Latest / Fiti Oameni / Structura predicii de pe munte - Nelu Brie

Transcript

Structura predicii de pe munte - Nelu Brie · Fiti Oameni

0:00
Să deschidem acum cuvântul lui Dumnezeu în Evanghelia după
0:03
Matei, capitolul 5 Vom citi cuvântul lui Dumnezeu, primele
0:08
12 Versete. Când a văzut Isus noroadele s-a
0:14
suit pe munte și după ce a șezut jos ucenicii lui s-au apropiat
0:19
de el. Apoi a început să vorbească și
0:22
să-i învețe astfel ferice de cei săraci în duh, căci a lor este
0:28
împărăția Cerurilor ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi
0:33
mângâiați. De cei blânzi, căci ei vor
0:36
moșteni pământul. Ferice de cei flămânzi și
0:41
însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați ferice de cei
0:46
milostivi, căci ei vor avea parte din milă ferice de cei cu
0:51
inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu.
0:55
Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați.
0:59
Fii ai lui Dumnezeu. Ferice de cei prigoniți din
1:03
pricina neprihănirii, căci a lor este împărăția cerurilor ferice.
1:09
Va fi de voi când, din pricina mea, oamenii vă vor ocărî vă vor
1:14
prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate
1:18
împotriva voastră. Bucurați vă și veseliți-vă
1:22
pentru că răsplata voastră este mare în ceruri, căci tot așa au
1:26
prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.
1:30
Amenda vă invit cu respect. Reașezați.
1:35
Bun locul din scriptură pe care l-am citit face parte din
1:43
predica de pe munte cuvânt pe care domnul nostru Isus l-a
1:48
rostit și în acest cuvânt, mântuitorul nostru ne învață cu
1:53
privire la felul de purtare în care ucenicii săi.
1:57
Copiii săi trebuie să se poarte. Predica de pe munte este unul
2:03
dintre cele mai însemnate texte din noul testament este
2:07
echivalentul ă decalogului din vechiul testament.
2:11
În vechiul testament avem cele 10 porunci cuvânt care ne așează
2:16
felul de trăire de purtare pe care Dumnezeu îl așteaptă de la
2:19
noi. Acolo sunt poruncile date de
2:21
Dumnezeu pentru întreaga omenire au fost date întâi poporului lui
2:25
Dumnezeu și apoi prin poporul lui Dumnezeu tuturor oamenilor,
2:29
iar în urma întrupării sale. Mântuitorul Iisus vestind
2:34
împărăția lui Dumnezeu a rostit acest cuvânt, cunoscut sub
2:37
numele de Predica de pe munte, un pasaj de o însemnătate majoră
2:43
vă îndemn să citim acest cuvânt mi nou și din nou și să ne
2:47
potrivim viața, purtarea, TRĂIREA în acord cu învățăturile
2:51
pe care le găsim aici. Chiar dacă în această dimineață
2:54
nu vom parcurge domnului întreaga predică de pe munte și
2:57
nici nu ar fi posibil acest lucru și dacă ne-am propune să
3:00
facem așa, este un cuvânt prea lung.
3:03
Se poate să fie străbătut într-o întâlnire, cum este cea pe care
3:06
o avem în bisericile noastre, dar e bine să facem o foarte
3:11
succintă trecere în revistă a acestei predici și măcar
3:15
structura ei să ne fie reîmprospătată în inimă și în
3:19
minte. În această predică, după cum
3:23
puteți privi și în expunerea de pe ecran, găsim 7 părți majore.
3:29
În prima parte ni se vorbește despre caracterul creștinului și
3:33
aici este vorba despre aceste versete pe care le-am citit
3:37
profilul moral. Caracterul copilului lui
3:40
Dumnezeu a ucenicului domnului nostru Isus în partea a 2-a mi
3:44
se vorbește despre influența despre misiunea pe care
3:48
creștinul ucenicul domnului Isus o are în lume.
3:52
Misiunea la care este chemat el este chemat să fie sare pentru
3:55
pământ și lumină pentru lume. În partea 3 se vorbește despre
4:00
trăirea în neprihănire, o neprihănire care trebuie să
4:04
depășească pe cea a cărturarilor și a fariseilor altfel, a spus
4:08
domnul Isus. Nu vom intra nicidecum în
4:10
împărăția lui Dumnezeu în partea a 4-a li se vorbește despre
4:16
evlavia creștinului. Domnul Isus ne-a învățat să
4:20
facem milostenie, să ne rugăm. Și să postim și toate acestea să
4:25
fie făcută cu maximă discreție în așa fel încât Dumnezeu să-și
4:29
ia slavă și apoi cei care trăiesc în această evlavie să
4:34
fie răsplătiți de Dumnezeu în partea a 5-a ni se vorbește
4:39
despre îngrijorări despre strânsul comorilor.
4:43
Am sumarizat acest pasaj în cuvintele ambiția CREȘTINULUI.
4:49
Fiecare om e chemat să aibă o viziune un țel pentru care se
4:53
luptă o căutare. Baterii pentru care trăiește
4:57
Isus ne-a învățat să strângem comori în împărăția lui Dumnezeu
5:02
și să nu ne lăsăm atrași în a le strânge în lumea aceasta.
5:05
Vremelnică să nu ne îngrijorăm de nimic, ci mai întâi să căutăm
5:10
împărăția lui Dumnezeu. Dumnezeu va fi cel care va purta
5:13
grijă de toate trebuințele noastre.
5:15
În partea vi ni se vorbește despre relațiile creștinului.
5:19
În partea aceasta, Isus ne-a învățat să fim oameni de cuvânt.
5:25
A învățat să. Ne rugăm unii pentru ceilalți.
5:31
E un cuvânt amplu acolo între versetul unu și versetul 20 din
5:36
Capitolul 7 și în final ultimul paragraf, ultima parte ne
5:41
vorbește despre devotamentul credinciosului.
5:44
Isus a spus că împărăția lui Dumnezeu vor intra nu aceia care
5:48
au vorbe frumoase despre Dumnezeu care zic doamne doamne
5:52
ci aceia care trăiesc din inimă cuvântul Păzind Învățătura
5:57
Domnului Isus. Ei fiind asemuiți, aceea fiind
6:00
asemuiți omul care și-a pus casa pe stânga și când au venit
6:04
șuvoaiele și când au venit cele rele vremurile rele Casa aceea a
6:08
rămas în picioare. În dimineața aceasta avem în
6:12
atenția noastră primul paragraf paragraph, cunoscut și sub
6:16
numele de fericiri am pus împreună.
6:19
Aceste versete vor rămâne aici sub ochii noștri până când se va
6:23
încheia Adunarea, în timp ce vom asculta și vom vorbi aruncați,
6:28
vă rog privirea înspre textul acesta și cu toții să ne punem
6:33
în inimă întrebarea, oare sunt eu așa?
6:36
E inima și viața mea, așa trăiesc eu.
6:41
După predica de pe munte, domnul a spus d, sunt fericiți cei care
6:45
trăiesc așa sunt binecuvântați cu sensul acesta binecuvântat
6:49
sunt și săraci în duh binecuvântați sunt cei ce plâng
6:53
binecuvântați, sunt cei ce flămânzesc și însetează după
6:56
neprihănire și toate acestea copiii lui Dumnezeu sunt chemați
7:02
noi ca ucenici ai domnului Isus, suntem chemați să urmăm domnului
7:06
și după Sfânta Scriptură ucenicii lui Isus au un profil
7:11
care se caracterizează cel puțin prin 4 3 seturi.
7:14
Distinctive, în primul rând, ei au o identitate 2 ucenicii lui
7:19
Iisus sunt copii ai lui Dumnezeu și noi suntem chemați să fim
7:22
copii ai lui Dumnezeu. Pasajul acesta, cuvântul acesta
7:25
ne vorbește despre identitatea copiilor lui Dumnezeu, felul lor
7:30
de a fi ă ucenicii au o identitate 9 identitate de copii
7:35
ai lui Dumnezeu, apoi suntem chemați să formăm o Comunitate 9
7:40
felul distinctiv, profilul, profilul DISTINCTIV al
7:43
ucenicilor lui Isus constă. În identitatea cea 9 în
7:47
Comunitatea 9 pe care sunt chemați să o formeze și această
7:50
comunitate se numește biserica în cuvântul domnului.
7:53
Este scris că Isus s-a dat pe sine la moarte ca să ne
7:56
răscumpere și ca să formeze un popor, să se curețe un norod
8:01
care să fie al lui și care să fie plin de râvnă pentru fapte
8:04
bune în interiorul acestui popor, domnul Isus a pus o
8:08
speranță 9 și această speranță face și ea parte din profilul
8:11
ucenicilor. Noi așteptăm să se arate
8:15
împărăția lui Dumnezeu. În cuvântul domnului este scris
8:18
că Dumnezeu ne-a răscumpărat prin îndurarea lui în ea, născut
8:21
din nou prin Isus cristos, la o nădejde vie la o speranță. 9
8:26
profilul DISTINCTIV al ucenicilor se caracterizează și
8:29
prin această speranță, o speranță înnoită care se leagă
8:32
de lumea de dincolo de viața veșnică, de întoarcerea domnului
8:36
nostru Isus și în final, un caracter înnoit o purtare
8:40
morală. 9 Isus a spus în Predica de pe munte, voi, dar fiți
8:45
desăvârșiți. După cum tatăl vostru cel ceresc
8:49
este desăvârșit acest profil, acest caracter când uit este, de
8:53
asemenea, un element distinctiv al identității ucenicilor
8:58
domnului Isus. Iată, dar cele 4 lucruri,
9:00
identitatea cea 9 comunitatea înnoită și anume biserica
9:04
speranța cea 9 Nădejdea în viața veșnică și caracterul înnoit,
9:09
caracterul mântuitorului Isus, paragraful acesta pe care îl
9:13
privim sub ochii noștri ne vorbește despre caracter.
9:17
Și vă rog să urmărim trăsăturile distinctive ale acestui
9:21
caracter. În acest context suntem ucenicii
9:25
domnului Isus și ca ucenici ai domnului Isus, suntem copii ai
9:28
lui Dumnezeu, poporul lui Dumnezeu, cu o speranță în viața
9:32
cea veșnică și acum, în contextul acesta, suntem chemați
9:36
să ne formăm caracterul după modelul domnului.
9:40
După cuvântul domnului, aici găsim 8 Fericiri, 8 trăsături de
9:47
caracter. Și să nu uităm în cele ce
9:50
urmează la acestea. Prima dintre ele este ferice de
9:55
cei săraci în duh, căci a lor este împărăția Cerurilor.
10:01
Consecința sau cum se spune răsplata acestei binecuvântări
10:05
este majoră a lor. Este împărăția lui Dumnezeu.
10:09
Ce să însemne oare această sărăcie în duh cu siguranță că
10:14
nu e vorba de felul în care oamenii stăpânesc lucruri
10:18
materiale Cã Dacã ar fi vorba de avuții aici.
10:22
Domnul Isus n-ar fi spus săraci în duh zicea doar săraci și lăsa
10:26
lucrurile așa, dar dacă a spus sărac în duh înseamnă că trebuie
10:30
să căutăm înțelesul în altă parte.
10:33
Socot că sărăcie în duh este starea aceea interioară a
10:37
ucenicului domnului Isus de înțelegere a faptului că n-are
10:42
niciun merit în fața lui Dumnezeu sărăcie în duh este
10:46
starea Smerită e starea de totală dependență de Dumnezeu și
10:50
de harul lui Dumnezeu sărac în Duh este acela care se măsoară
10:54
cu poruncile lui Dumnezeu cu așteptările pe care le are
10:58
Dumnezeu de la el și în fața acestor așteptări consideră că
11:01
n-are niciun merit. Când se gândește la mântuirea
11:04
lui, nu găsește în sine în viața lui, nici o resursă, nici un
11:09
merit, nici o faptă, nici un calificativ, pe baza căruia să
11:13
se aștepte ca Dumnezeu să-l salveze să-i facă bine, chiar
11:17
dacă este om cinstit, chiar dacă este un om cu multe merite,
11:20
chiar dacă este un om împodobit de fapte bune sărăcia în duh îl
11:24
face să nu se uite la acestea și să se uite doar de la harul lui
11:28
Dumnezeu și să pună în seama lui Dumnezeu orice lucru bun pe care
11:32
îl regăsește în sine. Și dacă are ceva bun, cel sărac
11:36
în duh știe că l-a primit de la Dumnezeu și că este darul lui
11:38
Dumnezeu și că a lui este smerenia și ne meritul și vina
11:42
și slăbiciunea și păcatul. Și dacă e ceva bun e darul lui
11:46
Dumnezeu și dacă va fi într-o zi mântuit și va fi e prin harul
11:50
lui Dumnezeu prin mila lui Dumnezeu ca acel cerșetor care
11:54
stă la marginea drumului și cere din milă și depinde de bunătatea
11:58
și de milostenie a celui care îl ajută omul sărac în duh depinde
12:02
de mila lui Dumnezeu omul sărac în duh se bizuie pe Dumnezeu
12:06
pentru iertarea lui pentru răscumpărarea lui.
12:08
Pentru mântuirea lui pentru rămânerea lui în harul lui
12:11
Dumnezeu sărac în Duh este omul Smerit și sărac în duh este
12:16
acela care stă în fața lui Dumnezeu bizuindu se pe credință
12:21
și PERSEVERÂND în această smerenie interioară, care îl
12:26
face să fie în mod continuu și continuu dependent de Dumnezeu.
12:30
Pe de altă parte, sărăcie în duh un alt înțeles care trebuie să
12:33
fie neapărat subliniat ține de modul în care inima noastră este
12:37
lipită de Dumnezeu. Sărac în duh este acel om în a
12:42
cărui suflet locuiește Dumnezeu. Acolo nu se găsește nicio
12:45
legătură omenească, nici o legătură a păcatului, nici o
12:48
relație de dependență, niciun sentiment de stăpânire a vreunui
12:53
lucru este liber de toate aceste lucruri în interiorul ființei
12:57
lui a sufletului lui se găsește Dumnezeu și el acolo stăpânește
13:00
în curăție și în sfințenie și omul sărac în duh într-o rândul
13:05
pe Iisus Hristos în suflet are, în jurul lui toate
13:08
binecuvântările și darurile pe care Dumnezeu i le-a rânduit.
13:11
Și se bucură de ele în mulțumire, vă rog, aduceți vă
13:14
aminte de modul în care l-a creat Dumnezeu pe Adam sau chiar
13:18
de cum a creat Dumnezeu lumea? Dumnezeu a făcut înainte toate
13:21
binecuvântările de care urma să aibă nevoie omul și după aceea
13:25
l-a făcut pe om, nu l-a făcut pe Adam întâi și după ce Adam să
13:30
zicem, ar fi constatat că îi lipsește apa așteptând apă,
13:34
neștiind cum să-și potolească setea Dumnezeu să intervină și
13:38
să facă apa și apoi Adam să spună orice bună e apa.
13:42
Nici n-a făcut întâi pe Adam cu foamea și cu toate nevoile
13:46
acestea de existență de subzistență biologică și a făcut
13:51
întâi mâncarii a Dumnezeu a făcut apă înainte, cât nu putea?
13:54
Abia Adam a făcut din randa și lucruri și binecuvântări, câte
13:58
nu puteai purta toată viața lui și nu pot purta oamenii.
14:01
Așa le-a făcut Dumnezeu. Pe acestea le-a creat înainte și
14:04
apoi pe om l-a făcut după chipul și asemănarea sa și l-a așezat
14:08
în mijlocul acestor binecuvântări cu rânduială de a
14:12
le observa și de a se bucura de ele.
14:14
Și de la administra pentru slava și pentru gloria lui Dumnezeu.
14:18
În momentul în care omul a căzut în păcat, s-a întâmplat o
14:22
modificare esențială care a condus la înrobirea omului
14:26
Dumnezeu, care era în sufletul omului și care stăpânea acolo în
14:29
curăție în curăția inimii făcute de Dumnezeu pentru Adam a fost
14:34
scoasă afară, a fost alungat din templul lui interior și în loc
14:38
s-au așezat lucrurile. Stăpânirea acestor lucruri, omul
14:42
a început să se împlinească în lucruri.
14:44
Dumnezeu a fost fugărit. Alungat din inimă, iar în
14:48
interior s-a creat această relație de dependență și de
14:51
stăpânire a lucrurilor. Așa oamenii au devenit
14:54
materialiști și și-au măsurat siguranța și succesul și
14:58
prosperitatea prin a avea o prin a fi Dumnezeu a fost aruncat în
15:03
periferie, iar în interior așezat această tiranie stăpânire
15:07
a lucrurilor sărăcie în duh. Aș înțelege că este re
15:12
întronarea lui Dumnezeu în inimă sărăcie în Duh este al Ungaria
15:16
din suflet lepădarea de sine. A oricărui, lucru care ne separă
15:20
de Dumnezeu și întronarea domnului nostru Hristos în INI
15:24
sărac în duh e cel care e smerit, se vede fără merite
15:29
înaintea lui Dumnezeu pentru mântuire e liber de orice
15:32
legătură de dependență de cele pământești.
15:35
Inima lui este întru totul dată lui Dumnezeu Hristos Stăpânește
15:39
singur în interiorul lui, fără nici un fel de competitor.
15:42
Omul acesta îl slujește pe Dumnezeu și dacă Dumnezeu l-a
15:46
rânduit să aibă în jurul lui binecuvântări.
15:48
Pământești toate acestea sunt exterioare inimii în jurul lui
15:52
Așezate mai aproape sau mai departe de inimă, dar în inimă
15:56
este numai și numai Dumnezeu. Asta e sărăcia în duh și la
16:00
starea aceasta ne cheamă Dumnezeu și el să o pună în
16:03
sufletele noastre prin duhul său a 2-a fericire ferice de cei ce
16:08
plâng, căci ei vor fi mângâiați. Anul acesta, la care se referă
16:13
domnul Isus, nu este orice fel de plâns, nu e Plânsul pentru
16:18
orice pricină, nu e Plânsul pentru orice fel de durere, ci
16:21
este un plan specific un plâns care este determinat de starea
16:25
aceasta de sărăcie în duh fericire, acela care se vede
16:29
fără merite în fața lui Dumnezeu și pentru că depinde doar de
16:34
îndurare și de mila lui Dumnezeu omul acesta plânge așteptând
16:39
iertarii, a așteptând răscumpărarea, așteptând de la
16:42
Dumnezeu îndurarea. Acest plâns interior este
16:47
plânsul, care aduce pacea care vine de la Dumnezeu.
16:51
Împlinirea acestei promisiuni mângâierea care vine din partea
16:54
lui Dumnezeu Ioan gură de aur, spunea că în această fericire,
16:58
hristos ă n-a văzut îndeobște pe cei care plâng pentru tot felul
17:04
de pricini și numai pe aceia pentru care plâng din cauza
17:08
păcatelor lor. Această fericire ferice de cei
17:12
ce plâng din pricina păcatului pe care îl văd mai întâi în
17:16
viețile lor. Ei poartă în interiorul lor o
17:19
suferință, o durere când se văd cu slăbiciune, nu nu trec cu
17:24
vederea. Slăbiciunile lor ucenicii lui
17:26
Isus nu închid ochii în fața propriilor slăbiciuni.
17:30
Nu deviază atenția și focalizați pe acestea.
17:33
Conștienți de limitele lor, deci slăbiciunile lor de greșeală în
17:38
care pot cădea de păcatele în care, doamne ferește, să ajungă
17:41
vreunul dintre ei plânsul acesta júlia aceasta durere, aceasta
17:46
interioară îi copleșește. Și această durere îi face să
17:50
stea în fața lui Dumnezeu, tânjind dorind curățirea care
17:54
vine de la Dumnezeu plânsul acesta, la care se referă domnul
17:57
Isus este plânsul pocăinței ucenicii lui Isus sunt
18:01
împodobiți cu acest plâns face parte plânsul, acesta face parte
18:05
din profilul dintre seturile de caractere a copiilor lui
18:09
Dumnezeu. Ei plâng în fața lui Dumnezeu,
18:12
știind că sunt slabi ă tare bine este ilustrat acest această
18:17
stare interioară. În Jurnal un om al lui Dumnezeu,
18:22
numele lui este David Brainerd. În data de 18 octombrie, o 9
18:26
1740 scria în jurnalul Devoțiunii sale la încheierea
18:31
timpului de rugăciune. Scria aceste cuvinte în
18:34
devoțiunea mea de dimineață. Sufletul mi-a fost străpuns și
18:39
tulburat și am plâns cu amar păcătoșenia și stricăciunea mea
18:44
din cale afară de mari. Așa a scris acolo.
18:49
Plânsul acesta stimați frați, conduce la mângâiere.
18:53
Dumnezeu va răsplăti această stare interioară cu mângâierea
18:57
care vine de la el cu pacea care vine de la el slăvit să fie
19:00
numele lui. Acest plâns pentru plâns în fața
19:05
lui Dumnezeu, din pricina râului, are loc în sufletul
19:09
ucenicului, nu doar din pricina râului în care s-ar putea găsi
19:12
inima sa ci și din pricina râului observat în această lume
19:16
a nedreptății care este observat în această lume?
19:19
Este starea pe care o avea lot despre care citim în Sfânta
19:23
Scriptură că își chinuia sufletul în fiecare zi, când
19:27
observa răutățile care se întâmplau acolo în sodoma gomora
19:32
ucenicii lui Iisus sunt chemați să observe răul care se întâmplă
19:35
să și să se întristeze de răul pe care îl observă.
19:39
Un ucenic al domnului Isus nu se poate bucura sufletește când
19:44
vede răul din lume, el nu poate avea această stare de cruzime
19:48
sau de indiferență. Și de indiferență și atâta
19:51
indiferență în lumea aceasta, ucenicul lui Isus e chemat să
19:55
aibă această întristare interioară și când observă râul
19:59
care se întâmplă în lume, păcatele în care trăiesc oamenii
20:02
asta nu înseamnă că judecăm oamenii că ne ridicăm împotriva
20:06
oamenilor, dar alegerea aceasta pe care au săvârșit-o viața
20:10
departe de Dumnezeu pe care o trăiesc păcatele în care se
20:12
complac nu lasă pe creștini, indiferent și în sufletul lui,
20:16
se așează un dureri are și o întristare care îl face să
20:20
plângă înaintea lui Dumnezeu, cerând îndurarea lui Dumnezeu.
20:23
Peste lume, așa cum a cerut o și peste sufletul lui.
20:26
Asta este o profundă trăsătură de caracter.
20:30
Aici vă rog să observați că nu sunt legi Isus descrie
20:33
trăsăturile acestea de caracter, nu pune în fața noastră niște
20:37
porunci în fața cărora suntem chemați să performăm moral, să
20:41
nu furi să nu ucizi despre asta va vorbi, dar acum el merge.
20:45
Tania adânc chiar acolo la baza rădăcinii în atitudinea
20:49
interioară a omului acolo din izvorul acela vital al
20:53
sufletului, din care curge până la urmă viața duhovnicească,
20:58
Isus a zis că acolo trebuie să fim smeriți.
21:01
Și total dependenți de Dumnezeu și acolo să plângem pentru
21:05
imperfecțiunile noastre și pentru râul pe care îl vedem în
21:09
jurul nostru, cerând îndurarea lui Dumnezeu și peste noi și
21:13
peste lume. Următoarea fericire,
21:16
binecuvântare, o altă trăsătură de caracter majoră FERICE de cei
21:20
blânzi, căci ei vor moșteni pământul starea aceasta este, de
21:25
asemenea, o atitudine, o trăsătură de caracter care ține
21:29
de atitudine. Ce să însemne oare blândeții a?
21:33
Uneori despre blândețe se vorbește într-un mod negativ,
21:36
considerându se blândețe sau slăbiciune blânde cel tăcut cel
21:40
șters cel fără opinie blânde cel care nu zice nimic blând de
21:46
blândul. Cum e așa vorbă o vorbă din
21:49
popor așa mai degrabă ar ține de temperament, nu EO trăsătură de
21:54
caracter, blândețea despre care vorbește domnul Iisus ține de
21:58
caracter, e vorba de o atitudine interioară, cei blânzi.
22:03
Renunțe la dreptul lor de dragul domnului nostru cristos, când
22:07
sunt ocărâți, nu răspund când sunt agresați, nu ripostează
22:11
când sunt îmbrânciți. Ei se dau la o parte, nu recurg
22:16
la procese pentru a își recâștiga drepturile, nu fac
22:19
zarvă când sunt nedreptățiți, ei sunt conștienți că nu au niciun
22:23
merit cel blând își înțelege în fața lui Dumnezeu Staria și o
22:29
înțelege și în relație cu oamenii.
22:31
Și aici vă rog foarte frumos să fiți atenți la observație.
22:34
Aș pune o întrebare, care dintre noi, când ne rugăm domnului,
22:39
stăm înaintea lui Dumnezeu și spunem așa, doamne, N-am niciun
22:42
merit, vă rugați așa? N-am niciun merit, rugăm doamne
22:48
mă uit în inima mea și observ în mine răutate.
22:52
Eu sunt un om cu răutate. Doamne sunt un om am păcătuit
22:57
înaintea ta sunt un ticălos, nu păcătos, ticălos mizerabil.
23:00
A zis așa vreodată despre voi în fața domnului.
23:04
Întreb, când ați spus chiar ați crezut ce a zis?
23:10
Da cu toată inima am crezut asta.
23:15
Vai de mine păcătosul ai milă de mine, păcătosul îndură, te de
23:19
mine doamne sunt un ticălos nenorocit, sunt un păcătos
23:21
mizerabil, ai milă de mine, am zis asta și am crezut asta.
23:26
Acum vă întreb dacă la ușa bisericii v-ar spune cineva asta
23:28
despre voi, cum ați reacționa? În curte acolo să vină cineva să
23:34
stea așa cum și tu ești, un păcătos mizerabil și un ticălos
23:37
și un nenorocit. Cum te-ai simțit să spun așa?
23:42
Și blândețea până la urmă. Părerea mea este că blândețe
23:48
înseamnă să trecem peste prăpastia asta.
23:51
Și ce am spus noi despre noi în fața lui Dumnezeu că suntem să
23:55
fim dispuși să acceptăm și când zic alții despre noi asta fără
23:58
să ne ofensăm. Bun, fără să ripostăm, chiar
24:02
dacă nu ne cade bine. Iată că a văzut și el rău de
24:06
tot. Slăbiciunea mea publică de acum
24:09
a văzut-o și altul blândeții a ar fi această recunoaștere.
24:15
Această stare interioară ă de bizuire pe îndurarea lui
24:21
Dumnezeu și de smerenie înaintea lui Dumnezeu, atunci aminte care
24:25
a fost socotit de Dumnezeul cel mai blând om de pe pământ.
24:30
Cuvântul ne spune că Moise și când a căpătat moise.
24:34
Caracterizarea aceasta din partea lui Dumnezeu.
24:37
Dacă e să ne uităm la profilul temperamental al lui Moise Moise
24:40
nu este un om din categoria celor liniștiți, melancolici și
24:44
retrași. Se pare că este un coleric ia
24:47
atitudine, reacționează vă aduceți aminte acolo în Egipt
24:50
când a văzut o nedreptate, cum a reacționat și cum imediat a
24:54
intervenit cu totul disproporționată, l-a lovit pe
24:57
agresor și l-a omorât. Așa era el înainte să-l cheme
25:01
Dumnezeu și să-l schimbe din punct de vedere al profilului
25:06
psihologic, al temperamentului. Era un om iute iute.
25:09
Era și acum a ajuns într-o situație, s-a pornit în poporul
25:14
mare răscoală. Core datan Abiram aduceți aminte
25:19
de reacția lui Moise? Nu s-a ridicat împotriva
25:22
nimănui, n-a ripostat a stat în fața lui Dumnezeu și a zis,
25:27
Doamne, vezi, fă tot ce știi? Această mergerea lui pe mâna lui
25:33
Dumnezeu. Dependență de Dumnezeu renunțare
25:38
la sine a fost socotită. Blândețe.
25:44
Ă avem în limba română, verbul a îmblânzi.
25:47
Acum noi trăim la oraș, însă sunt blânzi mckay putere acum
25:52
mai demult, oamenii îmblânzeau caii cu 4 picioare, nu cu 4
25:56
roți. Imaginați-vă, vă rog un cal
26:00
sălbatic. S-a făcut mare mânzul s-a făcut
26:04
acum cal de călărit, dar nimeni n-a pus frâu încă și nici shao
26:09
pe el și nu l-a stăpânit. E liber și aleargă unde vrea și
26:15
stă cât vrea și nimeni nu poate domoli.
26:18
Dar un călăreț priceput și-a propus să-l îmblânzească.
26:24
Ă i-a pus frâu, nu știu cum de a reușit a sărit în spatele lui cu
26:30
obiectivul de AL îmblânzi. Cum reacționează calul?
26:37
Sala de scuns are. Cum se aruncă în 2 picioare în 4
26:42
picioare în stânga, în dreapta s-ar da și peste cap.
26:45
Câteodată o face se trântește. Jos se ridică apoi țelul lui
26:48
este să scape el ăsta care vrea să conducă.
26:54
Dar călărețul nu se lasă. După cum nici domnul nostru Isus
26:58
nu se lasă când vrea să ne îmblânzească.
27:01
Caracterul. La un moment dat în mintea lui
27:06
de cal și la cald se întâmplă mai uite ca la om.
27:11
Se întâmplă ceva, se rupe ceva. Are loc o modificare și în
27:17
interiorul acestei modificări, calul renunță la independență.
27:23
Renunțe la libertate. Și acceptă.
27:28
Să fie stăpânit? Și-și recunoaște stăpânul.
27:33
De acum execută comenzi. Gata cu săritul în 2 și în 4
27:38
picioare, gata cu trântit la pământ, gata cu fuga pe câmpii
27:42
de acum pe agenda. Stăpânul lui.
27:46
Și atunci zicem noi, uite ce cal blând.
27:50
S-a îmblânzit. Mă gândesc că blândețea la care
27:55
se referă domnul Isus ține de această stare.
27:59
Sufletul omului liber de Dumnezeu independent și
28:03
răzvrătit față de Dumnezeu și centrat pe sine pe eu și pe
28:08
ambițiile personale. Renunțe la aceștia acceptă
28:12
stăpânirea lui Dumnezeu perseverează în ascultare de
28:17
Dumnezeu și de acum nu mai contează ce spun cei din dreapta
28:20
și din stânga. Contează doar ce spune stăpânul.
28:25
Blândețe. O altă trăsătură de caracter pe
28:28
care o vedem aici, ferice de cei flămânzi și însetați după
28:33
neprihănire ă a lor. Căci ei vor fi săturați, spune
28:38
cuvântul. Copiii lui Dumnezeu sunt chemați
28:42
să aibă în ei o foame interioară, o foame interioară,
28:48
un setare interioară, dar această însetare și foame
28:52
interioară este după bine după neprihănire din nou, nu.
28:57
Față nici o poruncă nu e opus, o performanță nu ai acolo de
29:01
împlinit niște criterii de bifat niște itemi și în urmă să zici.
29:06
Cred că spre bine, 60 din 160 % e bine, nu-i așa?
29:13
Se vorbește din nou de atitudine de ceva interior, de ceva ce nu
29:17
poate fi pus pe cântar cuantificat și măsurat și numit
29:20
performanță. E vorba până la urmă de inimă și
29:24
acolo în inimă. Isus a zis că trebuie să existe
29:27
un sentiment de înfometare și de însetare.
29:32
V-a fost vreodată sete de apă? Dar e adevărat să vă fie sete.
29:39
Noi trăim într-o parte a lumii în care nu ne lipsește apa.
29:44
O avem la îndemână, nu unde lipsește apa.
29:48
Dacă am locui într-o țară cu mult deșert, să te găsești
29:53
într-o zonă fără apă să se fi terminat apa pe care a avut o ai
29:57
socotit, o binecuvântare să BEI apă și într-o urmă de căprioară.
30:02
Am fost mai tânăr, a mers pe dealuri și pe munți și în toate
30:06
cele. Cum era am băut apă din urmă de
30:10
cerb. Nu m-a interesat pe murdară.
30:15
Și că e acolo lâna broaștei. Nu interesant setea a fost mai
30:21
mare decât confortul. Mi-aduc aminte și acum am
30:26
văzut-o, am zis asta eu beau mai bine mor de sete și am plecat.
30:31
Setea m-a întors. Așa a fost.
30:37
Acum Isus spune setea asta pe care o experimentezi biologic și
30:41
care este atât de puternică încât îți schimbă agenda.
30:45
Te face să treci peste confortul tău interior peste gusturi.
30:51
Foamea, care este atât de mare încât ă știm scriitură de
30:57
situații extreme. Când oamenii au mâncat lucruri
31:01
pe care le batjocoreau înainte să-ți fie foame aceea găinaț de
31:05
porumbel. Se vindea scump.
31:09
Situație și mai extremă, nici greu, să zic canibalism.
31:13
Citim acolo foame împins pe oameni să facă aceste lucruri.
31:18
Isus spune ia aceste instincte, foamea și setea.
31:22
Și nu spune căi pentru lucruri și trăire pământească și pentru
31:27
supraviețuire biologică. Ci pentru a te împlini în
31:31
Dumnezeu. Ferice de cel flămând și însetat
31:36
după neprihănire. Sau ministrul spuneam sufletul
31:41
meu însetează după tine doamne cum însetează cerbul.
31:45
După izvoarele de apă, cum dorește cerbul izvoarele de apă,
31:48
așa te dorește sufletul meu cum însetează un pământ uscat după
31:53
apă. Așa, sufletul meu te dorește pe
31:56
tine Dumnezeule. Această dorință interioară
32:01
vorbește despre dragostea creștinului, despre pasiunea
32:04
creștinului, despre orientarea inimii lui.
32:08
El vrea să fie mai bun, vrea să fie mai curat caracterului
32:13
îndoit. Trăirea mai după voia lui
32:15
Dumnezeu. Acolo e orientarea lui țelului,
32:18
viziunea lui, focul inimii lui. Caracterul creștinului flămând
32:24
și însetat după neprihănire. Întrebarea este cât de mult îmi
32:28
flămânzim după acestea? Dacă e să ne cercetăm pe noi
32:33
înșine și să ne întrebăm în săptămâna care a trecut cât de
32:35
mult ne-a frământat această dorință?
32:40
De a fi mai aproape de Dumnezeu și mai aproape de neprihănirea
32:44
lui. Cuvântul ne spune că aceia care
32:48
poartă în interiorul lor această tânjire, după neprihănirea lui
32:52
Dumnezeu vor fi săturați. Următoarea fericire a 5-a ferice
33:00
de cei milostivi, căci ei vor avea parte din milă din nou o
33:05
chestiune care ține doar și numai doar de atitudine, nici
33:10
aici nu există lege. Cum poți măsura mila?
33:16
Efectiv o stare interioară. Ferice de cei milostivi, căci ei
33:22
vor avea parte de milă. Milos înseamnă a fi sensibil la
33:26
durerea celuilalt avea compasiune pentru cei din jur.
33:32
A fi milos înseamnă să observi durerea celuilalt și să ți-o
33:36
asumi i avea dragoste pentru cei neînsemnați bolnavi și lipsiți
33:41
față de cei care sunt maltratați, nedreptățiți sau
33:44
marginalizați izgoniți față de cei căzuți față de cei care
33:49
suferă. Asta este mila.
33:54
Să ne gândim cum reacționăm când vedem pe cineva care cade.
33:58
Poate cade într-un păcat. Isus a zis Ferice de cel ce are
34:04
milă versus este ferice de cel ce condamnă sau vai de el.
34:12
Vai de el. Acolo în Evanghelia după Ioan,
34:16
este pusă o situație femeia prinsă în adulter.
34:21
Oamenii care au acuzat o au pus în față dreptatea Isus, care s-a
34:26
arătat îndurător, a pus în față. Mila.
34:32
Vă rog să observați că în epistole mila este pusă în
34:37
contextul relaționării cu ceilalți.
34:40
Și se spune așa, fericire, cei miloși că și ei vor avea parte
34:45
de milă și apoi spune mila biruie.
34:49
Judecata. Nila biruie judecata o biruie
34:54
numai în inima lui Dumnezeu, în ziua de apoi a judecății, când,
34:59
văzându-ne că am fost miloși ne va arăta și el 9 milă.
35:03
Și o biruie și în inimile noastre hai să ne uităm așa la
35:06
acest cuvânt, mila din inimă biruie, judecata din inimă.
35:12
Asta e tesatura de caracter. Nila din inimă biruie judecata
35:17
din inimă și acum întrebarea este, Cine biruie în inima ta?
35:22
Dacă judecata este deasupra milei.
35:25
Nu ne găsim în fericirea numărul 5.
35:29
Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă a fi
35:34
milos înseamnă să părăsim egoismul și să ne deschidem spre
35:39
ceilalți și să-i tratăm așa cum ne-am dorit și noi să fim
35:43
tratați. Următoarea fericire ferice de
35:48
cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu.
35:53
Ă este din nou o binecuvântare și o stare în fața căruia
35:58
Dumnezeu ne cere să veghem. Răsplata este mare.
36:03
Cei cu inima curată vor vedea pe Dumnezeu avea inimă curată,
36:07
înseamnă să fii sincer transparent, cinstit onest, omul
36:12
cu inimă curată este omul liber de orice prefăcătorie în relația
36:16
lui cu Dumnezeu sau în relația lui cu oamenii.
36:20
Inimă curată este lipsa vicleniei și a fățărniciei a
36:25
duplicității. Ă starea aceasta a inimii din
36:31
nou o stare a inimii face parte din profilul copiilor lui
36:34
Dumnezeu a fi cu inimă curată, înseamnă a fi transparent lipsit
36:40
de fățărnicie, ipocrizie și de înșelăciune vicleșug orice fel
36:45
de vicleșug și cu transparență. O asemenea stare este
36:50
binecuvântată de Dumnezeu inima curată.
36:54
Inima curată. Aici nu-i mai e loc de minciună.
36:58
Rog să observați cum la baza acestor trăiri adânci profunde
37:04
care țin de performanța morală, cum ar fi spunerea adevărului,
37:09
să nu poftești ce este al altuia să nu preacurvești uitându-te cu
37:13
ochii, să nu furi să nu ucizi în spatele acestor comportamente
37:19
exterioare se găsește ceva adânc. 6 se numește sinceritate.
37:26
Inimă curată și apoi din inima sa curată, cum să iasă minciună?
37:30
Știe ce este minciuna. În interior, EO părere și în
37:34
gură trebuie să fie alta. Ea este o minciună.
37:39
De ce oare iese scandal și ceartă pentru că în inimă este o
37:44
părere? Și în gură.
37:47
Acordul cu părerea aceea în râu. De unde fățărnicia?
37:55
Tot de unde zic linia? Această răutate teribilă să stea
38:01
în față, să se iubească, să se dea căi prieteni, să vorbească
38:05
frumos, să-ți câștige încrederea, să te facă, să te să
38:09
te convingă că e de partea ta, să-ți deschizi în fața lui
38:13
inima, să-ți plângi necazul, să te bizui pe fidelitatea lui și
38:18
când colo. Să fie un spion mizerabil.
38:23
Care ți se întoarce împotrivă cu agresivitate, că nici nu te-ai
38:26
gândit? Asta este opusă inimii curate.
38:31
Creștinul este chemat să fie cu inimă curată, ferice de cei
38:36
împăciuitori, căci ei vor fi chemați.
38:39
Fii ai lui Dumnezeu din nou o stare interioară.
38:44
Ucenicul domnului Isus este chemat să fie om al păcii și el
38:49
nu premeditează generarea unui conflict.
38:51
Atitudinea lui este o atitudine reconciliantă.
38:55
El nu e orientat pe ceartă și nu este împlinit în ceartă.
38:59
Inima lui este deschisă pentru ceea ce este bine.
39:03
Adevărul e că sinceritatea creează premii si a premisa unei
39:08
păci durabile conflictul acela care a apărut de nu știu unde a
39:12
apărut intriga aceea care l-a generat e depășită în contextul
39:16
în care inima omului este sinceră ferice de cei
39:21
împăciuitori, căci ei vor avea parte ă, căci ei vor fi chemați.
39:26
Fii ai lui Dumnezeu. Aici cred că trebuie.
39:32
Ă să spunem ceva foarte însemnat.
39:36
Am preluat aici, ă într-o fotografie, un paragraf din
39:43
cartea lui John Stott, un om al lui Dumnezeu.
39:46
El a trecut la cele veșnice. Ă un profesor și stor englez,
39:54
dezbaterii an. Așa se citesc ceva din ce a
39:58
spus. El observa că, după cum există
40:02
un har ieftin. Oameni fără pocăință, oameni
40:08
fără să se pocăiască oameni fără să se schimbe, aleg să mizeze pe
40:12
harul nesfârșit al lui Dumnezeu spre mântuire și vor avea
40:16
neplăcuta surpriză să nu dea de mântuire pentru că nu există har
40:20
ieftin. Și tot vorbea despre o pace
40:24
ieftină și acum citez a proclama pace pace.
40:30
Când pacea, nu există înseamnă a face lucrarea unui profet
40:34
mincinos nu a unui martor creștin.
40:37
Am putea oferi numeroase exemple de pace la care se ajunge prin
40:41
durere. Și tot spune că pacea care vine
40:45
de la Dumnezeu cere un preț și cere durere despre această
40:50
durere. Zicea când suntem implicați noi
40:52
înșine într-o dispută vom trăi durerea de a ne cere iertare
40:57
celui care a greșit. Ești ÎMPĂCIUITOR și când îți
41:02
ceri iertare și această durere de azi cere iertare, conduce la
41:05
pace sau e durerea? De a mustra pe cel care ne-a
41:11
greșit, nu-i deloc o stare confortabilă.
41:16
Să observi că cineva a greșit și pentru a cultiva adevărata pace,
41:21
observi râul acela și spui e durerea.
41:27
Sau zice el avem parte uneori de durere a sâcâitoare și asta e
41:32
tare profund de vorbă. Avem uneori parte de durerea
41:35
sâcâitoare a necesității de a refuza iertarii a până la
41:40
pocăința celui care ne-a greșit. Sigur cu o iertare ieftină se
41:46
poate cumpăra o pace ieftină, dar adevărata pace și adevărata
41:50
iertare sunt comori costisitoare.
41:52
Dumnezeu ne iartă doar dacă ne pocăim Isus ne-a spus să facem
41:56
la fel. Cum am putea ierta un rău făcut
42:01
dacă n-a fost recunoscut și nici n-a fost regretat încheia ajuns
42:05
tot e durerea pe care o trăiești în cultivarea acestei păci de
42:13
bună seamă, există și o lepădare de sine această durere, acest
42:16
această stare interioară. Nu ne justifică răutățile, nu ne
42:22
justifică riposta sau răzbunarea va rămâne doar o durere
42:27
interioară. Pe care ne vom liniști în
42:30
rugăciunile pe care le vom aduce lui Dumnezeu, cerând schimbarea
42:34
și nnoirea care va conduce la o pace durabilă.
42:38
Așa explicat John stott, acest cuvânt în vremea domnului Isus
42:42
apăruse o mișcare de insurgență era un fel de mișcare de
42:47
gherilă. Se numeau se numea partid, dar
42:50
si cariilor sau sicario sau cum citim în Evanghelie Zeloți.
42:55
Dar nu de la zel ci de la sicar si calul era un pumnal, un cuțit
43:00
cămașa de lunguț curbat pe care îl așezau așa sub haine îl
43:04
puneau aici la Brâu Ă și s-a apropiat de soldatul roman sau
43:09
de Oficialitate Romana bună Ziua D Ziua cât îi ceasul, uite omul,
43:13
aceasta nu era această vremea aceea și în timp ce nu erau
43:16
atenți cutiute jungherul și lovit de moarte și fugea.
43:20
Sicario si unul dintre ucenicii lui Isus a fost chemat din
43:24
grupul acesta. Eu da si care nu da altfel zis.
43:30
Simon Zelot, Simon Zelotul sau sicario tot de acolo a fost
43:36
chemat gruparea aceasta de oameni avea această gândire ca
43:41
împărăția lui Dumnezeu să vină ca Dumnezeu să intervină ca să
43:45
ne scape de stăpânirea străină. Trebuie să facem ceva.
43:49
Și uite ce facem. Provocăm un război.
43:53
Provocăm o reacție din partea lor împotriva noastră și în urma
43:57
acestei reacții pe care o vor avea Dumnezeu va interveni de
44:01
partea noastră, așa au gândit. Și au pus la împlinire planul
44:06
acesta cu răzvrătit și răzvrătirii în anul 70 și au
44:08
venit romanii și au înconjurat Ierusalimul cu gând să-i supună
44:11
pe aceste calități care puse între timp mâna pe putere.
44:15
N-a intervenit Dumnezeu i-au lăsat să piară.
44:18
Că nu așa se aduce împărăția lui Dumnezeu.
44:21
În acest context, cu această ideologie, pe Fond Isus, a spus.
44:26
Fii ai lui Dumnezeu sunt cei care fac rele și războaie și
44:29
lupte și provoacă tot felul de conflicte justificate religios.
44:34
Fii ai lui Dumnezeu sunt cei care fac pace.
44:38
Și ei lui Dumnezeu sunt cei care construiesc pacea.
44:41
Orientarea lor e spre viață spre relații armonioase și spre pace,
44:47
chiar dacă drumul spre ea este tare costisitor.
44:52
Bun ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii.
44:59
Căci a lor. Căci a lor este împărăția
45:04
cerurilor și apoi următoarele cuvinte, tot de aici ferice va
45:10
fi de voi când, din pricina mea, oamenii vă vor ocărî vă vor
45:13
prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate
45:17
împotriva voastră. Bucurați vă și veseliți-vă
45:20
pentru că răsplata voastră este mare în ceruri, căci tot așa
45:24
i-au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.
45:28
Această de la urmă, trăsătură de caracter este mult mai complexă.
45:35
Ferice de cei persecutați. Că și ei.
45:40
Căci a lor este împărăția cerurilor și mare răsplată vor
45:44
avea în împărăția lui Dumnezeu. Creștinul prin felul lui de a fi
45:50
ucenicul prin profilul lui moral.
45:54
Creează disconfort. Sarea pișcă lumina confruntă
46:00
întunericul. Asta se observă.
46:05
Și din partea lumii vine o reacție.
46:10
Dependența de Dumnezeu plânsul Pocăinței Starea aceasta de
46:15
blândețe și toate celelalte ă luarea de atitudine, drumul spre
46:22
o pace care costă mărturia lui Hristos.
46:28
În mijlocul acestei luni creează reacții, neprihănirea care este
46:32
un dar din partea lui Dumnezeu și o ÎMPODOBIRE pentru creștini
46:36
creează reacții. Isus ne-a spus ferice de cei
46:41
prigoniți din pricina neprihănirii, vom înțelege că ei
46:45
sunt persecutați din cauză că sunt neprihăniți, marginalizați,
46:50
ostracizați nedreptățiți, pentru că doresc să trăiască după
46:53
predica de pe munte. Întrebarea pe care o ridicăm
46:59
este întrebarea care să fie reacția noastră când, din
47:03
pricina faptului că suntem ucenici ai lui Isus, ne întâlnim
47:06
cu opoziția, ne întâlnim cu răutățile celor din jur?
47:12
Acel ajuns tot dădea un răspuns foarte frumos, citez.
47:17
În situația aceea zicea el nu trebuie să ne răzbunăm asemenea
47:21
necredincioșilor nici sunt din bwf.
47:24
N-am asemenea copiilor, nici să ne lingem.
47:28
Rănile auto compătimindu ne asemenea unui câine, nici să
47:33
rânjim și să răbdăm asemenea unui stoic și cu atât mai puțin
47:38
să ne facem că ne place asemenea unui masochist.
47:42
Ci închei ajuns, tot ni se cere să ne bucurăm.
47:46
Pentru că răsplata noastră este mare în ceruri.
47:49
Iată atitudinea Creștinului când este nedreptățit.
47:54
Din nou atitudine foarte profundă, această bucurie nu-i o
47:59
bucurie. Din cauză că suferim răul este o
48:03
bucurie în speranță. A noastră este împărăția
48:07
cerurilor și mare răsplată. Va fi în împărăția lui Dumnezeu
48:11
și această speranță și credință ne conduce la o reacție pe care
48:15
oamenii nu o vor înțelege bucura ți.
48:17
Vă și veseliți-vă. Bucura ți vă și veseliți-vă
48:22
când, din pricina faptului că ați vrut să fiți lui Dumnezeu
48:25
plăcuți și ați reușit să-i fiți plăcuți.
48:28
Oamenii reacționează, făcându-vă rău.
48:33
Mare răsplată vom avea în ceruri când se va întâmpla așa.
48:37
Iată, dar stimați credincioși caracterul creștinului în aceste
48:41
trăsături de caracter. În aceste în acest profil, 8
48:46
trăsături de caracter. Cred că e potrivit acum la
48:50
încheierea acestei adunări și să ne rugăm lui Dumnezeu.
48:55
Și în rugăciunea aceasta să spunem Doamne, Te rog frumos,
49:00
ajută, mă să fiu sărac în duh ajută mă să îmi văd slăbiciunile
49:06
și se plâng înaintea ta din pricina lor ca tu să-mi aduci
49:10
adevărată. Mângâiere ajută mă doamne să
49:14
însetez și să frământe flămânzesc după a fi mai buni.
49:18
După a fi mai curat și mai după voia ta și Neprihănirea ta pune
49:22
în sufletul meu. Mi-l scapă-mă doamne de această
49:26
inima mea care este orientată pe dreptate.
49:29
Când tu îmi ceri să fie orientată pe milă cat ai
49:32
judecata doamne și dreptatea și nu a mea.
49:35
Ajută mă să am milă păzește-mă de orice viclenie de orice
49:39
fățărnicie și de orice ascunziș a inimii mele și ajută mă să fiu
49:43
sincer cu inimă curată. Ajută mă să fiu împăciuitor și
49:49
păzește-mă de scurtăturile acestea care compromit adevărata
49:53
pace ajută mă să fiu împăciuitor.
49:57
Doamne pune în mine bucuria, aceea pe care o dă speranța și
50:02
credința în Împărăția ta Veșnică și în moștenirea vieții veșnice
50:06
și când sunt nedreptățit. Să nu mă amărăsc.
50:11
Să nu mă tulbur ci, să mă gândesc că tu ai îngăduit și
50:14
aceasta și mari în Împărăția ta pentru mine răsplată.
50:18
Aș vrea să ne rugăm așa. Hai să ne ridicăm în picioare și
50:22
cu toții să intrăm în rugăciune.