18 până la 22. Primul fragment citat este ceea
- 8:23ce am putea să numim pe bună dreptate, chemarea, chemarea,
- 8:28totul începe cu o chemare pe care i-o face cineva sau le-o
- 8:33face cineva acestor oameni, oameni care erau implicați în
- 8:37activitatea lor în viața lor de zi cu zi și când zicem chemare
- 8:41deja îți spunem în spate. Că o chemare presupune că cineva
- 8:46chiamă și cineva este cum? Chemat.
- 8:51Pentru ca să existe chemare, respectiv mai târziu ucenicie?
- 8:56E nevoie să fie o inegalitate subliniați o inegalitate.
- 9:01Știu că ne este dragă egalitate și egalitarismul a făcut mari
- 9:05victime în istorie. În biserici și în familii
- 9:10egalitarism și nu zic mai mult mai departe, fiecare să ne
- 9:14gândim. Și dacă găsiți că nu e adevărat
- 9:17mai bine. Dacă e adevărat să ne temem.
- 9:23Ca o chemare să poată fi făcută cum trebuie și cu efect?
- 9:27Neapărat unul trebuie să fie mai mare și altul mai cum.
- 9:31Unul trebuie să știe și altul. Să nu știe unul să poată și
- 9:37celălalt să. Nu poată.
- 9:42Iar cel care e mai mare, care poate care știe e Hristos.
- 9:49Iar cel care e mai mic neștiutor și neputincios este omul.
- 9:56Oamenii în general, da? Silogismul lui Aristotel.
- 10:01Toți oamenii sunt neputincioși, nu?
- 10:04Eu sunt om, deci eu sunt. Neputincios.
- 10:09Cel mai simplu silogism trebuie să pui la școală să-l înveți.
- 10:14Omul. Este mereu obiectul chemării lui
- 10:18Dumnezeu. Omul fie el și păcătos și
- 10:22deocamdată departe de domnul și de biserică, este un potențial
- 10:27ucenic al lui Hristos, pentru că noi nu putem să vedem omul cum
- 10:31îl vede Dumnezeu, deși sigur că ne străduim doar că nu ne iese,
- 10:35ne dă mereu cu virgulă. Domnul însă care toate le știe
- 10:40care toate le ține în mâna lui, pentru că E mai mare și le știe
- 10:44și le poate el inițiază chemarea.
- 10:47Așadar, când vorbim de chemarea ucenicilor, vorbim implicit de
- 10:51inițiativa pe care o are Dumnezeu, pentru că în toate
- 10:54lucrurile care privesc mântuirea omului, inițiativa o are
- 10:58Dumnezeu omului atât de slabă, încât nu poate să inițieze și
- 11:02atunci inițiază Dumnezeu slava lui.
- 11:05Pe cine cheamă domnul cheamă niște oameni, adică 2 perechi de
- 11:09frați la început, cum vedem în text care sunt atât de diferiți,
- 11:13unii de alții îngăduiți, îmi să semnalez un pic aceste diferențe
- 11:17și să ne bucurăm de Pasajul biblic.
- 11:19Ei erau diferiți din punct de vedere familial, da din
- 11:23perspectiva familiilor lor de origine.
- 11:26Prima pereche se numește Simon și Andrei.
- 11:29Vreau să vă aduc aminte că Simon zis și Petru, dar Simon numele
- 11:34inițial. Este un nume semitic evreiesc.
- 11:37Dacă vreți, iar Andrei erau un nume.
- 11:41Dacă asta e evreiesc, celălalt era.
- 11:44Grecesc un nume grec, sigur că îți vine să te întrebi cum e
- 11:48posibil ca 2 părinți evrei să pună nume grecesc, dar cum să nu
- 11:53fie posibil că astăzi bunăoară atâtea cupluri pun nume din
- 11:58Anglia, din America, din americanisme, englezisme, că nu
- 12:02știu cum se scrie. De aceea pun nume așa ca să ne
- 12:06vedem noi, cât suntem de slabi pregătiți.
- 12:09Ești mereu că la examen, dar cum să scriu să nu greșesc?
- 12:12Scrie tu. Aceștia se trăgeau din betsaida,
- 12:20mă rog, se stabiliseră în capernaum, dar se trăgeau din
- 12:23betsaida. Orașele sunt apropiate în zona
- 12:26Mării Galileii, o zonă cosmopolită, ceea ce e posibil
- 12:30să fi fost o familie mixtă, adică bănuim că părinții lui
- 12:34Simon și Andrei să fi fost unul evreu și unul grec, iar apare o
- 12:39complicație pentru că evreii știți bine că erau foarte
- 12:42riguroși cu căsătoriile și atunci probabil că tata a fost
- 12:45grec, așa îmi place mie să-mi imaginez și la primul copil.
- 12:48Primul băiat Tata a zis Doamnele întâi, nu?
- 12:53Pune-i tu un nume de la voi de la evrei.
- 12:57Dar al 2-lea băiatul sa mai pun eu nume și așa avem Simon și
- 13:01Andrei. Doar că despre familia lui Simon
- 13:05și a lui Andrei, despre părinții lor nu mai știu nimic afară
- 13:09numai de ei de chemarea aceasta lor, o familie anonimă și
- 13:13simplă, chiar așa anonimă și simplă, un pic mai sărăcuță,
- 13:18după cum o să vedeți. A 2-a familie familia lui
- 13:23zebedei unde avem pe iacov și pe ioan era o familie mai cunoscută
- 13:28și mai influentă. Vă aduc aminte că dea lungul
- 13:32Evangheliei? Să știți că mai apare și nu
- 13:35tata. Asta e surpriză pentru secolul
- 13:37întâi, nu Tata apare, Tata Apare aici, adică zebedei Tata apare
- 13:43ca un tată părăsit, că zice că au lăsat și corabia și pe cine?
- 13:47Pe Tata nu știu după care o fi plâns ei mai mult după corabie
- 13:49sau după tată mai depinde de tată, știi?
- 13:52Dar se poate că după corabie mai mult.
- 13:55Au scăpat de gura lu tata, dar de corabie cumva?
- 13:59Că doar mai repede te atașezi de lucruri decât de oameni.
- 14:02Hai mai ușor întreții cu obiectele, o legătură.
- 14:07Vă aduc aminte că mama fiilor lui Zebedei, soția domnului
- 14:11zebedei, doamna zevedei. Într-o împrejurare atât de bine
- 14:17le-a înțeles ea se apropie de domnul și zice.
- 14:21Când vei veni doamne în Împărăția ta feciorii mei
- 14:25feciori, băieții mei. Fiii mei iacov și ioan eu nu am
- 14:30atâta, îmi doresc eu, oi muri, eu voi mai trăi pe atunci, dar
- 14:34eu îmi doresc ca să stea unul la dreapta și unul la stânga și ea
- 14:38deja și-a făcut poză cu ei. Poză de grup.
- 14:44Nu orice mamă din secolul întâi se putea gândi la așa ceva.
- 14:48Bunăoară mama mea femeie simplă din prima categorie.
- 14:51Niciodată nu s-ar fi gândit să mă pună lângă cineva.
- 14:55Încă mi-a zis, Locul tău, nu e acolo, locul tău e la smerenie.
- 14:59Tu să nu te vezi? Tu să fii nevăzut?
- 15:05Mama fiilor lui zebedei alt nivel.
- 15:08Alta aristocrație, altă bogăție, cum am să vă conving altă
- 15:13situație mama fiilor lui Zebedei i-a așezat unde trebuie în
- 15:17poziții cheie. De asemenea, specialiștii spun
- 15:21Exegeții că în capitolul 27, versetul 56, unde se enumeră
- 15:27acolo câteva femei care l-au însoțit pe domnul spre
- 15:30crucificare, una dintre acelea se prea poate să fi fost.
- 15:34Mama fi mama. Fiilor lui Zebedei, mama lui
- 15:40Iacov și. Ioan ori, dacă ea este acolo,
- 15:44înseamnă că ea a fost prezentă și în situația pe care v-am
- 15:47descris o și în cealaltă, deci avem de a face cu o familie
- 15:50cunoscută și influentă. Înțelegem că domnul cheamă și
- 15:54din familii sărace și din familii nu ne grăbim deocamdată
- 15:57cu bogăția. Ci din familii influente cu o
- 16:01anumită influență. Sigur că pentru prima fază zicem
- 16:04cu toții Slavă Domnului, că cam toți suntem săraci pe aici.
- 16:08Dar faza a 2-a ne dă cumva cu virgula, adică lasă să cheme
- 16:11domnul numai dintre săraci. Așa cum am auzit noi, tot
- 16:15umblând la biserică care un blog de mult la biserică, că 10 între
- 16:18voi nu sunt mulți învățați și apoi câte unul urcat la bord și
- 16:21chiar ne dovedește că nu sunt mulți învățați de la microfon,
- 16:24ne arată treaba asta. Ca să fie clar că ce scrie i da
- 16:27și amin. Să nu fie mulți, învățați să
- 16:32vorbim anagramat. Imposibil de ascultat.
- 16:38Dar ei erau diferit și sub aspect profesional și aici vine
- 16:43un pic și cu bogăția. Ce v-am zis?
- 16:46Priviți, vă rog la un detaliu. Impresionant zic eu zice că
- 16:52primii Simon și Andrei ăia simpli pescuiau de pe mal și
- 16:56foloseau o mreajă și pentru uriașă.
- 16:59E un cuvânt anume pe când iacov și Ioan pescuiau nu de pe mal
- 17:04unde șansa de a captura de a prinde e mai mică.
- 17:07Totuși, ci pescuiau din larg dincolo de Geamandură și
- 17:11pescuiau din corabie. Exegeții spun atenție că se
- 17:17folosesc cuvinte diferite. Și zice că e un cuvânt pentru
- 17:21mreaja primilor 2, care operează de oameni simpli, manipulată,
- 17:26simplu de pe țărm, unde eficiența în pescuit este
- 17:29minimă. E un mod rudimentar de a face.
- 17:34Cum să spun lucrul ăsta? Și un alt cuvânt pentru ambreiaj
- 17:38a celorlalți care zice că și ei își curățau în mrejele și un alt
- 17:42cuvânt sunt mreje de corabie, mreje mari, da năvodul uriașe
- 17:48profesionale da unelte profesionale.
- 17:52Prin urmare, primii erau pescari, să zicem amatori, să
- 17:56zicem că aveau un p fa cum am zice noi astăzi pe ea o ispită
- 18:00Dick mare. Ceilalți aveau firmă.
- 18:07Plăteau, impozite Chestii. Erau cu firmă mare.
- 18:13Reclama cu marketing. Prin urmare.
- 18:18Unii erau săraci, primii și domnul cheamă dintre săraci și
- 18:22aici nu vreau să ne entuziasmam prea mult că acum toți zicem
- 18:24aleluia. La țineți-vă bine, domnul domnul
- 18:28cheamă și dintre cei care. Bogați ăștia ne dă 9 cu virgulă.
- 18:34Atât de mare, domnul îi cheamă și pe unii și pe alții, și pe
- 18:37toți îi pune împreună și chemarea lui e mare în
- 18:41diversitate ei. Și ne uimește domnul cum poate
- 18:45unii oameni din lumi diferite, unul n-are corabie ăsta are
- 18:49corabie ca și cum unul n-are mașină ăsta are trim ă și.
- 18:53Pe ce să dea una zice, dar unde scrie nu scrie despre mașini să
- 18:56nu dea atunci. Ăla rămâne tot cu 3.
- 18:59Poate își mai cumpără asta, are numai bicicletă, dar ei.
- 19:04În chemare. Vedeți chemarea, lucru supra
- 19:08pământesc, lucru spiritual, lucru de dincolo de lumea
- 19:12aceasta. Chemarea lui Dumnezeu, chemarea
- 19:15aceasta vocațională frumusețea este tocmai în această
- 19:18diversitate, că nu contează starea ta economică, starea ta
- 19:22culturală, stat aliat starea ta profesională familială și așa
- 19:27mai departe, chiar nu contează de unde vii, câtă vreme răspuns
- 19:31chemării tu ești a domnului, tu lucrez pentru domnul, Tu îl
- 19:34reprezinți pe domnul și minunat este să avem mărturii din toate
- 19:38sferele sociale. Să ne ajute Dumnezeu?
- 19:42Cei mai fac o afirmație dumneavoastră, cred că credeți
- 19:45asta? Dar o fac așa în mod retoric.
- 19:52Noi să facem bine să credem că Evanghelia este și pentru cei
- 19:55bogați. Să aibă domnul milă și de ei.
- 19:59Și să mai credem că Evanghelia este și pentru cei cu multă
- 20:02carte. Ați auzit multă mai multă ca noi
- 20:04toți de aici laolaltă? Să facem bine, nu cumva să
- 20:09restrângem Evanghelia numai la cei care au bani puțini și minte
- 20:12puțină. Să credem că aceeași Evanghelie
- 20:15nu jignește nici mințile cele mai înalte și mai alese și mai
- 20:19rafinate. Și nici oamenii cei mai bogați
- 20:22și să nu privim noi spre ei cu jind și să le închidem cumva
- 20:26ușa, pentru că Hristos îi cheamă pe toți și că zicem pe toți,
- 20:31știm și pe ea din clasele superioare.
- 20:34Să lucreze Dumnezeu și tare ne-am bucurat și la noi aceeași
- 20:37biserică să lucreze Dumnezeu în felul ăsta, ca să fie o
- 20:40diversitate și să vedem cum putem să ne smerim, cum putem să
- 20:45ne unim în cristos slăvit să fie el.
- 20:49A 2-a dimensiune a 2-a ipostază a uceniciei este echiparea prima
- 20:55era chemarea o chemare, cum vedem autoritară imediată după
- 21:00Botez a 2-a este echiparea și pentru aceasta priviți împreună
- 21:05cu mine fără să intrăm în detalii în capitolele 5, 6 și 7.
- 21:10Avem aici 3 capitole care cuprind o sinteză a ceea ce
- 21:14numim pe bună dreptate, predica de pe.
- 21:17Munte trebuie să știm dragii mei și facem asta doar ca un survol
- 21:22că în Evanghelia după Matei există această probabil că EO
- 21:26chestie redacțională. Adică se pare că Matei a gândit
- 21:29să scrie în felul acesta. Așa credem noi acum.
- 21:33Există principiul numărului 5, adică apar multe elemente cu
- 21:38numărul 5 DC. Pentru că Isus în Matei este
- 21:43noul moise. Știți că în fiecare evanghelie
- 21:46Isus are un alt chip? Iar în Matei este noul moise și
- 21:52dacă moise s-a urcat pe munte în exodul sau pe muntele Sinai,
- 21:56aici domnul ca să-și țină prima cuvântare urcă pe munte.
- 22:01De aceea și la schimbarea la față, doar Matei, spune, s-a
- 22:04urcat pe un munte înalt și din nou este Muntele înalt și de
- 22:09obicei, în Evanghelia după Matei, domnul este mai legat de
- 22:12munți decât în celelalte evanghelii, pentru că moise a
- 22:15avut o relație cu muntele muntele teofanic.
- 22:18Domnul are o relație într-un fel cu muntele și relația lui cu
- 22:22tatăl. Prin urmare, dragii mei există
- 22:25acest element de 5, iar ceea ce vrem să spunem este că dea
- 22:29lungul Evangheliei, spre deosebire de celelalte.
- 22:32Evanghelistul ne? Descrie, ne oferă 5 discursuri
- 22:39ale domnului. Primul este predica de pe munte,
- 22:42care de obicei este numit discursul despre etică.
- 22:45Capitolele 5-7 al 2-lea este discursul despre misiune în
- 22:51capitolul 10. Puteți să urmăriți că nu mă
- 22:53supăr în Biblie, puteți să urmăriți.
- 22:57Bine nu urmărește nimeni numa așa zic eu că puteți.
- 23:01Al 3-lea este discursul despre împărăție.
- 23:05Capitolul 13 acolo cu cele 7 pilde sau 5 sau 9 depinde cum le
- 23:10numărăm. Apoi avem discursul despre
- 23:14disciplină, capitolul 18. Unde se pomenește cuvântul
- 23:19ecclesia biserică. Și discursul despre sfârșit,
- 23:24capitolele 23-25. Acolo de obicei sunt multe sau
- 23:29în principiu, sunt multe pilde care au legătură cu sfârșitul
- 23:33poporului evreu. Sfârșitul lumii, mă rog destul
- 23:36de complicat. Aceste 5 discursuri ale domnului
- 23:40au fost pentru noroade și. N-au fost a fost pentru oricine,
- 23:44vrea să asculte și nu au fost mai degrabă, cum zice domnul,
- 23:47chiar în Evanghelia după Matei, mai degrabă sensul este cei care
- 23:52de aceea le vorbesc în pilde. Că cei care aud să nu audă, cei
- 23:55care li se pare că înțeleg să nu înțeleagă, dar vouă care v-a
- 23:59fost dat, adică ucenicilor. Echiparea, așadar, a ucenicilor
- 24:05chemați se face prin cuvinte cu începere de la predica de pe
- 24:10munte, dar echiparea se face și prin fapte bunăoară imediat după
- 24:15predica de pe munte. După capitolul 7, avem
- 24:18capitolele 8 și 9, cele 2 capitole ulterioare și acolo.
- 24:23Dacă dumneavoastră veți număra acasă, veți identifica nu mai
- 24:28puțin de 10 minuni. 10 miracole pe care le-a făcut domnul, iar
- 24:32evanghelistul Matei tocmai asta vrea să spună.
- 24:35Prezentându-l pe domnul într-un mod profetic că el a fost
- 24:37puternic în cuvinte, vezi predica de pe munte și în fapte,
- 24:41adică cele 10 miracole minuni pe care le-a făcut domnul.
- 24:45Chiar sunt 10 dacă le numărați cu atenție echipare prin cuvinte
- 24:51echipare prin fapte echipare prin ucenicizare domnului ia cu
- 24:56el îi dojenește, îi mustră, îi scoate din valuri.
- 25:00Cum observăm în capitolul 14, le spune uneori puțin
- 25:04credincioșilor. Uneori îi dojenește pentru că nu
- 25:08înțeleg anumite lucruri îi trimite.
- 25:11Îi face copărtași cu el la polemicile care le are cu
- 25:16liderii religioși de la Ierusalim.
- 25:18Vreau să vă aduc aminte ca o paranteză că după ce ajunge în
- 25:21Ierusalim, domnul înainte de patimi în Evanghelia după Matei,
- 25:25există 5 controverse, iarăși 5. 5 controverse pe care domnul le
- 25:30are cu liderii iudaici, iar ucenicii sunt prezenți la aceste
- 25:35controverse. Atâta v-am zis cu 5 și am uitat
- 25:38să vă spun de ce de ce cu 5. Cu asta trebuia să încep.
- 25:45Păi pentateuhul penda T ul câte cărți ai?
- 25:505 care se numesc cu cărțile lui. Moise.
- 25:56Da dar deuteronomul asta EO întrebare mai grea.
- 26:01De la ușor la greu. Dar deuteronomul câte părți are,
- 26:05nu câte capitole, câte părți. Textul sugerează câteva părți.
- 26:12Câteva momente de respiro în care moise avem impresia, aveți
- 26:16o vârstă 120 de ani. Că se oprește să bea un pahar cu
- 26:20apă să se așeze. Și apoi continuă.
- 26:25Deuteronomul are acum e intuitiv are. 5 morți, exact.
- 26:31Și ultimele sunt binecuvântări și blesteme ultima parte.
- 26:36Întotdeauna binecuvântările lângă blesteme și blestemele
- 26:38lângă. Binecuvântări ca în viață.
- 26:43Amestecate cu tot. Și atunci numărul 5, cu o
- 26:49valoare simbolică uriașă pentru antichitate este luat de matei
- 26:54și așezat și își așează cumva materialul Evangheliei.
- 26:59Ținând cont de acest număr ca evreii să-l poată accepta mai
- 27:04ușor pe Hristos, văzându-l ca pe noul moise, înțelegem de aici că
- 27:09domnul nu doar îi cheamă pe ucenici, apoi lasă de izbeliște
- 27:13și 3 ani, 3 ani și jumătate se ocupă de ei.
- 27:16Cu multă răbdare cu foarte multă atenție și traversează cu ei tot
- 27:21felul de stări. Tot felul de împrejurări.
- 27:23Mai înțelegem, de asemenea, că domnul nu doar ne cheamă.
- 27:27Cine oferă resurse de cuvinte, de fapte de împrejurări, oameni
- 27:31mentorare resurse, toate acestea ni le oferă cu mult drag ca să
- 27:35ne echipeze și fie ca nu doar să ne bucurăm de chemare, ci să
- 27:39învățăm să ne echipăm și să slujim echipați lui Dumnezeu,
- 27:43fiecare în vocația noastră să ne ajute domnul.
- 27:47Când vezi pe altul, slujind cu vocația lui zici, Ce simplu e fă
- 27:50și tu? Așa mi-a zis recent, cineva care
- 27:56zice că mult mă urmărește, mă urmărește în sensul bun al
- 27:59cuvântului. Și uneori îmi lăsați impresia că
- 28:02și doară și eu aș putea predica așa.
- 28:06Așa simplu, așa. Poate mă gândesc că nu-i chiar
- 28:10așa simplu și simplu ce ajunge la noi, da?
- 28:14Dumneavoastră lucrați acolo în spate, lucrez am zis.
- 28:17Când mașini nu, deci că cine nu lucrează, nici să nu mănânce,
- 28:21dar cine lucrează să mănânce nu mult, dar să mănânci.
- 28:28Adică trebuie să ne echipăm, adică trebuie să șlefuim.
- 28:31Francisco ce chemare, am avea acea trebuie să fie dinamica.
- 28:35Ce uitați-vă la tineri, că noi nu suntem exemple bune noi
- 28:38tinerii care cântă câte repetiție fac ei și cum se
- 28:42sfădesc ei la repetiție. Și cum se ispitesc ei acolo și
- 28:47cum se supără dirijorul pe ei și ei pe dirijor și lucrare mare
- 28:50acolo. Și o taină mare.
- 28:53Ea se face în taină fără filmări, fără.
- 28:57Se face duminică, dar trebuie zi aparte.
- 29:03Doar n-ar ieși așa frumoasă muzică.
- 29:06Mă că vin ei aici înainte noastră, îmbrăcați frumos, nu-i
- 29:09de ajuns să te îmbraci frumos echipare?
- 29:143 a 3-a și ultima ipostază mergem în capitolul 26 la
- 29:18patimile Mântuitorului. Încercarea, încercarea ucenicia
- 29:25vocația se pare că nu are doar chemare și echipare ci are și
- 29:30mulțumesc pentru entuziasm. Încercare.
- 29:36După ce am fost la mare și la munte, mergem în grădina
- 29:39ghetsimani, unde domnul n-am citit textul, doar vi-l
- 29:42povestesc, se duce împreună cu ucenicii.
- 29:46După aceea agonizează ÎN grădină, după cum știm.
- 29:49Apoi, după versetul 47 spune că a venit iuda, unul dintre cei 12
- 29:55Vânzătorul face Convenția cu cei cu care vine pe acela pe care îl
- 29:58voi săruta. Eu să știți că acela este se
- 30:02apropie de el versetul 49 îi zice cu foarte mult sarcasm.
- 30:06Foarte multă viclenie, plecăciune, învățătorule.
- 30:10Îl sărută domnului zice prietene, ce ai venit să faci
- 30:14fă? Oamenii au pus mâna pe el.
- 30:16Unul dintre cei ce erau acolo aici nu i se de numele, dar noi
- 30:19știm că era petru zice că a scos sabia și a lovit pe robul
- 30:24marelui preot și i-a tăiat urechea, iar din Evanghelia după
- 30:27Ioan, aflăm că pe robul acela chema.
- 30:30Malhu a scos sabia aici vă rog aici vă rog un pic să fim atenți
- 30:35cu sabia. Cred că am explicat eu cândva la
- 30:37Paști asta. Aici cornilescu a tradus sabie
- 30:42că veți cornilescu, nu a fost în război și apoi au fost cumva
- 30:45lăcomie pe sabie. Aici nu-i sabie, adică nici
- 30:49sabie romană să nu vă imaginați că Petru a fost înarmat cu o
- 30:52sabie romană. Era o sabie dreaptă și pe care
- 30:57nu avem dreptul. S-o ai în sensul, nu poți să ai
- 30:59port ilegal de armă, cum ar fi, nu putea el să aibă acolo.
- 31:03E un cuvânt care se afla un cuțit și ca să vă liniștesc eu
- 31:07un cuțit aj care e încovoiat și este cuțitașul pescarului cu
- 31:11care eviscerează peștele. Bine poți omorî omul cu el, dacă
- 31:16te străduiești un pic? Și cuțitașul acela, deci el
- 31:21avea. Am auzit o replica unui coleg
- 31:25zice că zice că puteau crede că puteau să aibă toți să fie
- 31:30înarmați, dar numai petrusan armat.
- 31:31Nu e adevărat toți care erau pescari aveau la el aveau la ei
- 31:35această recuzită. Acest numai că petru s-a gândit
- 31:38să o folosească și în alte împrejurări decât.
- 31:42Într-un fel, petru a fost în logica chemării că domnul i-a
- 31:45zis, o să mă fac pescar de oameni, așa că.
- 31:48Iată. Acuma era o bună captură.
- 31:56Robul marelui preot malhu să vi-l imaginați că era echipat
- 31:59din punct de vedere militar. Și aici este o disproporție.
- 32:03Asta încerc SEO disproporție, adică ce face petru este să te
- 32:07lupți cu morile de vânt, adică cum să faci așa ceva?
- 32:10Totuși reușește asta nu a fost atent.
- 32:13Și reușit să-i taie urechea domnului pune urechea înapoi și
- 32:16spune, pune înapoi cuțitașul. Cine scoate cuțitul?
- 32:21De cuțit va pieri. Că cine dezvoltă violență de
- 32:27violență va fi răpus după momentul acesta dragii mei,
- 32:31domnul Isus le ține un mic discurs în clipa aceea.
- 32:36Zice că Isus versetul 55 a zis Gloatelor, ați ieșit după mine
- 32:41ca după un tâlhar? Acestea sunt niște versete care
- 32:43apar doar în Evanghelia după Matei și finalul versetului 56.
- 32:48Surprinzător pentru noi, atunci toți ucenicii l-au părăsit și
- 32:53au. Fugit toți a fugit.
- 32:58Menționăm dragii mei, de obicei fuga ucenicilor, dezertarea lor,
- 33:03faptul că l-au părăsit pe domnul doar la sărbătorile pascale.
- 33:09Ei bine îngăduiți în seara aceasta, în câteva minute
- 33:12înainte de încheiere. Să dezvoltăm puțin această temă,
- 33:15cum n-avem vreme de ea la sărbători?
- 33:17N-avem vreme de ea că atunci ne grăbim căci multe cântări și
- 33:20corul trebuie să cânte foarte mult și copiii cântă și copii
- 33:24cântă la Crăciun. Vreau să zic în the tinerii și
- 33:27îți multe solo uri și fiecare să cânte că altfel iese mare
- 33:30ispită. Dacă nu cântă niciodată să cânt.
- 33:33Poate n-avem vreme acum mai cu calm.
- 33:38Avem un pic vrem. Da toți l-au părăsit.
- 33:43Ce aș vrea să reținem? Însă este că în această părăsire
- 33:46care i-au făcut-o în gestul lor în căderea lor.
- 33:50Nu este imoralitate, nu EO cădere din moralitate ei nu s-au
- 33:53dus să săvârșească. Păcate trupești să fure, să
- 33:56tâlhărească, mă înțelegeți, nu EO cădere în imoralitate da, EO
- 34:01cădere, dar nu în imoralitate. Detalii foarte important.
- 34:06Ei nu au fugit de lângă domnul când l-au văzut pe domnul prins.
- 34:10Pentru că au vrut ei să facă ce nu și-au permis să facă cât au
- 34:13umblat cu domnul și i-a fost ciudă că un blat e la biserică
- 34:16și alții între timp se simțeau bine și făceau tot felul de
- 34:19păcate și plăceri și acuma și ei nu-i vorba de asta.
- 34:23De asemenea, nu este o renegare a lui Isus.
- 34:27Ei nu afirmă că nu mai cred în Isus că nu mai vor să se
- 34:30întoarcă la isus, dovadă că se vor întoarce la domnul.
- 34:33Dovadă că vor fi recuperați de domnul nu este renegare.
- 34:38Și sper să nu vi se pară prea mult, nu este trădare ceea ce
- 34:41fac ei nu e trădare. Dar bine frate ghiță și ce a
- 34:46făcut petru în curtea marelui preot că de 3 ori s-a lepădat de
- 34:50domnul nu a fost trădare, nu în sensul adevărat al termenului.
- 34:55N-a fost trădare dintre cei 12. Câți sunt trădători?
- 35:00Cu adevărat trădători. Unu.
- 35:03Și nu se numea Petru, ci. Iuda iscarioteanul.
- 35:09Vă rog să nu îi punem în aceeași oală cu iuda asta.
- 35:12De fapt, vreau să spun. Fuga lor rușinoasă, fuga lor
- 35:17regretabilă pe care ei înșiși primii au regretat-o și au
- 35:22reparat-o după aceea, întorcându-se la domnul când
- 35:25domnul i-a căutat după înviere, dar fuga lor nu este
- 35:29imoralitate, nu este renegare, nu este trădare, nu fuga lor
- 35:35dragii mei. Fuga lor este spaimă pură.
- 35:39Este spaima aceea că și ei pot să fie prinși că viața lor este
- 35:44în pericol. Ei nu aveau ceva cu domnul când
- 35:47l-au părăsit, ei doar vroiau să-și scape c.
- 35:50Viața. Simțiți diferența?
- 35:55Ei nu vor să-i dea lui Isus o lecție.
- 35:58Ei nu vor să-l pună pe Iisus într-o lumină nefavorabilă.
- 36:01Ei nu vor să spună proiectul lui Iisus a căzut.
- 36:05Ci ei vor să spună, ne scăpăm pielea, fugim ca niște
- 36:08disperați. Fugim ca niște copii fugim ca
- 36:11niște oameni slabi ce suntem. Totul se pare că s-a fracturat.
- 36:15Noi nu mai înțelegem ce s-a întâmplat, deși domnul i-a
- 36:17prevenit că va fi dat în mâinile celor fărădelege.
- 36:21Domnul i-a prevenit. Dacă am zis că nu este nici
- 36:24aceea, nici aceea, nici cealaltă.
- 36:27Totuși, o cădere este ce cădere, despre ce cădere vorbim, dacă
- 36:32vreți, putem să formulăm aici, EO cădere de vot EO cădere
- 36:36vocațională, o cădere din vocație, nu din credință.
- 36:42Ei au fugit câteva zile de domnul.
- 36:45S-au ascuns pe unde au putut, dar n-au căzut din credință.
- 36:49Nu și-au renegat cei 3 ani de ucenicie.
- 36:53Au căzut doar din cum am zis. Vocație.
- 36:59E bine că au căzut, nu e bine să cădem ba să nu cădem.
- 37:06Dar în fața marilor presiuni. Cam toți cădem.
- 37:11Nu din credință. Și sper că nu din credință să ne
- 37:15ajute Dumnezeu să nu cădem din credința, dar cădem din cer.
- 37:21Din vocație. Și pentru un timp, din cauza
- 37:26spaimei a ofensivei. Din cauza tulburărilor din
- 37:30mintea noastră. Din cauza unor evenimente,
- 37:35pentru un timp punem vocația pe stand-by o punem pe pauză o
- 37:39punem. Nu vorbim de rău pe Dumnezeu,
- 37:44nici biserică. Nu avem probleme cu Dumnezeu,
- 37:48nici cu biserica avem probleme cu cine?
- 37:51Cu noi înșine. Încerc să spun iubiții mei și cu
- 37:56gândul acesta aș vrea să pornim spre rugăciune.
- 37:59Că avea o vocație, un lucru minunat.
- 38:03Doar că acea vocație în primul rând.
- 38:06Trebuie să fie rodul chemării lui Dumnezeu și au nu a unui om,
- 38:10ci a lui Dumnezeu. Apostolul Pavel a fost cel mai
- 38:14contestat dintre apostoli, cel mai contestat.
- 38:17Și știa el de ce? Pentru că n-a umblat cu cine?
- 38:21Cu cine n-a umblat? Cu Isus și mai știa de ce?
- 38:26Pentru că el ani de zile ce a făcut?
- 38:30A prigonit biserica. El a știut bine când a acceptat
- 38:34slujirea apostolească că toată viața va fi contestat și acea
- 38:38contestare nu se va stinge niciodată.
- 38:41De aceea, atunci când vorbește despre el de obicei vorbește în
- 38:45termenii, nu l-am cunoscut pe domnul.
- 38:47N-am umblat cu domnul cum au umblat ceilalți, eu am fost un.
- 38:52Prigonitor al creștinilor. Cel mai contestat dintre
- 38:58apostoli. A avut singura apărare înaintea
- 39:04înaintea lor. Citiți asta, vă rog în galateni
- 39:06și în corinteni, în special spunând ceea ce mă face să stau
- 39:10cu demnitate înaintea voastră și să revendic o anumită autoritate
- 39:13între voi este că nu un om m-a chemat, ci domnul m-a chemat.
- 39:20Asigură te că vocația ta E de la Dumnezeu.
- 39:26În al 2-lea rând. Asigură te că investești în
- 39:31vocația ta asigură te că te cheltui pentru vocația ta.
- 39:36Asigură te că n-o iei ușor asigură te că vrei să te
- 39:39dezvolți în vocația ta, că vrei să știi mai mult să faci mai
- 39:43bine. Lucrurile asigură te că nu
- 39:46pentru tine faci nici pentru noi, ci pentru domnul.
- 39:50Căci domnul te-a chemat. Ai obosit.
- 39:55Încearcă să te revigorezi sau să zicem mai bine să ne învioreze
- 39:59duhul lui Dumnezeu. Și în al 3-lea rând.
- 40:04Te rog asigură te că în momentele de încercare nu îl
- 40:07renegi pe Dumnezeu, nu renegi Biserica, nu renegi credința, nu
- 40:13îți renegi colegii, nu renegi tagma din care ești, nu renegi
- 40:17pentru că nici ei nu au renegat, e doar o clătinare.
- 40:22Așteptând vremuri mai bune și fără îndoială că așa cum
- 40:25cristosul cel înviat li, s-a arătat ucenicilor și a făcut din
- 40:29ei aceia slabi și fugari, a făcut apostoli și pe noi ne
- 40:33poate ridica Dumnezeu. Și dacă cineva este într-o
- 40:37cădere vocațională să-l ridice cristos.
- 40:41Și să ne rugăm pentru aceasta așa în rugăciunea de mulțumire,
- 40:45nu doar să-i mulțumim lui Dumnezeu și pentru biserică să
- 40:48cerem. Ca domnul sa facă mai multe
- 40:52chemări. Să dea mai multe daruri.
- 40:57Să ne dea mai multe resurse. Și să ne ridice pe cei care am
- 41:01căzut vocațional. Și ce e în dreptul nostru să
- 41:05facem noi și să ne ajute Dumnezeu ne ridicăm dragii mei
- 41:09și stăm la această rugăciune deopotrivă de mijlocire și de
- 41:13mulțumire.