Latest / Fiti Oameni / Familia creștină prin ETAPELE vieții - Ghiță Mocan

Transcript

Familia creștină prin ETAPELE vieții - Ghiță Mocan · Fiti Oameni

• 0:00
  Ne bucurăm pentru această după-masă.
• 0:04
  Chiar dacă e toridă. Toridă.
• 0:08
  E totuși binecuvântată. Și încă e zi de duminică, așa că
• 0:13
  profităm și ne bucurăm să fim din nou împreună și să deschidem
• 0:17
  din nou scripturile. În seara aceasta vă invit să le
• 0:20
  deschidem la cartea apocalipsa capitolul II de unde citim
• 0:24
  primele 7 versete până dumneavoastră, deschideți
• 0:28
  scripturile sau pregătim textul pentru că eu după predică, n-am
• 0:33
  să mai vorbesc, ar fi culmea. Să mai vorbesc și după predică.
• 0:39
  Pentru că după predică n-am să mai vorbesc îngăduiți timp de
• 0:42
  acum, în numele meu și al soției, să vă mulțumim pentru
• 0:45
  invitație și ospitalitate. Ne-ați primit așa de bine?
• 0:50
  Ne-am simțit atât de bine. Am avut nopți odihnitoare, chiar
• 0:53
  dacă a fost cald, pentru că a fost liniște și de la o vârstă,
• 0:57
  omul caută liniște. Iar întâlnirile cu dumneavoastră
• 1:03
  au fost entuziasmante și ați fost foarte deschiși foarte
• 1:06
  prezenți, nu doar cu trupul, ci și cu mintea cu inimă.
• 1:10
  Așadar, ne-am răsfățat și vă mulțumim Dumnezeu să vă
• 1:13
  binecuvinteze. Ne vom despărți fi, dar cred că
• 1:17
  ne vom purta în gânduri, poate și în rugăciuni.
• 1:19
  Uneori important este că am cultivat amintiri frumoase
• 1:24
  împreună, iar pentru noi, pentru mine și soția mea a fost ceva
• 1:28
  mai deosebit pentru că am întâlnit oameni noi pe care încă
• 1:31
  nu i-am cunoscut. EO bucurie, nu-i așa să n-o dăm
• 1:34
  relații, să ne simțim aproape și EO bucurie?
• 1:39
  Cumva să fim parte din aceeași împărăție și lucrare frumoasă
• 1:43
  maiestuoasă a lui Dumnezeu slăvit, fie ea.
• 1:46
  Ne întoarcem la textul biblic apocalipsa, capitolul II,
• 1:49
  primele 7 versete. Îngerului Bisericii din Efes,
• 1:58
  scrie-i. Iată ce zice cel ce ține cele 7
• 2:02
  stele în mâna dreaptă și cel ce umblă prin mijlocul celor 7
• 2:07
  sfeșnice de aur. Știu faptele tale osteneala ta
• 2:13
  și răbdarea ta și că nu poți suferi pe cei răi că ai pus la
• 2:18
  încercare pe cei ce zic că sunt apostoli și nu sunt și i-ai
• 2:22
  găsit. Mincinoși.
• 2:25
  Știu că ai răbdare, că ai suferit din pricina numelui meu
• 2:30
  și că n-ai obosit. Dar.
• 2:34
  Dar ce am împotriva ta este că ți-ai părăsit dragostea dintâi?
• 2:39
  Adu ți, dar aminte de unde ai căzut Pocăiește-te și
• 2:43
  Întoarce-te la faptele tale dintâi altfel voi veni la tine,
• 2:49
  și-ți voi lua sfeșnicul din locul lui, dacă nu te pocăiești.
• 2:54
  Ai însă lucrul acesta bun că urăști faptele nicolaiților pe
• 2:58
  care și eu le urăsc cine are urechi să asculte ce zice
• 3:04
  bisericilor duhul celui ce va birui îi voi da să mănânce din
• 3:09
  pomul vieții care este în. Raiul lui Dumnezeu amin să ne
• 3:16
  așezăm? Probabil cel mai înalt deziderat
• 3:30
  al vieții de credință a fost formulat de apostolul Pavel
• 3:34
  într-una din scrisorile lui atunci când spunea, am fost
• 3:39
  răstignit împreună cu Hristos și trăiesc.
• 3:43
  Nu-i așa că e un mare paradox? Am fost răstignit și.
• 3:49
  Trăiesc. Dar nu mai trăiesc eu, ci?
• 3:54
  Hristos trăiește în mine prea iubiții mei, pentru că în serile
• 4:00
  care au trecut am vorbit mult despre viața de familie.
• 4:04
  Am zis că E frumos din partea mea.
• 4:06
  Cred că face microfonie, că am prea multe microfoane aici.
• 4:15
  Nu știu dacă asta e problema, dar eu.
• 4:19
  Îi mai aud vorbind și atunci. Mai învățăm.
• 4:26
  Pentru că de vreo câteva zile vorbim despre viața de familie,
• 4:30
  am zis că e frumos din partea mea să închei cu o predică tot
• 4:33
  despre. Familie dar este o predică, veți
• 4:37
  vedea o prelegere care atinge toate categoriile, adică și
• 4:41
  soții și părinții și copiii. Mă refer mai ales la copiii
• 4:44
  mari, ce mă bucur să văd aici? Grupa de adolescenți văd bine ei
• 4:49
  care înțeleg, voi înțelegeți românește.
• 4:52
  Să vorbesc în continuare românește în regulă, bine
• 4:56
  mulțumesc. Vă concentrați, nu?
• 5:02
  Eu vorbesc rar. Să vorbesc mai rar.
• 5:06
  E OK nu. Dar mesajul din seara aceasta
• 5:11
  este și pentru ei. Și pentru vârsta lor.
• 5:16
  Pentru că adevărurile pe care le vom rosti plecând de la textul
• 5:19
  din apocalipsa un pic paradoxal. Sunt adevăruri care se potrivesc
• 5:25
  tuturor membrilor familiei, cu condiția să nu fie prea mititei,
• 5:29
  adică să aibă deja discernământ și să înțeleagă un pic cum e cu
• 5:33
  familia, cu viața în general. Dacă dezideratul vieții noastre
• 5:38
  este să fim ca Hristos, există cel puțin 3 locuri în care noi
• 5:43
  ne străduim și ne iese mai mult sau mai puțin să fim ca vacile.
• 5:48
  Ca Hristos Bunăoară locul în care ne este cel mai bine să fim
• 5:52
  ca Hristos este biserică la biserică, ne iese cel mai bine.
• 5:59
  E cel mai ușor pentru că aici totul ne îmbie să fim ca Hristos
• 6:06
  aici, de exemplu. Și eric ne întâmpină, ne
• 6:08
  întâmpină cu zâmbet cu voie bună, ne întind mână de
• 6:12
  dragoste, ne îmbrățișează ne ne cuprind ne copleșesc cu iubirea
• 6:17
  lor cu atenția lor și ne poftesc înăuntru ei țin prima predică
• 6:21
  și. Unii zice că au rămas în
• 6:22
  biserică, nu din cauza predicatorului.
• 6:26
  Ci din cauza ușieru lui lucrul acesta e bine să-l audă
• 6:30
  predicatorii pentru că iată o predică rostită printr-o mână
• 6:34
  întinsă printr-o atitudine frumoasă.
• 6:37
  Cum poate să declanșeze căutare și o călătorie spirituală pentru
• 6:42
  unii dintre noi? E bine la biserică, cum ziceam
• 6:45
  după ce intrăm în cer, Cântările încep îndemnurile, urmează
• 6:49
  Predica și cam tot ce facem aici, cât stăm împreună câteva
• 6:54
  ore totul este infuzat. Zicem infuzat de mesaj creștin
• 7:00
  este Scriptură, cântare, predicare foarte mult se
• 7:03
  rostește numele nostru ci numele cui numele domnului.
• 7:08
  Prin urmare, mediul bisericesc cadrul acesta e un cadru care
• 7:13
  face ușoară asemănarea noastră cu Hristos, ba chiar putem să
• 7:17
  avem și senzația că suntem mai spirituali?
• 7:21
  Fiind aici decât. Decât.
• 7:25
  Suntem. Pentru că totul te îmbie,
• 7:30
  biserica este întâi de toate, un mediu, un mediu este mediul cel
• 7:35
  bun. Este mediul cel sănătos.
• 7:39
  Nu întotdeauna vei avea aceeași stare, nu întotdeauna vei trăi
• 7:43
  aceleași experiențe de acord, nu întotdeauna vei veni cu aceeași
• 7:47
  dorință la biserică, nu întotdeauna vei pleca la fel
• 7:50
  cumva mereu la fel din biserică, dar mediul acesta te ajută cel
• 7:56
  mai ușor este să fii ca Hristos la biserică.
• 8:00
  Pe locul 2. Este că e ușor, poate nu chiar
• 8:04
  ca la biserică, dar totuși e ușor ne iese să fim ca Hristos
• 8:09
  la locul de muncă sau la școală sau ca să simplificăm în cum
• 8:14
  zicem noi în nu vreau să zicem în lume, dar care la noi are o
• 8:18
  conotație prea negativă. Asta ci în societate, că toți
• 8:21
  suntem în lume. Când ieșim în societate de luni
• 8:26
  până sâmbătă sau ceva de genul când mergem la școală, ca și
• 8:30
  creștini, care am fost duminica la biserică sau mai ales când
• 8:33
  mergem la locul de muncă acolo noi depunem o mărturie și am
• 8:37
  fost învățați pe bună dreptate că mărturia noastră contează și
• 8:41
  că pentru unii dintre colegii noștri, singura mărturie
• 8:45
  creștină pe care ei o văd nu este biserica.
• 8:47
  Ei nu calc aici, ci este ceea ce au văzut la la noi.
• 8:51
  De aceea plecăm spre societate și în întâlnirea cu oamenii cu o
• 8:55
  mare pregătire. Spirituală și emoțională și ne
• 8:59
  rugăm doamne ajută ne doamne dă-mi putere, dă-mi răbdare,
• 9:02
  dă-mi înțelepciune, nu câte cerem noi ca să depună mărturie
• 9:05
  de care frumoasă, minunată și credeți?
• 9:09
  Mă, adică hai să nu spunem cum să zic la și la bine, să-i
• 9:13
  spunem rău. Și credeți mă și ascultați
• 9:16
  mărturii și gândiți-vă la dumneavoastră.
• 9:19
  De cele mai multe ori ne ne este sau nu ne iese.
• 9:24
  Hai să fim onești. De cele mai multe ori ne ne
• 9:26
  iese. Reușim în societate să fim ca
• 9:32
  Hristos. Aproape la fel de mult.
• 9:36
  Cum reușim unde? În biserică, oare v-am surprins
• 9:41
  cu această informație? Dar de ce să spunem și la bine
• 9:44
  rău că nu-i rău destul? Un creștin serios.
• 9:52
  Atent. El e chiar mai atent în
• 9:56
  societate decât în alte părți. Pentru că toți ochii parcă sunt
• 10:00
  pe el. Știați că atunci când creștini
• 10:04
  declarați fiind ieșim în societate, suntem ca într-un fel
• 10:07
  de acvariu. Un pește într-un acvariu, nu e
• 10:11
  într-o ladă, nu e într-o cutie, ci toți pereții sunt de sticlă
• 10:15
  și din orice direcție. El este privit, el este evaluat.
• 10:20
  Și-acum țineți-vă bine al 3-lea loc unde ne este cel mai greu.
• 10:25
  Cel mai greu să fim ca Hristos. Oricât de paradoxal, vi se pare
• 10:32
  este. A fost biserică, a fost
• 10:35
  societatea ce a mai rămas. Familia.
• 10:40
  În familie dragii mei și nu am intenția să vă întristez, ar fi
• 10:43
  culmea, la ultima predică. Dacă n-am reușit până acum.
• 10:49
  Dar privind adevărul cu realism, familia este locul cu cele mai
• 10:54
  mari provocări pe zona spirituală.
• 11:00
  Dacă în biserică ne iese, pentru că e numai cu cântări de laudă
• 11:04
  și duhovnicești și. Zâmbete și predici înțelegeți?
• 11:10
  Facem să iasă. Dacă afară în societate, ne iese
• 11:15
  pentru că avem determinare pentru că suntem atenți, suntem
• 11:18
  cu gard acum la în sensul bun al cuvântului cu garda sus.
• 11:24
  Și normal că ne iese, pentru că afară totuși stăm câteva ore pe
• 11:27
  zi și atunci reușim să ne concentrăm la subiect.
• 11:32
  Se pare că în familie nu prea ne iese.
• 11:36
  Abdicăm în familie. Iar caracterul nostru, mai ales
• 11:41
  comportamentul nostru, lasă de dorit, nu la biserică, nu în
• 11:45
  societate, ci culmea în familie. Se pare că cei dragi ai noștri
• 11:52
  cu care suntem acolo din dragoste.
• 11:55
  Se pare că spațiul acela pe care noi îl numim în mod aproape
• 11:59
  idealist colț de. Rai.
• 12:03
  Locul acela unde noi am declarat că nu e casa noastră, ci Casa
• 12:07
  aceasta vrem să facem Casa cui? Casa Domnului.
• 12:12
  Locul peste care am chemat numele lui Dumnezeu, spațiul în
• 12:16
  care locuiesc numai creștini, nu ca în societate, că noi toți
• 12:19
  suntem creștini din familie, spațiul acela.
• 12:24
  E spațiul în care, de obicei sau de multe ori să spunem adevărul,
• 12:29
  nu ne iese. Nu ne comportăm ca Hristos.
• 12:34
  Visul nostru dezideratul nostru se ridică, desigur, o întrebare.
• 12:40
  La care vom răspunde foarte pe scurt, ca apoi să putem intra în
• 12:43
  temă și se tot răspunde apoi pe parcursul predicii.
• 12:47
  De ce frate, oare în familie nu ne iese aveți dreptate că nu ne
• 12:51
  iese? De ce în familie suntem cea mai
• 12:54
  proastă versiune a noastră prin felul în care ne comportăm?
• 12:59
  De ce în familie m-am întrebat în dreptul meu ca să nu pun
• 13:02
  presiune pe nimeni, de ce în familie nu vorbesc atât de atent
• 13:06
  și de îngrijit cum vorbesc, unde credeți unde vorbesc eu acum?
• 13:11
  La biserică la amvon. De ce soția mea n-are parte
• 13:15
  întotdeauna, nu neapărat de predici, că n-aș îndrăzni să-i
• 13:17
  predic acasă. Eu nu predic decât duminica în
• 13:20
  săptămână. O zi predic pe săptămână.
• 13:27
  Eu zic că nu-i mult pentru un bărbat.
• 13:30
  Dar o să-i predic, nu așteaptă ea asta.
• 13:34
  Dar de ce nu s-a atât de atenți la felul cum mă elaborez și
• 13:38
  lăsăm predică, nu la predică, cum e elaborez cu colegii mei,
• 13:42
  cu știți oameni cu care mă întâlnesc?
• 13:44
  Poate o singură dată. De ce, uite eu acasă adesea să
• 13:49
  îmi pun pe față ceea ce a trebuit să-mi pun mereu să-mi
• 13:52
  pun ce. Ce să-mi pun pe față?
• 13:57
  Să nu zică cineva vreo mască? Vreun fard.
• 14:03
  Sau Cremă bine cremă trebuie să mă impun pentru hidratare.
• 14:08
  Dar nu la asta mă refer. De ce acasă nu găsesc, eu nu
• 14:13
  prea găsesc cu ai mei să-mi pun pe față zâmbetul ala, sincer.
• 14:19
  Ăla care îmi dă lumină. De ce vocabularul meu de acasă
• 14:24
  este mult mai colorat decât cel de la biserică și chiar în
• 14:27
  societate, unde sunt foarte atent și mă elaborez.
• 14:33
  De ce cele mai urâte cuvinte pe care le-am spus și nu mă refer
• 14:37
  la înjurături că. N-am ajuns până acolo?
• 14:41
  Dar până la nivelul de sudalmă de înjurătură până la granița
• 14:45
  aia am ajuns. Și de ce cei dragi ai mei?
• 14:50
  Ei au auzit cele mai grele cuvinte pe care eu le-am spus în
• 14:54
  viață oriunde în viață. Poate că întrebările acestea ți
• 15:00
  le pui și aș vrea să ți le pui. De ce afară suntem cu garda sus
• 15:07
  și de aceea ne iese și în familie suntem cu Garda jos s-au
• 15:12
  dat multe răspunsuri, vă oferi doar unul dintre ele pe care eu
• 15:15
  îl agreez și mi se pare cel mai logic.
• 15:18
  Se pare că din cauza gradului ridicat de familiaritate.
• 15:23
  Gradul ridicat de familiaritate. Cu cât ești mai familiar cu
• 15:28
  cineva, cu atât al calci în picioare mai repede.
• 15:32
  Cu atât îți permiți cu el CE nu-ți permiți cu.
• 15:35
  Altcineva. Cu cât cineva stă mai mult pe
• 15:39
  lângă tine și vorba unui autor, spunea tare, interesant zice,
• 15:43
  Suntem 4 membri în familie și toată săptămâna ne frecăm
• 15:47
  sufletele unii de alții ne-a plăcut cum a formulat ne frecăm
• 15:50
  sufletele. Din cauza acestei apropieri, din
• 15:56
  care nu mai există scăpare, pentru că suntem necontenit
• 15:59
  acolo. Adică știți cum zic din nou și
• 16:01
  din nou? Din cauză că ne vedem prea bine,
• 16:05
  ne cunoaștem prea bine din cauza aceasta.
• 16:08
  Ne judecăm mai mult prea mult. Din cauza aceasta ne permitem ce
• 16:13
  nu ne permitem cu alții. Și familia, în loc să devină un
• 16:17
  spațiu, cumva în care noi să ne cultivăm această asemănare cu
• 16:23
  Hristos, nu? Parcă familia devine locul în
• 16:26
  care ne comportăm cel mai jalnic și parcă imaginea pe care o au
• 16:30
  cei dragi ai noștri, uneori nu corespunde cu imaginea idealistă
• 16:34
  pe care o au oamenii din afară în raport de cum suntem noi în
• 16:38
  familie. Cel mai greu este cu ai tăi.
• 16:42
  Cel mai greu este să fii ca Hristos în familie și aproape
• 16:45
  nimeni nu ne poate scăpa din asta pentru că este gradul prea
• 16:49
  mare de familiaritate. Ei bine, îmi propun în această
• 16:53
  seară în lumina scrisorii pe care domnul o trimite prin Ioan
• 16:57
  Bisericii din efes din Apocalipsa 2 1-7.
• 17:01
  Îmi propun dragii mei să vă ofer 4 lucruri, 4 adevăruri majore.
• 17:08
  Care țin cumva de această educație pe care ar trebui să
• 17:12
  ne-o facem această atenție pe care ar trebui să o avem ca să
• 17:16
  fim și în familie, unde este mai greu ca cine?
• 17:21
  Ca. Hristos.
• 17:24
  În aceste scrisori sunt 7 la număr, domnul Isus cristos, după
• 17:27
  ce s-a înălțat la ceruri, corespondează cu bisericile din
• 17:31
  Asia Mică. Noi am luat doar scrisoarea
• 17:33
  către efeseni, care este cumva emblematică și vedem aici
• 17:37
  relația dintre Hristos și biserică prin intermediul
• 17:40
  scrisorii, scrisoarea, după cum veți vedea aceasta pe care am
• 17:44
  citit o are 4 elemente și fiecare element este o aplicăm
• 17:49
  la viața de familie și aplicația este corectă, pentru că dacă vă
• 17:53
  uitați în efeseni Capitolul 5. Apostolul Pavel compară relația
• 17:57
  dintre soț și soție cu relația dintre Hristos și biserică.
• 18:02
  Așa că eu zic să învățăm de la Hristos, să fim ca Hristos și
• 18:06
  cum el s-a comportat cu biserica.
• 18:08
  Acum o să vedem noi să ne comportăm cu cine cu soția, nu
• 18:12
  căsătoriți fiind cu copiii și copiii cei mari.
• 18:15
  Acum vine rândul vostru cu părinții voștri.
• 18:20
  Că toate acestea se potrivesc nu numai la părinți spre copii, ci
• 18:23
  și după ce copiii sunt mari, copiii spre părinți să începem
• 18:28
  sărim peste versetul întâi, care ține de titulaturile
• 18:32
  Mântuitorului și nu ne interesează pe noi în această
• 18:34
  seară. Și dacă din 7 versete îl trăim
• 18:37
  PE primul, rămân 6 versete, ei bine, primul element, primul
• 18:42
  subiect pe care Hristos îl aduce în discuție în relația de iubire
• 18:46
  cu Biserica este ceea ce vom numi într-un singur cuvânt.
• 18:50
  Aprecierea, apreciere. În relația lui Hristos cu
• 18:56
  Biserica Primează se începe cu apreciere, am văzut așa foarte
• 19:02
  mult entuziasm când am zis aprecieri.
• 19:05
  Atenție că noi suntem români oriunde ne-am duce.
• 19:09
  Și atenție că noi în România nu avem până în prezent, nu prea am
• 19:13
  avut o cultură a aprecierii. Eu n-am crescut într-o cultură a
• 19:17
  aprecierii din cauza asta. Uneori nu apreciez cât ar
• 19:20
  trebui, nu pe străini. Nu-i apreciez pe care.
• 19:24
  Mai repede îi laud pe pruncii altora decât pe ai mei și când
• 19:28
  erau mai mici, acum sunt adulți. Dar când erau mai mici, uneori
• 19:32
  îmi mai aruncat asta, cum să zic și au spus că să ne mai luau și
• 19:35
  pe noi. Mi-am dat seama că aveau
• 19:38
  dreptate. Că noi numai de rău vorbești de
• 19:41
  noi. Dar sunt mai răi ca noi și mi-am
• 19:43
  dat seama că au dreptate. Sunt mai răi ca noi.
• 19:49
  Chiar sunt. Noi nu creștem într-o cultură
• 19:53
  aprecierii ca să învățăm să apreciem, ar trebui să învățăm
• 19:56
  de la profesori de la învățător, de la marele învățător, care
• 19:59
  este cine Hristos ca să vă conving uitați-vă împreună cu
• 20:03
  mine, vă rog la versetul 2, versetul 3 și versetul 6 Sunt 3
• 20:09
  Versete din 6. Care conțin apreciere, iar dacă
• 20:13
  3 din 6 înseamnă cât la sută. 50 %. 50 % din mesajul lui Hristos
• 20:22
  față de biserica pe care o iubește biserica lui, cu care au
• 20:25
  relație într-un fel conjugal spirituală zice că sunt de
• 20:29
  apreciere și vă uitați în versetul 2.
• 20:31
  Cum ziceam unde spune, știu faptele tale osteneala ta
• 20:35
  răbdarea ta nu poți suferi pe cei răi că ai pus la încercare
• 20:38
  pe cei care se pretind apostol, dar nu sunt știu că ai suferit.
• 20:42
  Știu că n-ai obosit apoi versetul 6 ai însă lucrul acesta
• 20:46
  bun, că nu că urăști faptele nicolaiților pe care și eu le.
• 20:50
  Urăsc. Și când își deschide domnul gura
• 20:54
  spre biserica lui 3 Versete, aproape unul după altul numai
• 20:58
  de. Apreciere când te uiți la aceste
• 21:02
  versete, îți vine să le faci o mică analiză.
• 21:05
  Cum am să le fac eu? Sper să nu vă plictisesc cu
• 21:07
  asta. E un pic de exegeză, dar și
• 21:09
  exegeză. Mai trebuie să facem.
• 21:11
  Aici observăm caracterul aprecierii care, în limbajul
• 21:15
  scrisorii a lui Isus are 3 nuanțe.
• 21:19
  În primul rând vedem caracterul general al aprecierii.
• 21:22
  Ne uităm la versetul 2, dacă poate se poate să proiectăm
• 21:26
  versetul 2. Prima parte prima sintagmă spune
• 21:29
  știu ce scrie acolo. Nu suntem în apocalipsa.
• 21:38
  Capitolul II. Nu mai suntem tot în apocalipsa,
• 21:42
  suntem până la sfârșitul lumii. Și a programului și a slujbelor.
• 21:48
  Ca să ne liniștim. Zice știu prima sintagmă până la
• 21:55
  prima virgulă, știu. Faptele tale aici nu vrem.
• 22:01
  Când domnul începe aprecierea. Folosește cuvântul faptă sau
• 22:06
  aici, la plural faptele. În original în grecește este un
• 22:12
  cuvânt pe care vi-l spun chiar în grecește, dar n-o să vă n-o
• 22:16
  să aduc multe cuvinte în limba greacă, pentru că nu facem
• 22:19
  paradă de cuvinte grecești că nici românește, nu știm cum
• 22:21
  trebuie. Și atunci să ne vedem lungul
• 22:24
  nasului, dar câte un vers e câte un cuvânt în greacă vi-l spun, o
• 22:29
  să vedeți de ce că are corespondență aproape 1-1 în
• 22:31
  limba română. Și aici, pentru faptă se
• 22:35
  folosește grecescul ergon. Când auzi Ergon la CE te
• 22:40
  gândești, mai ales bărbații? La scaune de care.
• 22:45
  La mașini de care. A zis încă o dată ergonomice.
• 22:53
  Ergonomie o știință în tehnică foarte important.
• 22:59
  Toate se fac mai nou ergo nomice și dacă ne gândim la un scaun
• 23:04
  care este ergonomic la noi șezlongul pe care stai la plajă
• 23:09
  în care te pui și adorm și visez și sper să visez frumos, sper.
• 23:14
  Eu așa îți doresc? Ce este scaunul de birou, este
• 23:17
  scaunul care vine după tine, adică când tu te idicat el și el
• 23:21
  se ridică după tine, scaunul care te ține în poziție
• 23:24
  angajantă, când te Așezi în el, îți vine să dormi, și-ți vine ce
• 23:28
  să faci? Să lucrez pe îți vine să lucrezi
• 23:31
  ceva. Este ergonomic este te împinge
• 23:36
  la fapte în sensul la acțiune, când grecii foloseau cuvântul
• 23:40
  ergon ei nu se refereau la o faptă anume la o acțiune anume,
• 23:45
  adică specificat și se refereau în general.
• 23:48
  Și se pare că atunci când începe scrisoarea domnul spune știu
• 23:51
  faptele tale, dar nu fapte în particular, ci fapte în cum am
• 23:55
  zis. În general, aprecierea domnului
• 23:59
  începe cu acest aspect general, apoi avem caracterul particular
• 24:04
  al aprecierii. Rămânem tot în capitolul în
• 24:06
  versetul 2, unde după ce spune știu faptele tale, adaugă 2
• 24:11
  virtuți specifice Bisericii din Efes și zice știu ce.
• 24:16
  Osteneala ta și. Răbdarea ta aici, comentatorii
• 24:21
  s-au grăbit să vadă ceva foarte frumos, anume că avem alese 2
• 24:26
  virtuți, dintre care una e activă și una e pasivă.
• 24:30
  Virtutea activă este osteneala, nu adică efortul, nu acțiunea și
• 24:35
  virtutea pasivă care ține de rezistență de reziliență este
• 24:39
  răbdarea și avem 2 tipuri de virtuți care nu mai sunt la
• 24:43
  general și sunt la particular Hristos.
• 24:47
  Cînd apreciază apreciază la general, dar apreciază și la
• 24:51
  particular, așa cum ne place și 9 să fim apreciați în general,
• 24:55
  dar ne place să fim apreciați, mai ales cum?
• 24:58
  Cum vă place să fiți apreciați? Apoi vă spun cum îmi place și
• 25:01
  mie. Specific particular.
• 25:06
  Și soția mai zice, uneori, în general ești un băiat bun.
• 25:12
  Mă bucur și de asta că uneori nici asta nu o primești.
• 25:15
  Când știi în general ești un băiat bun, îmi cade bine, dar
• 25:18
  parcă nu-i cum îi corect, dar parcă nu-i.
• 25:22
  Nu-i de ajuns înțelegeți ce pățim noi?
• 25:25
  Ca să vezi ce se întâmplă și la case mari.
• 25:28
  În general ești un băiat bun, sună bine, dar eu tot aștept, ba
• 25:32
  chiar uneori o stimulez. Cumva să-mi zică ceva, mai cum
• 25:37
  mai particular, și uneori atâta atâta i se face milă de mine.
• 25:42
  Încât spune și ceva particular și ceva ce a văzut ea, nu mă la
• 25:45
  mine și îmi lasă impresia că numai eu am așa ceva, că nu cred
• 25:48
  că e adevărat, dar înțelegem pe mine.
• 25:50
  Mă ajută să cred lucrul acesta. De unde a învățat ea asta de la
• 25:55
  Hristos? Care apreciază la modul general,
• 25:59
  dar apoi la modul particular, deci avem caracterul general,
• 26:02
  caracterul particular și adăugați vă rog caracterul
• 26:06
  subtil al aprecierii, caracterul subtil.
• 26:10
  Îmi place cuvântul ăsta subtil și n-am găsit altul mai subtil.
• 26:14
  Pentru că subtil înseamnă ce înseamnă subtil.
• 26:19
  Înseamnă. Discret delicat.
• 26:24
  Ceva. Fără presiune nu.
• 26:29
  Caracterul subtil al aprecierii apare în versetul 6, unde zice
• 26:33
  ai lucrul acesta bun că urăști faptele nicolaiților pe care
• 26:36
  zice domnul și eu. Le urăsc și aici este o
• 26:40
  complicitate între biserică și Hristos.
• 26:43
  Nu știm exact cine erau Nicolae si chiar nu știm exact
• 26:47
  specialiștii încă nu s-au decis pentru că nu prea avem
• 26:50
  informații extra despre ei. Este clar că era o sectă
• 26:53
  eretică, dar nu se știe exact dacă proveneau din rândurile
• 26:57
  evreilor sau din rândurile creștinilor ne evrei, dar oricum
• 27:02
  ar fi era o sectă eretică cu mare influență în creștinismul
• 27:06
  primar, mai ales în Asia Mică, iar ei aveau o atitudine foarte
• 27:12
  tranșantă față de Nicolai. Față de învățătură acestora
• 27:15
  urăști faptele Nicolaiților și foarte interesant că într-o
• 27:19
  complicitate pe care și eu le urăsc și acesta este caracterul
• 27:23
  subtil. Biserica cred că a fost foarte
• 27:25
  încântată cea din F să afle că atitudinea lor față de acești
• 27:31
  nicolaiți corespunde cu atitudinea cui.
• 27:34
  Al lui Dumnezeu vedeți că în apreciere există și o anumită
• 27:38
  subtilitate și o anumită subtilitate pe care o practică
• 27:41
  Hristos și care este onorantă pentru biserică o anumită
• 27:45
  subtilitate bun, dar noi nu atât de mult vrem să vorbim despre
• 27:50
  Hristos și despre biserică, ci noi vrem să fim ca și Hristos
• 27:53
  unde în familie ar trebui ca să aducem în familie aprecierea,
• 28:01
  pentru că întâi de toate, aprecierea ar trebui să-și
• 28:03
  găsească locul. În familie.
• 28:06
  Nici un amin n-am auzit acum mai târziu să nu încercați.
• 28:10
  Ma vă rog. Totul are o vreme.
• 28:14
  Nu merge așa? Nu merge că nu-i primit?
• 28:18
  Nu-i primit. O paranteză să văd asta doar și
• 28:25
  în biserica noastră și pe unde mai slujesc văd asta și dacă văd
• 28:29
  cum să nu spun, dar nu spun cu patimă, chiar nu am patit.
• 28:32
  Poate ați început să mă cunoașteți un pic?
• 28:35
  Ironia am dat patimă, nu? Totuși, mai bine ironie decât
• 28:39
  poate. Văd asta printre noi la mesaje,
• 28:45
  mă refer la predici, văd asta predicând eu.
• 28:47
  Uneori că atunci când spunem lucruri despre Dumnezeu cu toții
• 28:51
  ne entuziasmăm și zicem amin adică ce face Dumnezeu, ce ar
• 28:55
  trebui să facă Dumnezeu și nu e nimic greșit în asta când cumva
• 28:59
  cutezăm cum cutezăm noi în seara asta, să spunem ceva ce ar
• 29:02
  trebui să facem, cine. Noi atunci nu mai este atât de
• 29:06
  mult entuziasm, dar eu înțeleg că și eu aș fi la fel dacă aș fi
• 29:10
  în bancă, când m-aș grăbi cu oameni, că m-aș gândi, mă pot eu
• 29:13
  aia nu pot. Ce ne spune omul ăsta el poate
• 29:16
  nici el nu prea poate, dar se străduiește și el că și o duc
• 29:19
  lupta pentru asta. Cu adevărat în familie este
• 29:22
  locul aprecierii. Să vă spun de ce?
• 29:24
  Pentru că aud uneori plângeri și frustrări ale unor oameni adulți
• 29:29
  care acum ei au copii și care nu au primit în copilărie că au
• 29:33
  crescut în casă de români. Mă înțelegeți că asta EO chestie
• 29:35
  destul de românească n-au primit în familie apreciere, dar la
• 29:39
  școală au primit la locul de muncă.
• 29:41
  Au primit de la nevastă, au primit sau de la bărbat, a
• 29:45
  primit, deci, până la urmă au primit apreciere, dar nu au
• 29:47
  primit unde. În familie în familia lor de
• 29:50
  origine și care, deși le au pe toate, și-au depășit și sunt în
• 29:55
  regulă, totuși povestesc de o anumită frustrare ca de o
• 29:58
  cicatrice, cum că n-au fost apreciați în familie.
• 30:04
  De ce spun toate acestea? Pentru că se pare că aprecierea
• 30:07
  în familie are un loc aparte. Și că dacă nu reușim să o
• 30:11
  cultivăm în familie, îi amprentăm pe copiii noștri
• 30:14
  pentru tot restul vieții. Nu că nu vor supraviețui va fi
• 30:17
  totul în regulă, doar că se pare că aprecierea de la părinți, de
• 30:22
  exemplu sau de la soți, are cea mai mare greutate în raport cu
• 30:26
  toate celelalte instituții care ne apreciază.
• 30:30
  Cum vă spuneam, nici eu nu am crescut într-o cultură a
• 30:32
  aprecierii și părinții mei, oameni simpli și români
• 30:36
  get-beget români. Cum să zic cum cântă furdui
• 30:39
  iancu? Noi suntem români.
• 30:42
  Noi suntem pe veci aici stăpâni nu ai adevărat.
• 30:46
  Aia E adevărat? Și ai mei erau români?
• 30:53
  Și atmosferă de asta m-au crescut că eram.
• 30:55
  N-am auzit cuvinte de apreciere și ar fi avut pentru cel mai
• 30:58
  apreciat. Credeți, mă?
• 31:01
  Chiar am fost în regulă cam pe toate planurile, am fost în
• 31:04
  regulă. Chiar am fost cumva demn demn
• 31:09
  cum va ști, ce mănâncă perfect, dar totuși.
• 31:13
  Am luat 1 10 atâția ani de zile am luat că oamenii se obișnuiesc
• 31:16
  și cu chestia asta. Știi nici nu-i bine să-i înveți
• 31:19
  așa. Nu-i bine Bai, mi-am dat seama,
• 31:22
  băi devine cam plictisitor. Bun, după ce n-a mai putut să
• 31:25
  corecteze. Deci e foarte bine, lasă lasă
• 31:30
  geanta și hai în grădină că avem de lucru.
• 31:32
  Deși trăim la oraș, am avut o grădină.
• 31:35
  Avem grădină. Hai să zicem la grădină, nu
• 31:38
  înțelegeți greșit, vă rog, nu-mi pare rău că am lucrat și copilul
• 31:41
  trebuie să lucreze ascultați. Vă copilul trebuie să lucreze cu
• 31:45
  mâna cu mâna. Nu-i nimic greșit în asta,
• 31:48
  dimpotrivă, dimpotrivă, nu-i menajați?
• 31:53
  Ce vreau să spun că ar fi mers și lucru în grădină, dar ar fi
• 31:55
  mers cu un pic de ce și un pic de.
• 31:58
  Aprecieri. Chiar alea nu prea am auzit când
• 32:02
  m-am făcut mare, mare, mare adult.
• 32:05
  Sigur că am interpelat părinții așa amical.
• 32:09
  Și când și-a dat seama că eu am această reclamație amical, vreau
• 32:13
  să spun amândoi, s-au scuzat și au spus, da, noi te-am apreciat
• 32:17
  și zic, eu cred pe cum crezi dacă spui că nu ascultați, mă,
• 32:20
  eu cred, dar noi te-am iubit. Cred eu nu pun la îndoială.
• 32:26
  Dar de ce noi te-am apreciat, măi, te-am apreciat ghiță și eu
• 32:30
  am zis cred. Rămâne însă o întrebare, de ce
• 32:33
  EU nu-mi aduc? Aminte.
• 32:36
  Dar eu cred și în continuare cred de ce n-ați făcut-o în așa
• 32:41
  fel? Încât să țin eu.
• 32:46
  Trebuie să apreciem că omul să țină cum minte noi asta folosim
• 32:51
  de obicei în sens negativ că o să-i zic una ce să mă țină
• 32:54
  minte. Hai să rămână vorba asta,
• 32:56
  doamnă, să aplicăm în sens cum? Pozitiv da o să-i zic una la
• 33:00
  soție când mergem acasă, unde o să mă țină minte, dar să fie din
• 33:03
  aceea pozitivă, să ne ajute Dumnezeu pentru asta.
• 33:07
  Cred că trebuie rugăciuni special.
• 33:10
  Bun în familie ce apreciem, există o scală a APRECIERII de
• 33:15
  la ușor la greu. Țineți-vă bine.
• 33:18
  Prima prima variantă apreciem fapta în sensul fapta concretă
• 33:23
  completă, veritabilă fapta concretă, deci când cineva din
• 33:26
  familie face o faptă de ispravă, nu am fost ironic, deci chiar
• 33:29
  face ceva minunat, da fie că e nevasta, fie că bărbatul, fie că
• 33:33
  e copilul când face ceva minunat, noi zice că trebuie să
• 33:37
  celebrăm, adică să avem atâta educație și atenție.
• 33:40
  Asemănăm cu Hristos noi să oprim un pic timpul în loc și să facem
• 33:44
  o apreciere. Dau niște exemple cu copii, că e
• 33:46
  mai simplu copil decât cu bărbat și bărbatul și femeia.
• 33:50
  De exemplu, copilul școlar da îți aduce 1 10 la noi e cu 10
• 33:54
  aici cred că e altfel sistemul de notație nu este unul, îți
• 33:57
  aduci 1 1 bun ziua în care îți aduce unu ar trebui în mod
• 34:02
  normal și să te duci ca părinte să lași tot un pic deoparte
• 34:05
  câteva minute. Acum nu facem așa petrecere mare
• 34:08
  cu blocăm strada și alte chestii, da nu chiar la modul
• 34:11
  ăsta, nu chemăm acum taraf și așa se poate, dar nu nu chiar
• 34:14
  pentru asta. Dar totuși un prim oprim un pic
• 34:19
  activitatea, ne uităm în ochii lui sau nu știu cum facem, îl
• 34:23
  îmbrățișăm ceva de genul bravo, minunat nu sau ceva de genul da,
• 34:28
  fără fariseism, fără teatral, dar să fie ceva de felul acesta,
• 34:32
  dar de ce să-l apreciez dacă îmi aduce o notă maximă pentru că nu
• 34:36
  îți aduce în fiecare. Îți aduce fiecare zi, așa că
• 34:39
  bucură te cine știe când te mai întâlnești cu bucuria asta
• 34:42
  bucuriile în viață nu sunt chiar așa.
• 34:47
  Într-o familie normală și toți avem familii normale, sunt zile
• 34:51
  și nu puține în care nu se întâmplă nimic spectaculos.
• 34:54
  Adică nu este o faptă. Știți ce zic, adică cineva
• 34:56
  dintre noi să ne uimească pe noi ăștia din familie, făcând o
• 35:00
  faptă așa de măreață și de minunată, dar când se întâmplă,
• 35:02
  cu atât mai mult apreciem. Acum eu vă întreb ca să mergem
• 35:07
  spre a 2-a idee pe scală scală? Dar când fapta lipsește că sunt
• 35:12
  zile fără fapte mărețe, ce apreciem numai să nu ziceți
• 35:17
  nimic, vă rog să nu faceți nimic atât de drag.
• 35:19
  Cuvântul ăsta ne e drag și nimic.
• 35:22
  Oare ce apreciem când lipsește fapta aia măreață?
• 35:27
  Notați, vă rog, apreciem dominanta.
• 35:31
  Dominanta, oare înțelegem ce zicem dominantă cuvânt românesc?
• 35:36
  Hai să punem și alte cuvinte. Dominanta înseamnă media media
• 35:40
  cum ar veni sau apreciem un cuvânt care vine din engleză,
• 35:44
  dar e aproape românesc. Trendul.
• 35:46
  Știți ce zic trendul, da apreciem ansamblul sau încă un
• 35:51
  cuvânt potrivit, poate cu asta trebuia să încep.
• 35:54
  Apreciem tendința. Tendința, măi, nu sunt fapte
• 35:59
  spectaculoase, da, nu avem, dar nu suntem nici în coborâre, ci
• 36:03
  suntem cum fără spectacol. Suntem în ce.
• 36:07
  În ascensiune în urcare, dacă din toate punctele de vedere,
• 36:12
  cei din familia ta cei dragi ai tăi sunt în urcare și voi
• 36:15
  sunteți în urcare nu numai spiritual, că lucrurile merg
• 36:18
  împreună, eu demult, nu mai cred că astăzi, cu spiritualitatea,
• 36:22
  mâine, cu familia, apoi cu profesia și tot așa eu de mult,
• 36:25
  nu mai cred că asta nu se potrivește în realitate, numai
• 36:27
  prin manuale. Asta desenez pe tablă, dar
• 36:29
  rămâne pe tablă. Viața nu e așa viața nu stă în 4
• 36:35
  borcane cu tot borcanele astea am auzit, dar eu demult, nu mai
• 36:38
  cred în borcanele acestea. Cam 4 borcane sunt, n-ați auzit?
• 36:41
  Sigur, ați auzit predici pentru borcan?
• 36:44
  Este relația cu domnul cel al Bor cand relația cu familia sau
• 36:49
  cel al borcan. Apoi relația cu profesia și, în
• 36:54
  fine, relația cu tine însuți, adică asta e deja aproape
• 36:57
  freudian yongqiang. Cu tine însuți.
• 37:02
  Eu demult nu mai cred în borcanele astea pentru că mi-am
• 37:04
  dat seama că nu e adevărat, nu corespunde la nimeni.
• 37:07
  Știți ce e viața ăstea 4 borcane puse toate într-o oală mare care
• 37:12
  am putea-o numi oala cu zacuscă. Că tot vi se face Poftă de
• 37:17
  România. Și când facem zacuscă cu o
• 37:20
  lingură de lemn din aia mare, aproape cât m-am când noi de
• 37:23
  mare amestecăm în zacuscă Aia până la epuizare și totul este
• 37:27
  la incandescență și amestecând până ne săturăm, nu ne mai
• 37:30
  trebuie zacuscă. Acum nu mai putem să oprim
• 37:35
  acțiunea. Viața este o oală cu zacuscă pe
• 37:42
  foc în care trebuie încontinuu. Amestecat să nu știți ce vreau
• 37:45
  să zic. Și așa mai sare.
• 37:50
  Prin urmare, eu nu cred, nu cred.
• 37:53
  Și vă recomand să nu credeți asta.
• 37:55
  O altfel de amăgire. Că astăzi cu domnul mâine, adică
• 38:00
  știți ce vreau să spun că cine e pe primul loc, nu opriți-vă
• 38:04
  toate sunt pe primul loc. Admiteți toate-S pe primul loc.
• 38:10
  Eu când sunt cu familia, nu și cu domnul, când cu domnul și cu
• 38:13
  familia. Cred cu familia nu și cu
• 38:15
  profesia sau cum să zic? Crezi cu profesia nu și cu mine
• 38:19
  că să gândim un pic. Atâta le împărțim pentru că sunt
• 38:24
  ușoare, e ușor să le împărțim de nu mai pot funcționa și ne
• 38:28
  trezim, cum spun adesea, să nu vă supărați de vorba asta.
• 38:32
  Ne trezim uneori că ce predicăm duminica nu se potrivește lunea.
• 38:36
  Și nu se va mai mare necaz numai lucrul ăsta.
• 38:39
  Ar trebui să vină luni, apoi oamenii sunt ceară banii înapoi,
• 38:42
  spune. Băi, v-ați cam prostit ieri?
• 38:45
  Uneori ar trebui să facă măcar jenă.
• 38:49
  Pentru că își dau seama că ce triumfalisme am spus noi pe
• 38:51
  aici. De fapt, nu se potrivește la
• 38:53
  nimeni începând cu cel care predică.
• 38:59
  Când faptă măreață nu este apreciem dominantă, apreciem
• 39:03
  media ca să mă leg de copii. Asta experiență care eu am
• 39:06
  trăit-o și cu băiatul și cu fată cu băiatul întâi că le-a fost
• 39:09
  mai mare. El este mai mare școlar, mă
• 39:12
  refer. 1990 note știi 99 10 băi, că la noi cumva școala?
• 39:18
  Noi am militat mult pentru școală, i-au crescut într-o casă
• 39:21
  plină de cărți. Și-am să mai fii și rușinos, mă
• 39:24
  să nu învățați, adică e rușinos, necondamnați cumva la chestia
• 39:27
  asta. Kratos nu este greu, nu?
• 39:31
  Așa cum noi am valorizat mult știința asta de carte.
• 39:35
  Am ținut mult să aibă note bune, nu de dragul notelor.
• 39:38
  Mă înțelegeți cum zic, băi, să fie acolo să fie acolo?
• 39:41
  910910 la o materie pox Trântește 1 4 că l-a prins pe
• 39:46
  picior greșit că nu a învățat lecția aia tocmai a învățat-o
• 39:49
  când l-au ascultat până acum. 4 vine acasă cumpătul, când când
• 39:53
  te întâlnești cu primele note de felul ăsta la primul copil că
• 39:56
  primul weekend de probă. Intri așa în fibrilații și dacă
• 40:02
  ai și accentuat mult treaba asta că de exemplu ai mei n-or
• 40:04
  accentuat Culme așa am învățat cult.
• 40:07
  Un paradox aici, știi? Și dacă mă duceam la ceva
• 40:12
  concursuri, începutul lui o pe acolo, auzi, mă întreba ce tot
• 40:15
  umblă și cu ai mei. M-am luptat să se ducă.
• 40:18
  Cum îi lumea asta întoarsă pe dos?
• 40:21
  Ce umblu eu pe acolo zice. Ce îmi trebuie mie el.
• 40:25
  Bun. Și când stau de vorbă cu el și
• 40:30
  eu mă mă topesc în fața lui și după cum ai putut să aibă noi 2
• 40:33
  ce ai făcut, ce ai făcut și mă vede.
• 40:35
  El ajungea de era milă de mine, nu era milă de mine de când ești
• 40:40
  că eu am luat 4. Și el a scos pe gură cuvânt de
• 40:46
  mângâiere, cuvânt de consolare că vorbește domnul când
• 40:48
  printr-un copil, când prin celălalt.
• 40:57
  Și el zice tati, nu te întrista prea tare, mă că era milă de
• 41:00
  mine, că eu la materia asta mai am 1, 10 și cer să mă asculte și
• 41:05
  mai iau 1 10 cum aș fi făcut? Și zicem este ce nu o să aud
• 41:09
  cuvântul? Ce îmi iese media cetatii media
• 41:14
  este mă meu demonstrat că el dacă mai ia nota aia mare.
• 41:19
  El, de fapt, rezolvă nota sau ridică într-un fel nota tot
• 41:23
  acolo rămâne, dar iese C. Păi el m-a învățat că trebuie să
• 41:27
  apreciem nu numai nota și când nu-i notăacest, apreciez și să
• 41:31
  apreciem ce media, dar când dominanta lipsește, ce apreciem?
• 41:38
  Numa să nu ziceți nimic, vă rog, sunteți blocați la cuvântul
• 41:42
  nimic ca într-un joc, când dominanta lipsește, pentru că
• 41:47
  uneori nu suntem în urcare, ci suntem cu familia acum.
• 41:51
  În coborâre apreciem intenția. Apreciem intenția.
• 41:58
  Când cel drag al tău este în coborâre, poate chiar din punct
• 42:02
  de vedere spiritual, poate chiar din punct de vedere moral.
• 42:07
  Dacă sesizezi la cel drag al tău, intenția de a se ridica, de
• 42:12
  aș reveni, nu? De a se depăși de aș depăși
• 42:16
  starea aceea. Dacă vezi cea mai mică urmă de
• 42:20
  intenție, evident, intenție bună.
• 42:23
  De ridicare. Dacă are intenția, dacă își dă
• 42:27
  silința să repare, nu să se ridice, să să se autodepășească.
• 42:34
  Noi zice că trebuie să avem atâta putere încât să apreciem
• 42:38
  și intenția, chiar dacă încă n-am văzut nimic, chiar dacă
• 42:41
  încă n-am văzut niciun efect, nu mă înțelegeți, chiar dacă încă
• 42:43
  nu putem culege nimic. Noi apreciem intenția mediul în
• 42:47
  care noi trăim dragii mei și activăm ca biserică, așa ca și
• 42:51
  comunități. Este un mediu în care e vorbită
• 42:53
  de rău intenții. Ați observat că e vorbită de
• 42:56
  rău. Foarte des ni, se spune la
• 42:58
  predică și eu am spus nu o dată că drumul spre iad este pavat cu
• 43:02
  intenții de care. Bune asta e corect, dar știți
• 43:06
  cum e corect dacă spunem până la capăt și până la capăt ar fi să
• 43:10
  adăugăm. Că da drumul spre iad e pavat cu
• 43:13
  intenții bune că nu-i de ajuns intenția de acord, dar și drumul
• 43:17
  spre RAI e pavat tot cu intenții bune duse până la capăt.
• 43:24
  Pentru că la baza fiecărei acțiuni bune minunate nu stă
• 43:29
  acțiunea în sine, ci SC. Intenție.
• 43:34
  Sunt de acord că intenția nu este toată călătoria, dar sunt
• 43:37
  la fel de acord că intenția este primul pas.
• 43:41
  Cu care începe. Călătoria.
• 43:44
  Sunt de acord că intenția nu este focul de tabără, acela
• 43:47
  mare, dar totuși intenția este scânteia care declanșează focul
• 43:52
  cel. Mare și mai sunt de acord.
• 43:55
  Haideți să o recunoaștem cu toții în plan spiritual, că
• 43:58
  relația noastră cu domnul nu a început cu o acțiune fulminantă
• 44:02
  spectaculoasă, cu acțiune de spiritualitate și relația
• 44:05
  noastră cu domnul a început cu o simplă cer.
• 44:09
  Intenție, iar domnul a luat de bună intenția noastră.
• 44:14
  E mai greu să apreciez intenția pentru că v-am zis că pe Scala
• 44:17
  asta e din ce în ce mai greu nu e ușor și în fine, ultimul lucru
• 44:22
  pe Scala aceasta, care e cel mai greu de apreciat este situația
• 44:26
  în care și intenția ziceți lipsești în orice aprecieri.
• 44:33
  Să vă las să vă gândiți. Ce apreciem când nici intenție
• 44:38
  de reparare nu este. Atunci apreciem regretul.
• 44:45
  Regretul, de exemplu, dacă fiul tău sau fiica ta îți face
• 44:49
  necazuri. Tot mai multe necazuri pentru că
• 44:54
  e suficient de mare ca să-ți facă necazuri.
• 44:57
  Cam s-a prins cum s-ar face și necazurile.
• 45:01
  Și dacă unele necazuri care ți le-a făcut și suferință care
• 45:04
  ți-a produs-o. Chiar n-a fost intenționată, ci
• 45:07
  mai degrabă au fost momente de rătăcire cărora el sau ea nu
• 45:11
  le-a putut face față din varii motive se poate analiza.
• 45:16
  Ei bine, dacă el sau ea, copilul tău care îți face necazuri
• 45:20
  momentan. Are momente în care zice îmi
• 45:24
  pare rău, poate nu zice în raport cu Dumnezeu că până la
• 45:27
  conștientizarea prezenței lui Dumnezeu e un drum lung, sper că
• 45:29
  admiteți asta. Oare admiteți ce vă spun eu sau
• 45:32
  trăiți încă în idealismul ăsta evanghelic?
• 45:37
  Când omul e prea mic, iar e prea mic pentru toate.
• 45:41
  Bine, o să vă dați seama de asta.
• 45:43
  După ce vă cresc copiii, iertați-mă, am venit eu prea
• 45:46
  devreme cu doctrină. Dar pentru mântuire, mă refer
• 45:52
  pentru conștientizarea prezenței lui Dumnezeu pentru trăirea
• 45:56
  plenară a relației cu Dumnezeu. E nevoie de maturitate, inclusiv
• 46:01
  biologică și psihosomatică, cum se spune.
• 46:05
  Deci chiar e nevoie să căpătăm minte maxim.
• 46:11
  Deci când el îți face necazuri, te previn că uneori sau nu
• 46:16
  întotdeauna va spune. Îmi pare rău că l-am supărat pe
• 46:19
  cine? Pe Dumnezeu că deocamdată pentru
• 46:21
  El Dumnezeu nu e conștientizat. Nu e.
• 46:27
  Știi el VERSETELE știe cântările dai altceva.
• 46:32
  Dar uneori îți spune cum și ai noștri, ne-au spus.
• 46:34
  Îmi pare rău că v-am produs vouă atâta C.
• 46:37
  Suferință. Chiar și așa EO părere de.
• 46:42
  Rău. Alteori îi auzeam spunând ce
• 46:44
  prost am fost auzi prost a fost EL.
• 46:48
  Ce prost am fost, zice unde mi-a fost ce?
• 46:52
  Capul vorbea cu voce tare cu ea. Îi părea acum.
• 46:57
  Rău, nu în sensul că vărsa lacrimi de căință, nu în sensul
• 47:01
  că făcea Rugăciunea păcătosului e drum lung, uneori până acolo,
• 47:05
  dar îi părea rău zice că regretul căința.
• 47:10
  Covârșirea aceasta interioară, contribuția cum se numește în
• 47:14
  termeni de specialitate teologici, contribuție, adică
• 47:17
  această covârșire interioară. Această mistuire interioară da
• 47:21
  părerea asta de rău ar trebui noi ca să fim ca Hristos s-o
• 47:26
  întâmpinăm cu ce? Cu apreciere să credem în
• 47:30
  părerea aceea de rău. Vă aduc aminte dacă mai este
• 47:33
  cazul și apoi mergem la al 2-lea element că viața noastră de
• 47:37
  credință a început pe cai mari, ce a început cu o profundă
• 47:40
  părere de rău, iar regretul nostru a fost luat de bun de
• 47:45
  domnul și domnul a clădit o viață spirituală, o relație cu
• 47:49
  el pe acest regret da, într-adevăr, uneori le pare rău
• 47:53
  celor dragi ai noștri, dar nu se îndreaptă, dar auziți.
• 47:56
  Noi trebuie să-i apreciem de fiecare dată cu gândul că s-ar
• 47:59
  putea ca acum să le iasă și acum să facă drumul înapoi să se
• 48:02
  recupereze. Din starea aceea.
• 48:05
  Oricum ar fi. Să aducem aprecierea înapoi în
• 48:09
  familiile noastre și să ne învățăm să ne dezlegăm limba, să
• 48:13
  ne apreciem mai mult, chiar dacă suntem români, nu zic, chiar
• 48:15
  dacă în ciuda faptului că suntem români și gândești că avem in
• 48:19
  limba legată, gândești că nu știm.
• 48:22
  Când e ceva de rău, știm să spunem.
• 48:25
  Nu prea știm să spunem câte ceva de bine, vă rog, stimați când
• 48:29
  mergeți acasă să. Să-i ziceți una la soție să vă
• 48:33
  țină minte. Se poate și invers să-i spuneți
• 48:37
  una de să vă țină minte. Câteodată, bărbații cerșesc ei
• 48:43
  apreciere, bărbații ca niște copii și bărbații.
• 48:47
  Un frate în urmă cu mulți ani din biserică, om simplu, dar
• 48:50
  foarte simpatic, trecut bine de 50 de ani, deși avea experiență
• 48:53
  de viață de familie într-o poveste cu totul amicală la un
• 48:57
  fel de prăjitură. Ce ai cum a fost aici?
• 49:01
  Mi-a zis Frate după ani de zile de viață, de familie, am
• 49:04
  întrebat-o pe soție, au zice Hai să stăm să povestim noi despre
• 49:08
  noi, auzi despre noi. Încă ea s-au speriat un pic.
• 49:12
  Că nu făcuse el din acest. De ce draga mea să te
• 49:17
  concentrezi și să îmi răspunzi la întrebarea ce ai văzut tu la
• 49:20
  mine? Dar un singur lucru să-mi spui
• 49:21
  cel mai important ce ai văzut la mine de ai accepta să fii soția
• 49:25
  mea, deci ce ai văzut la mine, chiar așa cerșește el bietul de
• 49:28
  el? Știi cerșește el?
• 49:30
  Pe lumea asta numai bărbat să nu fii.
• 49:37
  Ș frate ceva s-a uitat către mine și pe loc ne-a dat
• 49:40
  răspunsul, mai zice sincer să fiu, mi-a plăcut de tine că erai
• 49:43
  mai bleg. Așadar, în comparație cu
• 49:47
  ceilalți că am avut mai mulți pretendenți, spune ea, ceea ce
• 49:50
  cred că e adevărat. Tu erai mai bleg zice frate când
• 49:55
  mi-au răspuns, eu am pus întrebarea că mă așteptam la
• 49:58
  ceva complimente din astea mai. Apoi sigur că el nu s-a
• 50:03
  mulțumit, cu atât și el a vrut să explice și a explicat până la
• 50:06
  ceva pozitiv. Înțelegeți cum zic, adică tu
• 50:08
  erai mai docil au vrut să spună găsi cuvântul docil.
• 50:13
  Erai mai blânde ramadanul găsite alea cuvântul și.
• 50:17
  I-a vorbit exact românești. Ii.
• 50:26
  După apreciere, avem un alt cuvânt, un alt concept pe care
• 50:30
  îl vom numi franchețe franchețea FRANCHEȚEA e un cuvânt românesc,
• 50:36
  nu vine din germană, îmi pare rău, vine din italiană din
• 50:39
  francheță, cu 2 de Z ca la pizza.
• 50:43
  Dar nu e același lucru. Și franchețea, da, e un pic un
• 50:47
  neologism încă poate nu e folosit la nivel popular, dar e
• 50:50
  un cuvânt foarte bun, pentru că la ce se referă se referă la
• 50:53
  deschidere. Cum să zic curajul de a ne spune
• 50:56
  unul altuia ce? Adevărul este a lucra cu
• 50:59
  adevărul. Știți și dumneavoastră, ca și
• 51:01
  mine, că în general este greu să lucrăm cu adevărul foarte greu
• 51:05
  pentru că ne ardem pe mâini și noi care îl dăm și cel care Il
• 51:08
  ia adevărul este contondent. Adevărul înțeapă adevărul, mă
• 51:12
  înțelegeți, este greu de dus adevărul, cum zicem noi, românii
• 51:14
  și nu numai românii, adevărul doare, deci produce o anumită
• 51:18
  durere, o anumită rană, o anumită este ceva de genul cum
• 51:22
  citim în proverbe că rănile făcute de un prieten dovedesc
• 51:26
  credincioșia lui, deci când lucrăm cu adevărul.
• 51:29
  Deci, cumva în familie nu trebuie numai apreciere, ci
• 51:33
  trebuie și adevăr ne întoarcem la la relația dintre Hristos și
• 51:36
  biserică versetul 4. Vă rog, după ce domnul
• 51:39
  apreciază, Biserica este acel cuvânt așa conjuncție, dar dar
• 51:45
  ce am împotriva ta este că ți-ai părăsit dragostea dintâi, adică
• 51:50
  după multă apreciere, după ce deja Biserica se bucură și e
• 51:54
  foarte bine că se bucură așa și trebuie biserica din efes,
• 51:58
  trebuia să audă și acest, dar. Ce am împotriva ta este că ți-ai
• 52:02
  părăsit dragostea dintâi? Probabil o referire la pasiunea
• 52:05
  inițială a bisericii foarte interesant se cade să aflați că
• 52:09
  în original nu avem acest auxiliar.
• 52:12
  Acest verb auxiliar verbul a avea cum e folosit aici.
• 52:16
  Ce am împotriva ta aici verbul e un auxiliar.
• 52:19
  Doar n-o să facem și gramatica, cum ar fi culmea, duminica
• 52:22
  seara. Mica seara nu se face gramatic.
• 52:27
  Numai atât vă spun că e un auxiliar, adică aici cornilescu
• 52:30
  a tradus cu atenție cumva ca să atenueze cum era în original și
• 52:34
  spune Ce am împotriva ta. În original e fără auxiliar
• 52:39
  acolo nu e verbul a avea, ci e verbul a fi.
• 52:43
  Și dacă traduci direct fără mamă, fără tată.
• 52:46
  Știi cum iese? Dar zicea domnul spuneți.
• 52:51
  Sunt împotriva ta. Ceea ce e un pic cam greu să
• 52:56
  traduci în felul acesta. Cum e posibil ca Hristos să fie
• 53:00
  împotriva Bisericii? Cum e posibil ca Hristos, care
• 53:04
  și-a dat viața pentru biserică să se ridice împotriva
• 53:08
  bisericii? Numai că prin aceasta ne arată
• 53:12
  Hristos că el are o relație cu biserica, nu doar bazată pe
• 53:15
  apreciere, ci atunci când ceva trebuie spus lucrul acela se
• 53:20
  spune când ceva trebuie îndreptat lucrul acela se.
• 53:24
  În dreapta. Hristos este franc cu biserica
• 53:28
  lui. Asta își mustră biserica și
• 53:31
  relație atât de apropiată precum între mire și mireasă, nu pe
• 53:34
  când, precum între soț și soție. Cum însăși cuvântul lui Dumnezeu
• 53:38
  spune încât își permite iar familia dragii mei pentru că
• 53:43
  mereu ajungem la familia sa e subiectul serii familia este nu
• 53:46
  doar locul aprecierii. Vă rog este și locul cum am zis
• 53:50
  înainte a cărui concept sau. Virtute locul adevărului.
• 53:58
  Să ai curajul să-i spui celui drag al tău adevărul?
• 54:04
  Acum să spui cuiva adevărul nu e simplu, dar parcă cel mai
• 54:08
  complicat este să spui adevărul cui?
• 54:11
  Celor din. Din casă.
• 54:15
  Am văzut că eu, când spun adevărul oficial sau cum să mă
• 54:19
  numesc acum pastoral oficial? Îs destul de bine primit când
• 54:24
  spun am văzut și dacă nu ați primit omul, se lasă impresia că
• 54:26
  a primit ceea ce pe mine miros mulțumit și cu atât cât de cât
• 54:30
  să ne sfădim tot e bine. Dar am văzut că mi mi tare greu
• 54:36
  sau mi-e mai greu cu soția să-i spun adevărul.
• 54:38
  Am văzut că și ei uneori e greu să-mi spună mie pentru că ne
• 54:41
  gândim nu cumva să mă înțeleagă greșit.
• 54:43
  Culmea, soția mea cu copiii nu mai zic că acum copiii sunt mari
• 54:47
  acum să adulți. Până nu demult în urmă cu câțiva
• 54:50
  ani, eram 2 adulți și 2 copii într-o familie.
• 54:52
  Băi, ne-am înțeles, nu pot să zic, adică ne-am adaptat.
• 54:56
  Acum suntem 4 adulți în familie. N-aș vrea să știți cum e.
• 55:00
  Aparatul e mai rău, dar e mai. Interesant acum noi trebuie să
• 55:05
  fim atenți că numai ne comportăm cu ei, ca și cu pruncii.
• 55:08
  Cum îți vine din Reflex cu 18 tot așa te-ai comportat?
• 55:12
  Și acum trebuie să-i tratez de la egal la.
• 55:15
  Egal, chiar dacă ei încă se dezvoltă, deși s-au maturizat
• 55:18
  mult, dar încă se dezvoltă și neuroștiințele spun că le crește
• 55:22
  creierul la om acum crește creierul până la 25 de ani, până
• 55:26
  la 25 de ani se dezvoltă creierul, rețele neuronale și
• 55:29
  alte chestii. Deci până la 25 de ani poți să
• 55:33
  spui că n-are minte. Poți să spui până la 25 de ani.
• 55:35
  După aceea nu mai poți să spui, poți să spui atâta este nu atât
• 55:39
  a ei, deci nu atunci trebuie să schimbi un pic și să te
• 55:43
  liniștești să spui atâta s-a putut.
• 55:46
  A ta să vii aici acum nu mai așteptăm dezvoltare pe linia
• 55:50
  asta, vreau să spun. Prin urmare, tare greu spunem
• 55:55
  adevărul și tare trebuie să ne pregătim când spunem adevărul,
• 55:59
  adevărul rostit în condiții nepotrivite cu cuvinte
• 56:02
  nepotrivite, cum bine știm, nu mai semănăm cu Hristos, nu mai
• 56:06
  este ceva productiv, nu mai este ceva constructiv, cuvântul pe
• 56:09
  care îl folosește scriptura pentru pentru franchețe este
• 56:14
  cuvântul mustrare și putem să aducem în discuție, iar
• 56:17
  mustrarea dragii mei, în primul rând, trebuie să știm să spunem
• 56:20
  cîte ceva. În sfârșit, mustrarea înseamnă
• 56:23
  în primul rând preocupare, deci când ne spunem unul altuia.
• 56:26
  Adevărul, arătăm că ne preocupăm, nu că cineva e
• 56:28
  perfect. Cineva imperfecțiune va expun și
• 56:30
  altul păcătos nu de la asemenea atitudini.
• 56:33
  Pornim că cineva greșește dintre cei dragi ai mei într-un fel,
• 56:36
  dar eu am greșit în. În alt fel, adică toți, până la
• 56:40
  urmă suntem o apă și un pământ, în sensul că suntem cu toții
• 56:43
  păcătoși și greșiți. Mustrarea nu înseamnă răzbunare.
• 56:47
  Îl lovesc cu sete, culmea pe cel drag ci înseamnă preocupare, îți
• 56:51
  spun adevărul pentru că îmi pasă, pentru că nu sunt cum
• 56:55
  indiferent 2 mustrarea înseamnă atenționare.
• 57:00
  Mustrarea nu înseamnă să rostești sentințe.
• 57:02
  Vedeți că noi, românii, avem și tendința asta să facem judecata
• 57:05
  de apoi s-o facem acum. Ați auzit ce am spus judecata de
• 57:10
  apoi, că bine e scrisă ea în Biblie, că zice că i de apoi,
• 57:14
  dar noi nu mai avem răbdare. Nici Dumnezeu nu se grăbește să
• 57:19
  judece Dumnezeu. Între evenimentele scatologice
• 57:25
  judecata opusă ultimă. Asta se numește zi când la
• 57:30
  evenimentele sfârșitului. Judecata E ultimul cumva
• 57:35
  eveniment să zic așa, dacă putem vorbi evenimente?
• 57:39
  Deci Dumnezeu însuși parcă și el se teme de judecata de apoi.
• 57:43
  Și împinge lucrurile mult, mult mult uneori obositor de mult.
• 57:49
  Tot cu gând dacă s-ar putea atât de mult să împingă judecata de
• 57:53
  apoi, deci să nu mai aibă pe cine ziceți?
• 57:56
  Judeca știu că forțez un pic conceptul, dar mai bine să
• 57:59
  gândim în termenii aceștia. Atâtea șanse ne dă doar a ne
• 58:04
  îndreptăm din traseu pe traseu doar ne corectăm doară.
• 58:08
  Ne cerem iertare, dar reușim cumva să ne depășim să nu mai
• 58:11
  fie nevoie de judecată, dacă din imaginăm pe Dumnezeu ca
• 58:15
  judecător că abia așteaptă să ne judece, înseamnă că încă nu l-am
• 58:19
  cunoscut pe Dumnezeu. Noi însă nu suntem ca el, noi
• 58:25
  vrem să judecăm și să punem sentințe în predica de pe munte.
• 58:29
  Domnul zicea, nu judecați ca să nu fiți judecați.
• 58:33
  Atenție mare că unii au înțeles de aici că nu-i voie să evaluăm.
• 58:38
  Acolo nu spune, nu evaluați. Pentru că de evaluat trebuie să
• 58:42
  evaluăm, să mă evaluez pe mine pe cei dragi, să evalueze
• 58:46
  proiectele în care sunt implicat.
• 58:47
  Munca mea, totul trebuie să se supun evaluãrii acolo e un
• 58:53
  cuvânt greșit, spune krino, care înseamnă de fapt nu rosti
• 58:56
  sentința. Deci este nu rostiți sentințe,
• 59:00
  nu puneți etichete pentru că omul se poate schimba fie în
• 59:04
  rău, dar nu numai în rău. Se poate schimba acum.
• 59:07
  În bine și tu rămâi cu o etichetă falsă incorect.
• 59:12
  Mustrarea nu înseamnă așadar judecată etichetare ci înseamnă
• 59:18
  atenționare când te mustru te atenționez că te afli în pericol
• 59:23
  sau că ai putea să ajungi în pericol.
• 59:25
  Ești pe marginea cum zicem noi pe marginea prăpastiei. 3.
• 59:32
  Mustrarea înseamnă empatizare. Empatizare îl mustru pe cel drag
• 59:38
  al meu, îi spun adevărul, dar în timp în care în timpul în care
• 59:42
  fac asta mă pun în pielea cui. În pielea lui, ce înseamnă mă
• 59:47
  pun în pielea lui când îl mustru înseamnă că îi acord
• 59:50
  circumstanțe atenuante nu numai circumstanțe de care.
• 59:54
  Sunt circumstanțe atenuante și de care mai sunt.
• 59:58
  Agravante cu asta lucrează nu la judecătorie.
• 1:00:03
  Nu știu cum numai ele agravante le găsim.
• 1:00:07
  Ne punem mâinile în cap într-un mod rudimentar românesc să mă
• 1:00:09
  iertați ne pune mâinile în cap, că așa ceva nu s-a întâmplat în
• 1:00:13
  neamul nostru, de parcă s-ar sensibilizează pe el.
• 1:00:16
  Încă îi place că e campion cu Vai deschizător de drumuri.
• 1:00:21
  Cata minte are câteodată atâta minte, are el sau el.
• 1:00:25
  Așa? Zice că trebuie să empatizăm.
• 1:00:29
  Zice că cel căruia îi spunem adevărul oricum, care nu un
• 1:00:32
  lucru simplu, da și încărcată emoțional.
• 1:00:35
  Zice că ar trebui să ne simtă că noi suntem inimă lângă inimă,
• 1:00:38
  umăr, lângă umăr, că nu venim de sus, vă rog, nu de sus, nu ca
• 1:00:42
  fariseii. Ci venim de la egal la egal și
• 1:00:47
  adăugați vă rog mustrarea înseamnă asistare.
• 1:00:51
  Asistare. Îți spun adevărul, dar nu-ți
• 1:00:55
  întorc spatele. După aceea, îți spun adevărul și
• 1:00:58
  rămân cu cine cu tine. Noi suntem o familie.
• 1:01:02
  Noi rămânem împreună, noi trebuie să depășim acest impas.
• 1:01:07
  Noi ne luăm apărarea unul altuia.
• 1:01:10
  Noi încercăm să. Corectăm.
• 1:01:13
  Noi avem cele mai bune intenții înainte de a trece la pasul 3 la
• 1:01:18
  al 3-lea element îngăduiți în dragii mei să vă ofer mai ales
• 1:01:22
  în relația cu partenerul. Deci în relația conjugală, dar
• 1:01:27
  merge și cu copiii, mai ales după ce sunt mari, cu cât sunt
• 1:01:29
  mai mari. Aș vrea să vă ofer niște niște
• 1:01:34
  sintagme sau niște. Cuvinte care s-ar putea numi
• 1:01:38
  cuvinte tampon și știi ce zic tampon, adică să nu fie
• 1:01:41
  coliziune așa de. Nu știu dacă am zis bine.
• 1:01:44
  Tampon dar nu tampon. Ca să nu fie coliziunea prea
• 1:01:49
  mare cu pierderi prea mari. Vă.
• 1:01:53
  Recomand niște expresii de. Atenuare, așa se numesc ele
• 1:01:57
  expresii de atenuare dumneavoastră, le știți numai că
• 1:02:00
  acum mai bine să le auziți puse ca în lecție.
• 1:02:05
  Ajută mult când vrei să-i spui partenerului, mai ales un lucru
• 1:02:09
  care te-a deranjat, care e adevărat, adică să-i spui
• 1:02:11
  adevărul, mă înțelegeți moment delicat, îți alegi cuvintele îți
• 1:02:15
  alegi ocazia de acord îți alegi atitudinea de acord?
• 1:02:19
  Dar ca să iasă să ai. Șanse mai mari să.
• 1:02:22
  Primească te apropii de el și pui aproape întotdeauna începe
• 1:02:27
  aproape întotdeauna cu cuvântul, un cuvânt magic magic.
• 1:02:31
  Știți care e? Poate.
• 1:02:36
  Poate, adică ești Dubitativ Dubitativ, te îndoiești?
• 1:02:42
  Să dăm niște exemple. Draga mea, poate că numai mi se
• 1:02:46
  pare. Mie că eu am văzut ca uneori
• 1:02:49
  chiar nu mi s-au părut. Deci uneori chiar poate fi
• 1:02:52
  adevărat. Draga mea, poate că pe zona asta
• 1:02:58
  care ți-o să spun eu acuma pe speța asta unde m-ai rănit?
• 1:03:02
  Poate că eu sunt prea cum pe subiectul ăsta sunt prea.
• 1:03:06
  Sensibil că uneori sunt. Poate că ai fost obosită.
• 1:03:15
  Pentru că uneori chiar se poate să fi fost peste măsură de.
• 1:03:19
  Obosită. Poate că sunt detalii că am
• 1:03:24
  văzut ceva despre care vreau să-ți spun, dar poate sunt
• 1:03:27
  detalii pe care eu nu le am. Nu le-am ce văzut.
• 1:03:32
  Și eu, judec trunchiat. Judec numai după cum am văzut.
• 1:03:39
  Poate sunt prea insistent, poate sunt.
• 1:03:41
  Obositor. Poate n-ar trebui să spun?
• 1:03:46
  Aproape nu contează. Ce adaugi după.
• 1:03:48
  Poate, dacă știi să spui cum. Poate.
• 1:03:54
  Lucrul acesta e de bun simț, nu e un joc retoric, asculta ți,
• 1:03:58
  mă? Pentru că cu adevărat.
• 1:04:00
  Adevărul. Cu adevărat adevărul cunoaște
• 1:04:04
  numai cine. Cine cunoaște adevărul.
• 1:04:07
  Deplin despre orice și despre. Oricine cine Dumnezeu.
• 1:04:11
  Prin urmare, eu am o părere umană despre un alt om culmea pe
• 1:04:15
  care îl iubesc. Deci a pune poate e un cuvânt de
• 1:04:19
  atenuare care îți deschide șansa ca omul drag ție să primească
• 1:04:25
  cuvântul tău. Poți să-i spui copilului tău cum
• 1:04:28
  și eu am folosit adesea, poate n-am auzit eu.
• 1:04:31
  Bine, poate n-am înțeles ce ai vrut să spui că îi spun el încă
• 1:04:36
  o dată să înțelegem. Acest poate ajută mult, nu e
• 1:04:44
  doar un. Joc, înțelegeți ci cumva îți dă
• 1:04:47
  șanse te introduce în subiect și te face uman uman?
• 1:04:53
  Pentru că ultima. Dată spun uneori.
• 1:04:55
  Chiar mi s-a părut că înțelegeți uneori chiar problema e la noi.
• 1:05:01
  Uneori, chiar percepția este problema, nu neapărat că s-a
• 1:05:04
  întâmplat ceva la modul acela. Să aducem în casa noastră nu
• 1:05:10
  doar aprecierea să aducem și adevărul și să avem curajul, să
• 1:05:14
  ne spunem unul altuia, adevărul 3.
• 1:05:19
  Al 3-lea element pe care îl găsim în scrisoare și pe care
• 1:05:22
  vrem să-l aducem acasă este Sfătuirea, sfătuirea, uitați-vă
• 1:05:28
  împreună cu mine la versetul 5 ca să vedeți cum domnul nu doar
• 1:05:32
  este Frank cu biserica, ci o și sfătuiește adus dar aminte, de
• 1:05:37
  unde ai căzut Pocăiește-te și Întoarce-te la faptele tale
• 1:05:40
  dintâi altfel voi veni la tine, și-ți voi lua sfeșnicul din
• 1:05:43
  locul lui, dacă nu te pocăiești și aici în această sfătuire, că
• 1:05:48
  domnul rămâne lângă biserică, oferindu-i cumva șansa
• 1:05:51
  ridicării. În această sfătuire, în versetul
• 1:05:54
  acesta apare cel mai des cuvântul, fie sub formă verbală
• 1:05:57
  sau substantivală. Apare mereu Pocăința, Pocăința,
• 1:06:01
  Pocăința Pocăiește-te ce avem aici, dacă ar fi să ne uităm un
• 1:06:05
  pic mai în detaliu, avem în primul rând conștientizarea când
• 1:06:10
  domnul își sfătuiește biserica întâi de toate, vrea să se
• 1:06:13
  asigure că biserica în sine conștientizează, spune adu ți,
• 1:06:17
  dar aminte de unde ai? Căzut, adică întoarce-te pe
• 1:06:21
  firul propriei istorii? Până la momentul în care s-a
• 1:06:25
  produs ce căderea orice ar însemna acea cădere.
• 1:06:30
  Întotdeauna. Când sfătuim pe cel drag al
• 1:06:32
  nostru. După ce l-am mustrat.
• 1:06:36
  Se pare că primul. Pas ca să semănăm cu cine.
• 1:06:39
  Cu Hristos. Este să-l.
• 1:06:42
  Ajutăm să conștientizeze situația în care se află.
• 1:06:46
  Uneori să știți că asta ne ia mai mult decât o discuție și
• 1:06:50
  uneori trebuie zile și eu cred că e mai mult decât atât.
• 1:06:53
  Sper că și dumneavoastră credeți.
• 1:06:55
  E nevoie și de o lucrare tainică a duhului sfânt în inima celui
• 1:06:59
  drag. Pentru că se poate.
• 1:07:02
  Întâmpla că toți vedem numai. Cine nu vede?
• 1:07:06
  Numai el. Sau ea nu vede?
• 1:07:08
  Așa de mare împietrirea și orbirea.
• 1:07:12
  Conștientizarea. Înseamnă să-ți aduci aminte de
• 1:07:14
  unde? Ai căzut, apoi avem schimbare, a
• 1:07:17
  zice Adu ți aminte, dar nu lăsa lucrurile așa, ci pocăiește.
• 1:07:21
  Pocăința vine de la cuvântul grecesc metanoia.
• 1:07:23
  Cum cred că vi s-a spus adesea. Și cum vi s-a spus că e tradus
• 1:07:27
  cuvântul acesta? Ce înseamnă metanoia?
• 1:07:29
  Mai e și frică să-mi spuneți. Ce înseamnă?
• 1:07:34
  Schimbarea minți. Corect ca să vă să.
• 1:07:37
  Nu aveți emoții corect? Asta înseamnă.
• 1:07:41
  Dar va adaug eu un detaliu ca să fie mai frumoasă explicație.
• 1:07:47
  În original este cuvântul nu snout să se scrie nou, s-ar
• 1:07:51
  citi, nu sunt grecește prefixat de meta este metan us, dar nu
• 1:07:56
  înseamnă minte. Deci cumva schimbarea minți?
• 1:08:00
  Iar meta, când la un cuvânt se pre fixează cu meta.
• 1:08:06
  Schimbă. Cumva sensul cuvântului?
• 1:08:09
  Și meta nu-s în traducere directă, directă, nu
• 1:08:13
  hermeneutică, ci directă, înseamnă răzgândire.
• 1:08:19
  Ați? Înțeles este gândire și apoi
• 1:08:20
  este cum? Răzgândi.
• 1:08:24
  Pocăința. Este etimologic.
• 1:08:26
  Vorbind, marea RĂZGÂNDIRE. Omul se naște în păcat și
• 1:08:32
  potrivește acum. Dacă te gândești, nu apoi când
• 1:08:35
  devine mare, mai face el păcatele lui cu amprenta lui cu
• 1:08:38
  semnătura lui. Prin urmare, devine și într-un
• 1:08:41
  fel și într-altul păcătos, nu și merge cumva cu păcatul înainte
• 1:08:47
  cu viața lui înainte și prin felul de a fi al lui.
• 1:08:50
  Poate și felul de a vorbi, chiar dacă nu este un ateu convins și
• 1:08:54
  militant, el îi spune lui Dumnezeu un fel de nu, nu al
• 1:08:58
  lui, spune lui Dumnezeu, adică merge pe calea aceea a lui.
• 1:09:02
  Greșită. Până la momentul la care se
• 1:09:04
  convertește și momentul convertirii este momentul în
• 1:09:08
  care omul nu se gândește până aceasta tot gândit.
• 1:09:11
  Ce a făcut-o, cum a gândit el așa și le-a făcut cum a gândit
• 1:09:14
  și în momentul convertirii este momentul ziceți.
• 1:09:17
  Răzgândiri. Marea răzgândire.
• 1:09:22
  Vai de omul care nu se răzgândește.
• 1:09:25
  Niciodată la merge din rău, în mai rău poate cea.
• 1:09:30
  Mai bună pildă a Mântuitorului și cea mai.
• 1:09:32
  Scurtă este aceea din Luca, apare doar în lucca unde spune
• 1:09:35
  că un tată avea 2 fii și l-a chemat pe primul și a zis, du-te
• 1:09:38
  și lucrează în via mea și el a zis, mă duc și după aceea ce a
• 1:09:42
  făcut? Nu s-a dus la urmă și pe
• 1:09:44
  celălalt zice du-te și tu și lucrează în via mea și el zice
• 1:09:47
  cum. Nu mă duc când i-a întors
• 1:09:49
  spatele, i-a părut cum? Rău și s-a dus și acum.
• 1:09:52
  Imaginați-vă ceva ce nu-i scris în pildă, dar avem dreptul să ne
• 1:09:55
  imaginăm. Tata se duce în vie.
• 1:10:00
  Nu tata, după aceea s-a dus în vie, mă gândesc și mare.
• 1:10:03
  I-a fost surpriza că n-a găsit învie pe fiul pe care se aștepta
• 1:10:07
  să-l găsească că i-a zis cum? Da.
• 1:10:12
  Și găsește învie pe fiul la care.
• 1:10:15
  Nu se aștepta să-l găsească că asta i-a spus cum nu?
• 1:10:20
  Ce s-a întâmplat cu fiul ăsta. Al 2-lea.
• 1:10:22
  Este răz gândire este întoarcere și în fine avem reconstrucția
• 1:10:30
  reconstrucția întoarce-te la faptele tale dintâi.
• 1:10:35
  Întoarce-te la faptele tale dintâi reconstrucție aici vreau
• 1:10:40
  să mai spun ceva și apoi încă ceva și mergem la ultimul punct.
• 1:10:44
  Vă place cum am zis ceva și încă ceva.
• 1:10:46
  Olt. Avem un obicei destul de
• 1:10:52
  românesc. Oricum, este estic est-european.
• 1:10:56
  Tipic. Anume să fim așa de
• 1:10:59
  revoluționari cu noi înșine încât atunci când ne dăm seama
• 1:11:02
  că nu suntem în stare bună și nu suntem pe calea cea bună și n-am
• 1:11:06
  făcut ce trebuie să facem. Numai le-am stricat.
• 1:11:09
  Să o luăm mereu. De la EO.
• 1:11:12
  EO cifră, știi s-o luăm mereu de la, vă rog să-mi spuneți voi de
• 1:11:15
  unde cam de unde o luăm pe o scală de la 0-10 pe o scală S-o
• 1:11:20
  luăm mereu de la zero. Apucătura asta ne naștem.
• 1:11:24
  Cu ea o moștenim. De la părinți.
• 1:11:27
  Și când ne blocăm de a dreptul ne blocăm când vrem să corectăm,
• 1:11:32
  o luăm de la zero, atât de des. O luăm de la zero că noi nu mai
• 1:11:36
  progresăm niciodată. Dar zice că n-ar.
• 1:11:39
  Trebui s-o luăm de la zero. Zice că ar trebui să o luăm de
• 1:11:43
  unde s-a rupt firul sau cum să spunem de unde s-a întrerupt,
• 1:11:47
  iar pe o scală de la 0-10. Dacă noi am mers bine până la 3,
• 1:11:51
  să zicem până la 3. Ei bine, eu mă întorc nu la
• 1:11:54
  zero, ci mă întorc la cât. La 3.
• 1:11:59
  Asta devine foarte complicat. Pentru noi.
• 1:12:02
  Pentru că noi mai bine. Rupem, tot știți cum?
• 1:12:04
  Zic, adică, deși de mari cu asta, o luăm de la el, fraților,
• 1:12:07
  Eu am auzit asta de la amvon EU. Am crescut în cultura, asta s-o
• 1:12:10
  luăm mereu de la zero. De aici l-am înaintat prea mult.
• 1:12:13
  Eu mă refer cum să înaintezi, dar chiar am mai resetat.
• 1:12:16
  Adică cum să zicem, adică iar restart și.
• 1:12:19
  Iar mă resetez. Oameni buni, cine a pornit pe
• 1:12:25
  calea domnului? Oricât de puțin a mers bine cu
• 1:12:29
  domnul, a mers puținul Ăla, adică ai un câștig, are un avans
• 1:12:34
  care nu-i voie să ți-l anulezi. Este ca și elevul ăla.
• 1:12:40
  Obraznic nu-și face temele la matematică.
• 1:12:44
  Știți ce spun toți? Am iubit matematica?
• 1:12:46
  Sper. Îl scoate profesoara la tablă.
• 1:12:50
  Profesoara care crede că matematica e totul și are
• 1:12:52
  dreptate, pentru că și anticii spuneau că totul e număr, totul
• 1:12:56
  e număr clar. Și îl pune să scrie pe tablă
• 1:13:01
  noțiunea, cum să zic? Că enunțul noțiunea scuza
• 1:13:04
  enunțul problemei, nu și asta scrie frumos românește pe tablă,
• 1:13:08
  enunțul probleme în a și rezolva se apucă să rezolve greșește din
• 1:13:12
  prima, adică greșește rezolvarea la sfârșit este rezultatul.
• 1:13:16
  Cum dacă au greșit pe parcurs este rezultatul.
• 1:13:19
  Greșit. Profesoara îi spune auzi, la un
• 1:13:22
  moment dat în timpul rezolvării. Cu multă răbdare, de ce ai
• 1:13:27
  greșit și din cauza asta, rezultatul săi și greșit șterge
• 1:13:31
  de a șterge. Până unde ce?
• 1:13:34
  Până unde ai greșit ăsta nervos și obraznic șterge, inclusiv
• 1:13:38
  enunțul problemei. Profesoara strigă și se roagă de
• 1:13:43
  el ca de. Dumnezeu, măi, nu ștergi enunțul
• 1:13:46
  că enunțul bun, adică ai buna e singura parte bună de pe tablă.
• 1:13:54
  Oprește-te unde ai greșit? Asta arată că băiatul de la
• 1:13:57
  tablă nu vrea să învețe matematică.
• 1:13:59
  Adică mă înțelegeți că vrei să înveți dacă atâta te smerești
• 1:14:03
  câștigi numai până unde ai greșit?
• 1:14:06
  Și apoi încerci să faci. Bine ceea ce ai.
• 1:14:08
  Făcut înainte, cum rău? Emil cioran, unul dintre marii
• 1:14:13
  filozofi români, poate nici nu trebuie prea menționat prin
• 1:14:16
  biserică, pentru că nu prea a fost dus la biserică.
• 1:14:19
  Dar sclipitor în multe feluri. Într-una din cărțile.
• 1:14:23
  Lui de Tinerețe a 2-a. Mai exact, care a scris-o.
• 1:14:28
  Și care se numește. Și pe asta chiar v-o recomand.
• 1:14:31
  Schimbarea la față a României. Într-unul din capitolele.
• 1:14:35
  Cărții sau unul. Dintre capitole le-a intitulat
• 1:14:38
  Așa adamismul românesc. Adamismul românesc, adică
• 1:14:46
  veșnica, tendința românului de AO lua de la.
• 1:14:50
  De la Adam sau de la. Zero.
• 1:14:54
  Oameni buni. Atunci când sfătuim pe cei.
• 1:14:57
  Dragi ai noștri. Să nu fim fataliști cu ei,
• 1:15:00
  înțelegeți ce zic nu fataliști? Nu nimic bun n-ai făcut, nu
• 1:15:04
  există așa ceva, nu există nimic bun, nu ai făcut, pentru că
• 1:15:08
  fiecare câtuși de puțin a făcut totuși ceva ce?
• 1:15:12
  Bun. Ar trebui sfătuire ca domnul cu
• 1:15:16
  Biserica să-l ajutăm să meargă doar până unde s-a stricat
• 1:15:22
  Jucăria povestea, știți până unde s-a întâmplat întâmplarea
• 1:15:25
  aceea? Asta ar trebui să facem.
• 1:15:30
  Așa ar trebui să-i ajutăm. Domnul zice bisericii din efes
• 1:15:34
  Întoarce-te la faptele tale dintâi, nu la faptele Bisericii
• 1:15:38
  din Sardes. Sau din filadelfia sau nu ca să
• 1:15:42
  dăm nume de biserici din aceleași capitole, nu?
• 1:15:46
  Nu te compara cu altul compară te cu cine cu tine.
• 1:15:52
  Pe cei dragi ar trebui să-i ajutăm.
• 1:15:53
  În familie, ca. Să fim ca Hristos să se
• 1:15:56
  întoarcă, nu să semene cu noi, nu să facă binele nostru, să se
• 1:16:01
  întoarcă dragii mei la cea mai bună versiune a lor.
• 1:16:07
  Tu ai avut o? Versiune mult mai bună decât.
• 1:16:10
  Asta nu te compara cu nimeni, nu te frustra nici măcar cu mine.
• 1:16:15
  Fiecare avem luptele noastre. Compară te și Întoarce-te la
• 1:16:19
  versiunea aia bună, continuă Chestia Aia care îți va ieși va
• 1:16:23
  fi minunat. Fii tu acela în varianta bună.
• 1:16:28
  În varianta reușită. De aceea e mare.
• 1:16:31
  Lucru să ne sfătuim. Și nu e atât de simplu să ne
• 1:16:35
  sfătuim în biserică că mai în familie iertați-mă că mai ușor
• 1:16:38
  ne sfătuim în biserica asta. Am vrut să zic decât în familie,
• 1:16:41
  mai ușor sfătuiesc de la amvon decât în discuție, 1-1 cu ai
• 1:16:45
  mei, că îi mai și întrerup că doar sîntem în familie sfatul,
• 1:16:49
  așadar e bun, vă dau câteva detalii și apoi mergem mai
• 1:16:52
  departe și încheiem. Sfatul e bun și în familie,
• 1:16:57
  chiar dacă nu este exhaustiv, cuvântul ăsta exhaustiv înseamnă
• 1:17:00
  chiar dacă nu este complet, adică deplin, nu trebuie să
• 1:17:03
  așteptați până când aveți sfatul d prin care nu-l are nimeni
• 1:17:06
  niciodată, adică trebuie să sfătuim așa cum știm cu
• 1:17:09
  cuvintele noastre, cum înțelege bun că distrăm în familie sfatul
• 1:17:13
  e bun, chiar dacă nu este emoțional, auzi CE am zis, chiar
• 1:17:16
  dacă nu emoțional, nu trebuie neapărat însoțit cu lacrimi, nu
• 1:17:19
  trebuie să devenim teatrale. Uneori adevărul.
• 1:17:23
  Și sfătuirea o facem. Poate mai distant mai rece, dar
• 1:17:26
  e adevărat în conținut ce spunem, înțelege și în
• 1:17:28
  atitudine, dar nu neapărat că ne emoționăm.
• 1:17:30
  Nu trebuie neapărat să ne emoționăm să facem mai fără
• 1:17:33
  emoție, dar să fie autentic. Sfatul e bun.
• 1:17:37
  Chiar dacă nu e profesional. Că am uitat să vă spun, nu
• 1:17:40
  există școală de sfătuitori, e și mir cum ies cum este adusa
• 1:17:44
  sfătuitori printre noi, nu? Și sfătoși prin bisericile
• 1:17:47
  noastre că nu mai scapi de el, nu se mai știi ferit de ei, da?
• 1:17:51
  Asta nu-i vedem ca păstori dumneavoastră nu vedeți nu EO
• 1:17:54
  pierdere, dar noi vedem asta prin efect, da, când ajungem să
• 1:17:58
  consiliem pe câte cineva care a fost consiliat prost de cineva
• 1:18:01
  din biserică, am înțeles și am vrut să spun și noi cumva
• 1:18:05
  trebuie să îndreptăm și întâi trebuie să luptăm, să-l dezvățăm
• 1:18:08
  de gândire. Aia care nu-i funcțională nu-i
• 1:18:10
  biblică, poftim că noi toți suntem pasionați să fie biblică,
• 1:18:13
  nici biblic. Nu e nici cum te afli cu el ca
• 1:18:17
  și. Profesorul de Pian.
• 1:18:19
  Care primește 2 perechi de părinți cu 2 băieței care vor să
• 1:18:22
  învețe la pian. Știți întâmplarea.
• 1:18:25
  Să vă spun. 2 2 părinți, 2 cupluri.
• 1:18:32
  Cu băieți de o seamă prieteni de familie să-și ducă băieții la
• 1:18:36
  pian la profesori bine aleg profesorul se duc, dau
• 1:18:39
  întâlnire, își dau întâlnire acasă la profesor.
• 1:18:42
  Și așa profesorul intră în discuție despre cât costă, nu au
• 1:18:45
  magi treaba asta trebuie să vorbim.
• 1:18:50
  Și le-a pe primul. Și zice băiatul.
• 1:18:52
  Dumneavoastră a mai cântat la pian și anostul mine a pus mâna
• 1:18:55
  pe pian gravă. Atâta vă costă o ora o zi sau în
• 1:18:58
  preț, dar zice băiatul dumneavoastră a mai.
• 1:19:01
  Cântat nostru mai. Cântat.
• 1:19:04
  Așa cum a cântat a făcut pe ea, nu n-a făcut, dar cântat cum a
• 1:19:08
  cântat și a cântat de la televizor de la.
• 1:19:11
  Adică după. Treabă foarte penticostală.
• 1:19:14
  După urechi trebuie să știm sportul ăsta.
• 1:19:17
  După urechi, anul ăsta o să-l vedeți dacă îl lăuda pe prunc
• 1:19:22
  an, o să-l vedeți dom profesor, cum dar zice bine, bine, nu-i
• 1:19:25
  nicio problemă pe dumneavoastră. Vă costă atâta și era un preț.
• 1:19:28
  Mai cum? Mai mare.
• 1:19:32
  Sigur că părinții au fost indignați.
• 1:19:34
  Și au spus, domnule. Profesor să poate așa ceva,
• 1:19:36
  adică al nostru, care știe care știe.
• 1:19:39
  Noi plătim mai mult și asta știe pe zi ce tocmai de asta plătiți
• 1:19:43
  mai mult că dumneavoastră o să am șantier mai mare, că întâi pe
• 1:19:47
  al dumneavoastră trebuie să îl dezvăț că el sigur, nu știe să
• 1:19:49
  țină mâna cum trebuie, nu știu nimic cum trebuie și trebuie să
• 1:19:52
  duc muncă de lămurire efort suplimentar care trebuie să-l
• 1:19:56
  plătiți. Ca să-l dezvăț ca după aceea ce
• 1:19:59
  să fac cu el? Să-l învăț, dar cam așa e
• 1:20:02
  povestea uneori printre noi. Cu cât e unul că mai bine să
• 1:20:06
  fie. Inocență, nu?
• 1:20:07
  Știe mare lucru mai bine să fi făcut lucrurile greșit din
• 1:20:09
  neștiință. Știi cum spun decât că nu știu
• 1:20:12
  cine l-a învățat că uneori ne luptăm noi, că în consiliere,
• 1:20:15
  dar nu se vede sigur ne luptăm cu foarte multe prejudecăți
• 1:20:18
  colective. Știți ce zic colective cu care
• 1:20:21
  au venit fiecare de undeva, nici nu știe de unde au venit, numai
• 1:20:23
  că ei dragi. Și mai sfătuiește și pe altul
• 1:20:26
  că. Nu le ține pentru el.
• 1:20:28
  Dar sfatul e bun, chiar dacă nu e profesional, pentru că, cum
• 1:20:31
  ziceam, nu putem fi profesional în familie și mai zic ceva.
• 1:20:35
  Sper să nu. Să nu vă tulburi cu asta, dar
• 1:20:41
  sfatul e bun, mai ales în familie, chiar dacă nu e
• 1:20:43
  teologic. Chiar dacă nu e teologic.
• 1:20:48
  Adică sfatul în. Familie nu trebuie să fie o
• 1:20:50
  predică. Cum de la îmbun, mă înțelegeți
• 1:20:52
  că nu o primește încă râde de tine ăsta e în familie.
• 1:20:56
  Și oricum nu-ți iese că nici la vot nu prea ne ies.
• 1:21:00
  Da, păi acolo unde așa te întrerup?
• 1:21:01
  Nu merge că aici că aici. Măcar un monolog unde eu vorbesc
• 1:21:04
  cu dumneavoastră, vă faceți că mă ascultați și e minunat.
• 1:21:08
  O să vedeți că ies lucrurile bine.
• 1:21:11
  Da familie, nu-i așa? Familie, toți ăștia?
• 1:21:13
  Vorbesc peste bine ai mei, că e 1 ° foarte mare de
• 1:21:18
  familiaritate. Și atunci ce vreau să vă?
• 1:21:21
  Spun mai ales dragi părinți. Pe măsură ce copilul crește,
• 1:21:25
  nu-i potopin cu versete, nu trebuie potopiți cu versete, nu
• 1:21:28
  că ar fi o problemă cu versetele cică până la versete.
• 1:21:32
  Uneori e un drum lung, vă rog din respect pentru Biblie, Facem
• 1:21:37
  asta. Am întâlnit adulți.
• 1:21:40
  Care nu mai vin la biserică? Nu la Biserica Penticostală la
• 1:21:43
  nici o biserică, ceea ce aici mi se pare o tristețe mai mare, că
• 1:21:46
  dacă ar merge într-o altă confesiune, eu aș fi primul care
• 1:21:49
  m-aș bucura. Dacă s-ar implica real acolo.
• 1:21:56
  Au rupt relația cu Dumnezeu și cu biserica.
• 1:21:58
  În sensul universal al cuvântului.
• 1:22:01
  Nu mai pun mâna pe Biblie Urăsc Scriptură urăsc versetele, deci
• 1:22:06
  ele nu au nici o. Vină.
• 1:22:09
  Pentru că au fost pedepsiți și aproape blestemați.
• 1:22:13
  De către părinți cu versete de unde?
• 1:22:16
  Din Biblie. Și folosirea aproape o luare în
• 1:22:20
  deșert a numelui cui domnului. Vă rog sfătuirea nu trebuie să
• 1:22:27
  fie neapărat teologică. Vă rog, cine ne-a învățat să
• 1:22:29
  facem așa ceva? Versetele mai rar au mai mult
• 1:22:35
  efect. Mai rar.
• 1:22:37
  Când rostim câte un verset. Să știm că.
• 1:22:39
  Avem șanse să fie primit versetul acela.
• 1:22:42
  Îl punem ca o concluzie. În rest, punem formulări de ale
• 1:22:45
  noastre, că ălea sunt credibile. Situația din popor cităm din
• 1:22:50
  bunici din una din mătuși avem atâta înțelepciune.
• 1:22:52
  Neam fiecare, nu. Avem de unde să cităm, dăm
• 1:22:56
  exemple. E mult mai primit.
• 1:23:00
  În al 4-lea. Și în ultimul rând.
• 1:23:04
  Relația. Dintre Hristos și biserica din.
• 1:23:06
  Efes nu e bazată doar pe primele 3 elemente, ci și pe al 4-lea,
• 1:23:11
  care cum veți vedea este încurajator și merge foarte bine
• 1:23:15
  la finalul scrisorii și la finalul predicii notați, vă rog
• 1:23:19
  al 4-lea element este speranța, speranța, versetul 7, ultimul
• 1:23:24
  Verset spre care privim în această seară zice domnul celui
• 1:23:29
  ce va birui i celui ce va învinge.
• 1:23:31
  Îi voi da să mănânce din ce? Din pomul vieții care este unde
• 1:23:37
  în raiul lui Dumnezeu? Nici că se putea o încheiere mai
• 1:23:41
  frumoasă de predică decât cu raiul cui.
• 1:23:44
  Al lui Dumnezeu nici ca se putea o încheiere pentru mine de sezon
• 1:23:48
  mai frumoasă sezon de predicare la dumneavoastră și să nu mai
• 1:23:52
  încheie pe pământ să încheie direct unde.
• 1:23:54
  În RAI nici că se putea trebuie să recunosc că versetul ăsta
• 1:23:57
  exact ce îmi trebuie mie ca să închei bun.
• 1:24:01
  Avem 2 elemente aici, foarte rapid.
• 1:24:04
  Zice îi voi da să mănânce biruitorului interesant.
• 1:24:08
  Hristos vede Biruitori în efes, dar lasă Efesul Hristos vede
• 1:24:12
  Biruitori în laodiceea biserica pe care nu o apreciază pentru
• 1:24:17
  nimic și are numai Imputări să-i facă și la urmă zice celui ce va
• 1:24:21
  birui, adică din mediul acela cineva va birui, vă spun asta și
• 1:24:25
  luați, vă rog. Încurajare că Hristos, chiar
• 1:24:28
  dacă ni se pare paradoxal, speră cumva nădăjduiește are încredere
• 1:24:34
  că va fi bine în biserică lui că prin toate provocările și
• 1:24:38
  căderile până la urmă va fi cum bine.
• 1:24:41
  Relația dintre Hristos și biserică este marcată de
• 1:24:44
  încredere nu doar dinspre biserică și spre Hristos, ci și
• 1:24:47
  cum invers. Zice că îi voi.
• 1:24:51
  Da să mănânce din pomul vieții și aici.
• 1:24:53
  Acum cred că ați auzit deja se face un arc peste timp între
• 1:24:56
  geneza și apocalipsa. În geneza i s-a interzis omului
• 1:25:01
  după cădere să mănânce din pomul vieții, pentru că i s-a
• 1:25:04
  baricadat cu heruvimii, aceea cu săbiile intrarea din nou în
• 1:25:09
  EDEN. Aici în apocalipsa celui ce va
• 1:25:13
  birui în destinul etern și escatologic, zice că se deschide
• 1:25:17
  drumul și el în sfârșit are acces la pomul vieții foarte
• 1:25:20
  frumos, nu accesul la pomul vieții, care sigur că nu e un
• 1:25:23
  pom vă rog, nu careva să mai credeți că e un pom adică, o
• 1:25:27
  livadă sau că așa că nu va fi nimic pământesc.
• 1:25:30
  Știți ce zic pământ ez material? Care nu e un pom.
• 1:25:35
  Care este încă un simbol? Pentru Hristos, pentru prezența
• 1:25:38
  lui Hristos. Deci iată vom mânca va mânca
• 1:25:42
  biruitorul din pomul vieții, care este în raiul lui Dumnezeu
• 1:25:46
  și acum îngăduiți în linia aceasta a speranței.
• 1:25:50
  Să vă vorbesc puțin, să vă descriu puțin raiul lui Dumnezeu
• 1:25:54
  fac asta și din cauză că unii colegi ai mei și să știți că nu
• 1:25:57
  puțini vorbesc foarte mult despre iad.
• 1:26:00
  Vorbesc foarte mult despre iad, eu nu sunt din rândurile lor,
• 1:26:03
  pentru că eu nu știu de unde iau atâtea versete pentru ea.
• 1:26:06
  Eu nu am găsit, dar problema nu e la ei problema.
• 1:26:09
  Cred că e la mine. Este o mamă să nu-i judecați pe
• 1:26:13
  mare pe mine să mă judecați că nu-s în stare să fim serii de
• 1:26:15
  predici despre iad. Încă dacă m-aș apuca.
• 1:26:19
  Aș ține serii de predici despre ce credeți?
• 1:26:22
  Despre rai și ei s-ar mira unde am găsit chiar versete cu raiul.
• 1:26:26
  PS. Ca să ne liniștim și unii și
• 1:26:30
  alții. E bine să aflați că din punct de
• 1:26:33
  vedere textual despre rai și despre iad se vorbește foarte
• 1:26:37
  puțin în Biblie. Asta trebuie.
• 1:26:40
  Să știm asta ne ajută punct. Foarte puțin.
• 1:26:44
  Și nu numai că se vorbește. Puțin.
• 1:26:48
  Dar se vorbește în contexte. Atât de diferite.
• 1:26:50
  Unul de altul încât nu poți chiar nu poți în mod coerent
• 1:26:55
  mulțumitor. Știți cum zic conceptual nu poți
• 1:26:58
  să stabilești o doctrină solidă, o doctrină solidă.
• 1:27:01
  Vreau să zic, adică să zicem că asta e din asta.
• 1:27:04
  Vorbim un an întreg. Ray.
• 1:27:07
  De exemplu, cuvântul RAI este un.
• 1:27:09
  Cuvânt care a intrat în limba română pe o cale slavonă prin
• 1:27:13
  slavonă, nu vine din greacă sau pe filiera fi greacă latină, dar
• 1:27:19
  în mod normal acolo se poate traduce și noile traduceri
• 1:27:21
  folosesc. Asta e mai corect, nu folosesc
• 1:27:23
  rai, ci folosesc paradis pentru că paradisul e mai corect că
• 1:27:27
  vine cumva de la paradiz o. Și de la cuvântul grecesc
• 1:27:31
  paradizo și acest paradis da sau cuvântul paradis descria
• 1:27:37
  Dealungul istoriei lumii, mai ales în antichitate o situație
• 1:27:41
  sau un loc concret, da de la castel de la castelul regelui
• 1:27:48
  are legătură cu regalitatea cu un rege și acum vă povestesc
• 1:27:52
  ceva care este ceva cu totul real, dar vă povestesc ca să
• 1:27:55
  vedeți ce frumos a preluat cuvântul paradis pentru a se
• 1:27:59
  aranja cu acest rai sau paradisul lui Dumnezeu.
• 1:28:03
  În vremurile antice, dar și în vremurile medievale și chiar la
• 1:28:06
  început de modernitate, un rege mare, un împărat care se
• 1:28:11
  respectă, avea un castel pe măsură și avea în mod necesar o
• 1:28:15
  grădină Grădina Regelui grădină în care aducea și cred că asta
• 1:28:21
  știți de la istorie aducea plante arbuști sau plante sau
• 1:28:26
  flori, mai ales aducea plante rare din toate împărățiile
• 1:28:31
  cucerite sau toate țările pe care le cucerea înțelegeți?
• 1:28:35
  El cum ajungi într-o țară și stăpâneau o țară.
• 1:28:39
  El trimitea oameni speciali care să aducă o plantă care crește
• 1:28:43
  numai. Acolo.
• 1:28:45
  Astfel încât în scurtă vreme, Grădina regelui devenea unică.
• 1:28:51
  Pentru că aduna în ea plante. Care se găseau.
• 1:28:57
  Nu doar în țara în care. Trăia regele, ci dealungul
• 1:29:01
  întregii lui? Întregii lui.
• 1:29:04
  Împărați? El avea acolo o împărăție în
• 1:29:09
  miniatură. Splendoarea unei asemenea
• 1:29:14
  grădini era unică, nu exista a 2-a grădină în imperiu ca aceea.
• 1:29:20
  Înțelegeți de ce zic nu există, nu avea cum să existe.
• 1:29:25
  Asta numai. La Rege se află.
• 1:29:29
  Acea grădină s-a numit în limbile vechi și apoi în limba
• 1:29:33
  greacă și apoi latină și apoi română.
• 1:29:37
  Acea grădină s-a numit cum? Paradis.
• 1:29:42
  De aceea, nimeni nu putea avea acasă un paradis puteai să ai O
• 1:29:45
  grădină frumoasă? Evident că puteai.
• 1:29:48
  Puteai să iubești plantele? Evident că puteai.
• 1:29:52
  Puteai să ai cea mai frumoasă? Grădină de pe strada.
• 1:29:55
  Ta poate din orașul tău. Dar niciodată nu aveai acasă,
• 1:29:59
  zice ți pe nume. Paradis.
• 1:30:03
  Paradis nu are decât. Regele.
• 1:30:06
  Și-acum, vă rog, nu uitați ideea și hai să o ducem până la capăt.
• 1:30:10
  Merită raiul paradisul? Să-i facem dreptate, merită?
• 1:30:18
  În momentul în care regele chema pe cineva ca să-l răsplătească
• 1:30:22
  pentru o faptă eroică. Zice că procedura era să-l
• 1:30:26
  primească în sala tronului sala de audiență, unde regele stătea
• 1:30:30
  pe tron, iar acela stătea în picioare și primea din partea
• 1:30:33
  regelui aprecieri și uneori sume de bani sau anumite bunuri drept
• 1:30:37
  recompensă corect. În dreapta.
• 1:30:41
  Și în stânga Regelui erau soldații.
• 1:30:43
  Care îl flancau era Garda lui de Corp.
• 1:30:48
  Dar uneori, regele făcea următorul gest și acum vă rog să
• 1:30:51
  intrați în poveste să fiți acolo.
• 1:30:55
  Vrând să-l răsplătească? Suplimentar.
• 1:30:57
  Pe omul acela de ispravă se ridica de pe tron.
• 1:31:02
  Se apropia de el omul se emoționa maxim.
• 1:31:06
  Și spunea ca. Unui prieten.
• 1:31:09
  Dragul meu, te invit să faci cu mine o plimbare și arăta spre
• 1:31:13
  curtea interioară spațiul acela STRĂJUIT de ziduri înalte și
• 1:31:17
  groase, unde regele este în siguranță.
• 1:31:21
  Te invit să faci cu mine o plimbare în ziceți, vă rog pe
• 1:31:24
  nume. În paradis.
• 1:31:29
  Omul mergea umăr la umăr cu regele.
• 1:31:32
  Era o onoare pe care n-am mai trăit-o.
• 1:31:36
  Niciodată și nici nu va mai trăi vreodată.
• 1:31:40
  Era ceva. Ce noi astăzi nu ne mai.
• 1:31:42
  Putem imagina că s-ar putea întâmpla?
• 1:31:46
  Când cei 2 ieșeau din palat pe ușa interioară spre curtea
• 1:31:51
  interioară. Gărzile se opreau la ușă, nu mai
• 1:31:56
  continuau să-l însoțească pe rege, pentru că acum regele este
• 1:32:00
  unde? În siguranță sau unde este?
• 1:32:03
  Ziceți-i nou? În paradis.
• 1:32:06
  Paradis. Rece nu mai trebuie.
• 1:32:09
  Însoțit. Iar cei 2 se plimbau dea lungul
• 1:32:16
  acelor alei, iar omul nostru pentru prima dată în paradis
• 1:32:20
  vedea plante. Vedea o floră, nu o floră,
• 1:32:26
  uneori chiar o faună da era uneori aduceau animale exotice
• 1:32:31
  și păsări și normal. Omul omul acesta simplu.
• 1:32:37
  Vedea ceva ce nu numai că n-am mai văzut, nu și-a putut C.
• 1:32:42
  Imagina. Omul.
• 1:32:46
  Nostru era copleșit, a rămas. Fără C.
• 1:32:49
  Cuvinte. Și pe când se bucura de paradis.
• 1:32:54
  Tresărea din când în când că are o discuție de la egal la egal cu
• 1:32:59
  cine? Cumpăratul cu regele.
• 1:33:06
  Istoria spune că cine a fost în paradis.
• 1:33:09
  Odată. Până la.
• 1:33:12
  Sfârșitul vieții, n-am mai avut. Alt subiect decât despre.
• 1:33:17
  Paradis. Pe patul de moarte.
• 1:33:21
  Le-a spus la toți eu plec, dar? Voi să nu uitați că.
• 1:33:23
  Eu am fost. Unde.
• 1:33:26
  În paradis. Eu am văzut ceva, nu ce voi
• 1:33:30
  n-ați văzut, ce face, nu vă puteți imagina ceva ce nu vă pot
• 1:33:35
  eu povesti? Băi, trebuie să mergi acolo.
• 1:33:39
  Nu se poate povesti, nu se poate cuprinde.
• 1:33:43
  Oare înțelegem ce înseamnă raiul acum?
• 1:33:47
  Raiul nu este un loc. Pe care ni-l imaginăm că
• 1:33:51
  elemente. De pe pământ.
• 1:33:52
  Culmea și cu străzi de aur că am crescut cu doctrina cu străzi de
• 1:33:55
  aur, din cauză că toți din biserica noastră am fost săraci.
• 1:33:59
  Și în cauza sărăciei noi, tot cu străzi vedeau și în cântări și
• 1:34:04
  în gât, și în toate cu străzile de aur.
• 1:34:06
  Gândit eu că vii și milă de noi acum așa nu numai că nu aveam
• 1:34:10
  aur, dar nici nu aveai voie să ai, dar nu trebuia să dai voie
• 1:34:13
  ca oricum nu aveam. Adică, culmea, bata se predica
• 1:34:16
  împotriva aurului, dar ce avea aur?
• 1:34:19
  Doamne ai milă de noi. Că nu-i voie cu aur?
• 1:34:23
  Pe ce avea aur că. Trăiai de pe o zi pe alta,
• 1:34:26
  aproape. Dar zice nu-i problemă.
• 1:34:29
  Că n-avem aur ne spuneau. Frații că o să vină vremea când
• 1:34:32
  călcăm noi pe străzi de aur, atunci ne răzbunăm noi.
• 1:34:36
  A trebuit mulți ani să studiez teologie, să învăț lucrurile cum
• 1:34:40
  sunt mi-a trebuit mulți ani ca să casă, în sfârșit să înțeleg
• 1:34:44
  corect. De fapt, aurul și pietrele
• 1:34:46
  prețioase care apar in apocalipsa ele, toate toate sunt
• 1:34:49
  metafore ale splendorii, că doar nu putem să mutăm elemente de
• 1:34:53
  aici, fie ele și prețioase. Unde?
• 1:34:55
  Dincolo clar, sunt sunt metafore ale splendorii.
• 1:34:59
  Cum cântarea din cer este o metaforă a bucuriei?
• 1:35:03
  Sunt metafore ale splendorii ca noi să înțelegem.
• 1:35:08
  Cel mai bine, a spus apostolul. Pavel dragii mei și.
• 1:35:10
  Ne va fi suficient ca să încheiem cu asta.
• 1:35:13
  El a zis și vom fi pentru totdeauna cu cine cu domnul,
• 1:35:18
  pentru că raiul lui Dumnezeu. Înseamnă să mergi.
• 1:35:21
  Cu regele în sfârșit, unde? În paradis.
• 1:35:25
  Și paradisul va păli în raport cu prezența regelui.
• 1:35:32
  Îl vom. Contempla pe domnul și cum?
• 1:35:34
  Zice Sfântul Marcu. Egipteanul el spune așa de
• 1:35:38
  frumos sunt părinții bisericii, el zice când vom ajunge acolo,
• 1:35:42
  vom fi ca făpturile. Cele vii zice că vom fi numai
• 1:35:45
  privire numai ochi pe dinafară și pe unde.
• 1:35:49
  Pe dinăuntru alte simțuri nu vom mai avea decât ochii
• 1:35:52
  duhovnicești care ni se vor deschide și se vor limpezi și îl
• 1:35:56
  vom vedea, cum spune Apostolul Ioan, așa cum.
• 1:35:59
  Este dragii mei, toate acestea să pună în inima noastră multă
• 1:36:03
  speranță să aducem speranța în familia noastră, să sperăm nu
• 1:36:09
  doar pentru străini și pentru cei nemântuiți de pe stradă și
• 1:36:12
  de pe stadioane și din casele de cultură și unde mai facem
• 1:36:16
  evanghelizare că pentru ei parcă sperăm mai ușor și să sperăm
• 1:36:21
  pentru mântuirea și reabilitarea celor de unde?
• 1:36:24
  Din casele noastre să ducem speranța acasă.
• 1:36:28
  Știu că e mai greu mereu acasă, totul e mai greu, dar vă
• 1:36:33
  încurajez, mai ales cei care aveți situații în familie.
• 1:36:36
  Vă încurajez, poate cu soțul, poate cu soția, poate cu copiii,
• 1:36:39
  nu știu sau cu unul dintre ei. Vă încurajez să ducem speranța
• 1:36:45
  acasă. Dacă Hristos speră.
• 1:36:48
  În biserica lui. Noi sperăm în cei dragi și
• 1:36:51
  pentru cei dragi ai noștri. Sperăm că Dumnezeu va lucra
• 1:36:55
  degrabă, dar și dacă va lucra cu întârziere după calculul nostru,
• 1:36:58
  Dumnezeu va lucra. Și vă mai spun ceva.
• 1:37:03
  Chiar dacă va lucra după ce. Noi nu mai suntem pe aici.
• 1:37:06
  Important nu e că noi nu mai suntem importante că Dumnezeu
• 1:37:09
  va. Lucra.
• 1:37:12
  Suntem pregătiți să trecem din lumea aceasta.
• 1:37:15
  Dincolo cu cauze încă nerezolvate ar trebui să ne
• 1:37:18
  pregătim pentru asta. Statisticile arată că.
• 1:37:22
  Toți plecăm din lumea. Asta.
• 1:37:24
  Cu cauze nerezolvate. Deci trebuie să ne pregătim.
• 1:37:29
  Pentru o asemenea trecere. Toți vom avea pe patul.
• 1:37:32
  De moarte, ultimele. Clipe conștiente un motiv de
• 1:37:36
  rugăciune la care nu vom primi răspuns nici măcar pe patul de
• 1:37:40
  moarte. Oare vom duce speranța nivelul
• 1:37:44
  suprem al speranței? Vom duce speranța până dincolo.
• 1:37:49
  Va avea atâta încredere. În Dumnezeu că el.
• 1:37:52
  Poate să lucreze, ba chiar va lucra când noi nu vom mai.
• 1:37:56
  Fi. Oare vom putea?
• 1:38:00
  Vă las această provocare finală, oare vom putea?
• 1:38:05
  Să avem nădejde în Dumnezeu. Să avem credință în Dumnezeu,
• 1:38:09
  cum ne-a spus Mântuitorul. Ca să fim cu toții cândva pentru
• 1:38:14
  totdeauna. Împreună cu cine.
• 1:38:17
  Cu domnul amin.