Latest / Fiti Oameni / De ce trebuie să ne TEMEM de Domnul? - Luigi Mițoi

Transcript

De ce trebuie să ne TEMEM de Domnul? - Luigi Mițoi · Fiti Oameni

0:00
Psalmul 128. Ferice de omul care se teme de
0:07
domnul și umblă pe căile lui. Căci atunci te bucuri de lucrul
0:12
mâinilor TALE, ești fericit, și-ți merge bine.
0:17
Nevasta ta este ca o viță roditoare înăuntrul casei Tale.
0:20
Copiii tăi stau ca niște lăstari de măslin împrejurul mesei tale.
0:24
Așa E binecuvântat omul care se teme de domnul.
0:27
Să te binecuvânteze domnul din sion să vezi fericirea
0:31
Ierusalimului în toate zilele vieții tale și să vezi pe copiii
0:35
copiilor tăi pacea să fie peste Israel.
0:39
Amin mulțumesc, vă rog să vă așezați.
0:44
Co. Oamenii lui Dumnezeu urmează să
0:48
avem. O predică.
0:52
Pe care am intitulat-o de ce să ne temem de domnul.
0:59
Teama nu este cel mai plăcut sentiment.
1:02
Nu este deloc încurajatoare. Adevărul este că ne surprinde în
1:08
aparență tensiunea dintre ce simțim când auzim despre teamă.
1:15
Și ce vrea Biblia să sugereze despre teamă când 9 ne este
1:21
teamă ne este frică? Când Biblia vorbește despre
1:26
teama de domnul o prezintă în cea mai pozitivă manieră
1:29
posibilă. Există o tensiune aici.
1:34
În mod normal, teama de domnul nu conduce la fericire și nici
1:37
la îngrijorare. Din punct de vedere omenesc,
1:42
nimeni nu se gândește că atunci când se teamă sau îți este
1:45
frică, vei ajunge să fii fericit și să scapi de îngrijorări.
1:50
Expresia teama de domnul sau frica de domnul, pentru că le
1:53
întâlnim pe ambele. Este menționată de aproximativ
1:57
70 de ori în Biblie. Biblia nu spune că fericirea
2:03
este produsă de teamă nicăieri. Ci de teama de domnul, adică de
2:10
teama morală și plină de reverență.
2:14
Teama nu are prea multă legătură cu teama de domnul.
2:19
Prima are o conotație negativă, cea de a 2-a, una pozitivă frica
2:26
de domnul este motivată de respect.
2:30
De dragoste și se manifestă prin ascultare și supunere.
2:34
Cine se teme de domnul va asculta pe domnul și se va
2:37
supune sub autoritatea lui Dumnezeu.
2:42
Frica de domnul este. Menționată și de Solomon.
2:47
În proverbe capitolul unu versetul 7, acolo unde spune că
2:51
frica de domnul este începutul înțelepciunii.
2:54
Cum anume începe un om să se facă înțelept când se teme de
2:58
Dumnezeu. Dicționarul biblic definește
3:02
teama sau frica de domnul. Pe care Dumnezeu o dă
3:06
credincioșilor săi ca să fie capabil să respecte autoritatea
3:10
lui Dumnezeu să respecte poruncile lui Dumnezeu și să
3:13
urască păcatul și orice formă de rău.
3:18
Isaia profețește despre Mântuitorul Iisus Hristos în
3:21
capitolul xi, acolo unde spune că plăcerea lui este frica de
3:28
domnul și face referire la domnul Isus frica de domnul
3:33
creează motivația de ai mulțumit lui Dumnezeu și de alt mulțumi
3:38
pe Dumnezeu de ai fi Plăcuți lui Dumnezeu atunci când te tem de
3:43
domnul, când ai această frică reverențioasă față de Dumnezeu?
3:48
Singurul proiect pe care îl ai în minte este să-l mulțumești pe
3:52
Dumnezeu. Când omul ajunge la punctul de
3:56
AL mulțumi pe Dumnezeu, primește o stare de confort și de liniște
4:01
sufletească foarte profundă, care îi domină existența.
4:06
Acest adevăr profund și complex la.
4:10
Experimentat și Psalmistul care îmi psalmul 128 de 2 ori
4:16
versetele unu și 4 vorbește despre teama de domnul.
4:21
Pentru cei necredincioși frica de domnul înseamnă în primul
4:25
rând frica de judecata lui Dumnezeu.
4:27
Oamenilor le este frică de judecata lui Dumnezeu, inclusiv
4:32
ateilor le este frică de judecata lui Dumnezeu, pentru că
4:37
în credința lor că Dumnezeu nu există, există și îndoiala
4:42
potrivit căruia sunt treabă, dar dacă Dumnezeu există?
4:47
Atunci eu trebuie să-mi asum ce urmează.
4:51
De asemenea, lor le este frică de moartea veșnică nu doar de
4:56
judecata lui Dumnezeu, ci de moartea Veșnică, care este
4:59
despărțirea totală de Dumnezeu și pentru întotdeauna omul
5:05
credincios. Însă când vorbește despre teama
5:08
de domnul, El vorbește despre o stare de reverență față de
5:12
Dumnezeu, reverență care se manifestă.
5:15
Prin admirație. Se manifestă prin adorare, se
5:20
manifestă prin ascultare prin supunere.
5:24
De asemenea, ea se manifestă și prin uimire.
5:27
Această stare de uimire explică tensiunea dintre uman și divin.
5:34
Dintre uman și divin în evrei. În capitolul xii, scriitorul
5:38
spunea, fiindcă am primit o împărăție care nu se poate
5:42
clătina să ne arătăm, observați care sunt care este definiția?
5:50
Temei fricii de domnul în perspectiva scriitorului să ne
5:55
arătăm mulțumitori. Să aducem lui Dumnezeu închinare
6:00
plăcută să aducem o închinare cu evlavie, pentru că Dumnezeul
6:05
nostru este un foc mistuitor. De asemenea.
6:12
Este drumul spre rugăciune când omul se teme de Dumnezeu se
6:16
roagă lui Dumnezeu. Proverbe capitolul unu versetul
6:20
7 reamintesc, dar este și temelia umblării noastre.
6:23
În căile lui este un pasaj în deuteronom, pe care aș vrea să-l
6:27
citesc Israele. Ce alta cere domnul de la tine
6:32
decât să te temi de domnul de domnul Dumnezeul tău ce altceva
6:36
cere domnul de la tine decât să umbli în căile lui?
6:39
Ce altceva cere domnul de la tine decât să iubești și să
6:43
slujești domnului din toată inima ta și din tot sufletul
6:48
tău. Ce altceva cere domnul de la
6:50
tine decât să-l slujești și să te alipești de el și ce alta
6:55
cere domnul de la tine decât să jur pe numele lui el este Slava
7:00
ta el este Dumnezeul tău. El a făcut în mijlocul tău
7:05
aceste lucruri mari și grozave pe care le-au văzut ochii.
7:09
Observați paradoxul dintre extraordinare și grozave din nou
7:15
întâlnim tensiunea dintre conotația pozitivă și negativă.
7:22
Așa cum spuneam pentru cel necredincios teama este un lucru
7:26
de diferit. În raport cu cel credincios,
7:31
Pasajul pe care eu l-am citit. Comportă.
7:36
Acest mesaj, această idee a temerii de domnul.
7:41
Și versetul unu spune Ferice de cine se teme de domnul Versetul
7:46
4 Vorbește în concluzie și spune așa este binecuvântat omul care
7:52
se teme de domnul între aceste 2 versete unu și 4 este încadrată
7:57
o sumară explicație ca o așteptare a lui Dumnezeu cu
8:02
privire la teama de domnul, dar și consecințele celui care se
8:06
teme de domnul. Haideți să ne uităm la versetul
8:09
unu ferice de oricine se teme de domnul.
8:12
Și umblă în căile lui. Observați, cum se manifestă
8:17
teama de domnul Umblând în căile domnului, poți să pui versetul
8:23
unu pe Screen, te rog. Mulțumesc ferice de cine se teme
8:28
de domnul și umblă în căile lui. Versetul acesta ar putea fi
8:31
citit așa. Cine se teme de domnul va umbla
8:36
în căile lui. Cine se teme de domnul va umbla
8:40
în căile lui, dacă nu te temi de domnul, este normal să nu umbli
8:47
în căile lui. Dacă te tem de domnul, este
8:50
imposibil să nu umbli. În concluzie, cine nu se teme de
8:54
domnul? Se vede prin faptul că nu umblă
8:58
în căile lui sau. Cine nu umblă în căile lui.
9:02
Este ușor de înțeles că nu se teme de domnul, dar observați
9:06
cum începe versetul 2. Căci atunci.
9:11
Căci atunci ce se întâmplă atunci?
9:14
Atunci ce înseamnă cine se teme de domnul și umblă în căile lui
9:19
în situația asta atunci? Și oferă aici câteva
9:25
manifestări, prima dintre ele. Atunci omul se bucură de
9:31
lucrarea mâinilor lui. Omul se bucură de lucrarea
9:35
mâinilor lui când când se teme de domnul.
9:39
Asta înseamnă că există beneficii pentru omul care se
9:43
teme de domnul, deși deseori predicatorii spun să ne ferim de
9:48
comercializarea lui Dumnezeu, adică nu-l căutăm pe domnul doar
9:53
pentru beneficii materiale, să fim vindecați, să fim
9:56
binecuvântați, dar când ne temem de domnul Dumnezeu onorează.
10:03
Credința. Prin care oamenii se tem de
10:07
domnul și umblă în căile lui și una dintre ele este faptul că
10:12
omul se va bucura de lucrarea mâinilor lui care este lucrarea
10:16
mâinilor lui Belșugul. Dar dacă e sănătos, se mai
10:20
bucură de belșug, nu prea. Dar dacă i-a murit tovarășul de
10:26
viață sau un copil se mai bucură, nu prea.
10:31
Ce înseamnă când psalmistul spune că atunci te vei bucura de
10:36
lucrarea Mâinilor tale. Înseamnă că pe lângă belșug.
10:41
Toate lucrurile existențiale, toate lucrurile care sunt
10:44
importante în viața unui om vor fi așezate în rânduială de
10:48
Dumnezeul care primește teama copiilor săi, frica
10:53
reverențioasă. Încă ceva.
10:55
Ești fericit, și-ți merge bine același verset. 2 Ești fericit,
11:01
și-ți merge bine, există oameni fericiți care nu le merge bine.
11:07
În general, cine este fericit? Îi va merge bine și cu i merge
11:10
bine. Este fericit.
11:11
E din nou cauză și efect. Ambele 2 cauze și 2 efecte vin
11:18
în urma se teme de domnul și Umblă în căile lui.
11:22
Iată, dar că este în beneficiul nostru să ne temem de domnul, nu
11:26
este doar pentru slava lui Dumnezeu.
11:29
Când un om se teme de domnul el dă Slavă Domnului, pentru că el
11:32
se subordonează lui Dumnezeu. El, se așează sub autoritatea
11:37
Dumnezeului celui preaînalt și el îl cinstește pe domnul și tot
11:42
ce face face pentru numele lui Dumnezeu.
11:45
Dar în timp ce el face lucrurile astea pentru domnul, domnul face
11:49
ceva pentru el. Domnului de belșug.
11:53
Domnul face fericit și domnul face să-i meargă bine.
11:58
Acestea sunt concluzii sau efecte personale.
12:02
Belșug, fericire și îți merge bine?
12:06
Asta înseamnă propășire. Dar observați că există și
12:11
versetul 3 între unu și 4. Există și 2 și 3, nu numai 2
12:16
haideți să ne oprim lat 3 dacă versetul 2 vorbește despre
12:20
beneficii personale, versetul 3 vorbește despre beneficii
12:25
relaționale sau familiale. Uitați-vă aici.
12:29
Nevasta ta este ca o viță roditoare.
12:32
Ce înseamnă viță roditoare înseamnă producție.
12:37
Înseamnă avantaj înseamnă beneficiul, o viță produce
12:43
struguri, câți mai mulți. Produce câțiva struguri, omul
12:48
mănâncă și se bucură dacă nu are viță, ce face, ce fac eu că n-am
12:52
viță de vie, am pus cândva și nu prea i-a mers.
12:55
Și atunci mi-am văzut de treabă, mă duc la prăvălie.
12:58
Mă duc la prăvălie și îmi cumpăr struguri și când îi mănânc de
13:02
fiecare dată spun de cel puțin o dată.
13:04
Ăștia nu-s ca ăia din România, domnule?
13:07
Ăștia nu-s ca ăia din România. Nu știu la care struguri se
13:11
referă psalmistul, sunt sigur că la ea din Israel, nu la aia din
13:14
România, dar observați că există o comparație între nevastă și
13:18
viță. Ce face vița produce?
13:20
Are rod. E îmbelșugată.
13:24
Nevasta lui este ca o observați că aici este o comparație.
13:29
Asta înseamnă că nevasta e ca vița și cum e viața.
13:32
Viața este plină de rod. Viața este îmbelșugată.
13:36
Ei bine, când un om se teme de domnul și urmează căile domnului
13:41
are o nevastă bună, are o nevastă care trage cu Casa, are
13:47
o nevastă care e înțeleaptă, are o nevastă.
13:51
De care stau agățați strugurii de deabia ai ține.
13:55
Asta este imaginea belșugului. O imagine a belșugului pentru un
13:59
om de la țară sau pentru un om care stă la casă să nu spun că
14:03
sunt țărani. Cei care au viță de vie în
14:04
curte. Este imaginea unei vițe de vie
14:08
care este încărcată de struguri și psalmistul.
14:11
Ia această imagine și o compară cu o femeie de treabă care e
14:16
căsătorită. Și Rodește pentru Casa Ei,
14:20
pentru soțul ei și pentru copiii ei și observați că psalmistul în
14:24
a 2-a parte a Versetului 3 ca și la versetul 2.
14:29
Are a 2-a parte și aici nu mai spune de nevastă, ci spune de
14:32
copii copiii stau ca niște lăstari de măslin împrejurul
14:37
mesei tale. Observați unde se manifestă
14:42
unitatea familiei în jurul mesei.
14:45
Asta înseamnă că mâncau împreună.
14:47
Făceau planuri împreună, vorbeau împreună.
14:53
Acolo în jurul mesei. Când noi stăm la masă cu cineva
14:58
dumneavoastră, știți că stăm numai cu oameni cu care ne
15:00
simțim bine? Cel mai puțin imping lucru este
15:06
a sta la masă cu cineva a sta la masă cu cineva, înseamnă mai
15:09
mult decât a mânca cu cineva. Are o oarecare notă de
15:13
intimitate, nu vă nu vă gândiți la intimitate ca și intimitate
15:18
sexuală aici. Sigur că nu, dar pentru că spun
15:21
despre intimitate noi nu ne place să mâncăm cu oamenii cu
15:27
toți oamenii, dar ne place să mâncăm cu membrii familiei, ne
15:30
place să mâncăm cu prietenii, ne place să mâncăm cu oamenii cu
15:33
care ne potrivim cu cine ne facem noi sărbătorile.
15:37
Cam asta am vrut să spun. Cam asta am vrut să spun când am
15:42
vorbit despre anturajul, asta la masă și biblia spune.
15:47
Copiii tăi stau ca niște lăstari de măslin împrejurul mesei tale.
15:52
Și acum. Se încheie cu ce a început.
15:58
Să te bucuri de lucrul mâinilor tale, adică să ai succes în ce
16:03
faci? Să fii un om care muncește și se
16:07
vede. Îți merge bine?
16:10
Ai succes EȘTI binecuvântat ai Beneficii Ești fericit?
16:16
Ai o nevastă. Care este o femeie deosebită și
16:20
ai niște copii. Care îți aduc onoare și cinste
16:25
în Comunitate. Ei bine, așa este binecuvântat
16:29
omul care se teme de domnul în concluzie.
16:33
Când îți merge bine și te bucuri este o consecință.
16:38
Este o binecuvântare a faptului că te temi de domnul.
16:42
Atunci când Ești fericit și-ți merge bine.
16:45
Este o consecință. Este urmare a faptului că te
16:48
temi de domnul când ai o nevastă cu care faci casă și poți să
16:52
mergi și la vale și la deal cu ea EO consecință este urmarea
16:56
faptului că te temi de domnul și când ai niște copii de care te
16:59
bucuri și îți fac cinste. Și nu te îmbolnăvești nici de
17:03
ficat și nici de alte organe. Este o urmare o consecință că se
17:08
tem de domnul. În concluzie.
17:13
Câți dintre dumneavoastră v-ați gândit să ajungeți la succes?
17:17
Temîndu vă de domnul. Ați muncit și nu s-a întâmplat
17:20
nimic a spus bani peste bani și n-ați mai avut ce să mai puneți
17:25
și n-a prea mers. Poate nu merge bine în familie,
17:29
poate nu merge bine cu nevasta, poate nu merge bine cu copiii.
17:32
Poate nu bine merge, poate nu merge bine cu masa.
17:35
Din mijlocul Casei Camere poate nu merge bine cu fericirea,
17:38
poate nu merge bine cu faptul că ar trebui să-ți meargă bine și
17:42
atunci te întrebi ce ar trebui să fac?
17:45
Păi cu nevasta mă cert și vreau să pun la punct pe copiii BAT
17:48
până îi pun la punct. Dar uitați că psalmistul are
17:53
altă soluție. Începe așa se întâmplă omului
17:58
care se teme de domnul și-i enumeră, are belșug este
18:03
fericit. Propășește nevastă-sa e
18:07
încărcată de rod. Copiii lui sunt cuminți și stau
18:11
la masă cu ei ascultători și hotărâți să ia viața în piept.
18:18
Așa este binecuvântat omul care se teme de domnul Îngăduiți să
18:23
remarc și faptul. Că atunci când se vorbește de
18:26
binecuvântare în vechiul testament, se vorbește de
18:29
binecuvântări materiale. Dar când se vorbește în noul
18:34
testament de binecuvântare, nu se prea mai vorbește de
18:38
binecuvântări materiale. Dimpotrivă, se vorbește de
18:42
persecuții, se vorbește să-ți întorci obrazul.
18:46
Se vorbește să rabzi, se vorbește să lași de la tine, să
18:52
te umilești, să fii model, să fie exemplu.
18:55
Păi când Pavel începe să spună ce s-a întâmplat cu el de când
18:58
este apostol, aproape că nu mai vrei să fii apostol.
19:03
Dacă citim în unu și 2 corinteni despre ce i s-a întâmplat a
19:07
postului și n-a fost un simplu credincios n-a fost un
19:10
credincios de pe bancă. A fost cel mai prolific scriitor
19:13
al noului testament. Și omul ăsta vorbește despre
19:18
foarte multe suferință, unde-s binecuvântările în noul
19:22
testament, înțelesul cuvântului binecuvântare nu este ca și în
19:27
vechiul testament. Binecuvântare înseamnă.
19:31
Să fii ajutat să fii călăuzit să fii condus de Dumnezeu
19:37
binecuvântare înseamnă să fii mântuit și să te bucuri de ce
19:40
urmează după mântuirea lui Dumnezeu.
19:45
Aceste 2 elemente 2 înțelesuri ale binecuvântării, ele trebuie
19:50
suprapuse, amestecate și luat luată pasta asta omogenă.
19:56
Adică rezultatul la aceste 2 elemente amestecate când
20:01
Dumnezeu binecuvintează Dumnezeu, de unde de neunde din
20:04
piatră seacă îți dă pâine și apă.
20:08
Dumnezeu îți ascultă rugăciunea Dumnezeu repară ce s-a stricat
20:12
sau ce ai Stricat, pentru că domnul este bun, sunt soți sau
20:18
soții care se roagă o viață pentru tovarășul de viață, care
20:22
este o persoană aizic diferită. Sunt părinți care se roagă ani
20:28
în șir pentru ca domnul să le aducă acasă.
20:31
Copiii furați de diavolul. Și vine vremea.
20:36
Bucuriei, care pune capăt plânsului rușinii și
20:41
dezamăgirii. Când omul se teme de Dumnezeu,
20:45
Dumnezeu își va asuma viața acelui om.
20:49
Își va asuma. Să aibă belșug.
20:53
Să aibă fericire și propășire. Își va asuma să aibă o nevastă
20:59
binecuvântată să aibă copii buni, pentru că așa este
21:03
binecuvântat omul care se teme de domnul ce facem atunci când
21:07
ne temem de domnul și soția e bolnavă sau soțul ei bolnav?
21:15
Ce facem atunci când ne temem de domnul și copiii nu sunt în
21:18
jurul mesei scaunului Rece. Nu l-am mai încălzit.
21:22
Copiii de mult copiii au plecat și sunt pe un alt drum.
21:27
Fac alte lucruri care nu se cad a fi făcute, dar.
21:33
Asta e alegerea lor și când se fac mari fac ce vor acasă, însă
21:38
este un tată sau și o mamă care se teme de domnul, dar pentru o
21:44
vreme sau poate pentru întotdeauna.
21:48
Acest om, bărbat sau femeie, frate sau soră își are tovarășul
21:52
de viață bolnav. Care are o stare de incapacitate
21:58
destul de mare. Ce faci ce face omul acesta?
22:02
Cum mai citește el psalmul 128. Unde este fericirea?
22:10
Unde este propășirea? Unde este bucuria la ceea ce
22:16
produci? Unde e nevasta roditoare, că te
22:19
uiți la viță și nu are nu numai că nu are ciorchini, nu mai are
22:24
un bob pe ea. Doar frunzele.
22:30
Te uiți la scaunele pe care stăteau copiii sau copilul și-ți
22:33
goale sau e gol? Atunci, ce motive mai ai să te
22:38
temi de domnul? Acum sau aici așa este greu să
22:47
te tem de domnul, pentru că noi oamenii avem nevoie și să vedem,
22:53
nu doar să credem. Noi suntem niște ființe
22:56
materiale înconjurați de o lume materială, lume materială care
23:01
are un efect, o influență puternică față de noi.
23:05
Una e să vezi o mașină Pedri, voi și una e să vezi raiul gol.
23:11
Una e să-ți auzi Soția Respirând lângă tine și alta este.
23:16
Să fie locul gol? Una este să-ți auzi Copiii în
23:19
dormitor prezenți cântând sau făcând altceva și alta e să fie
23:23
dormitorul gol. Una este să ai 2 pantofi sau să
23:28
îți trebuiască doar unul sau în loc de o pereche de mănuși să-ți
23:31
ajungă una. Sunt perioade în viață.
23:36
Când a te teme de domnul nu mai este însoțit de beneficii
23:40
materiale. Și rămân doar beneficiile
23:43
spirituale. Care se văd prin credință și
23:47
care aduc bucurie prin credință. Dumnezeu nu lucrează la paritate
23:53
și nici prin recompensă. El uneori îngăduie lucruri.
23:59
Care. Sunt diferite de belșug de
24:03
propășire, de bucurie, deci merge bine pentru că Dumnezeu
24:07
lucrează când, într-un fel când în altul dacă lucrăm doar pentru
24:12
fericire. Atunci avem la dispoziție 70 și
24:16
80 de ani, dar dacă lucrăm pentru domnul, avem la
24:20
dispoziție o eternitate. De fapt, nu o eternitate că nu-s
24:24
mai multe. Eternitățile nu se numără căi
24:27
una e articulată. Dacă lucrăm pentru belșug și
24:32
propășire pentru uz merge bine și pentru nevastă roditoare și
24:36
copii în jurul mesei. Vom lucra 70 80 de ani, dar dacă
24:42
vom lucra pentru domnul, indiferent de condiția în care
24:45
mă aflu bolnav sau sănătos cu un tovarăș de viață sănătos sau
24:50
bolnav? În mijlocul fericirii sau în
24:53
mijlocul încercării. Și comparația poate fi explicată
25:00
prin multe alte cuvinte. Dacă credința mea în Dumnezeu.
25:05
Este alimentată doar de foloase pământești și beneficii
25:09
materiale. Acea teamă de domnul nu este una
25:13
autentică, ci teama de domnul. Este doar un mod de a primi
25:18
beneficii omenești. Cine se teme de domnul se va
25:22
teme și ziua și noaptea și dimineața și seara, și în belșug
25:27
și în încercare. Și în indiferent de ce de
25:33
situațiile în care s-ar afla, Pavel spune cum i-a mers bine
25:37
când i-a mers bine, dar spune și cum i-a mers rău când i-a mers
25:41
rău și în ambele situații s-a temut de domnul.
25:45
Noi nu putem să controlăm împrejurările vieții decât
25:48
într-o oarecare măsură, dar ne putem controla pe noi prin duhul
25:52
sfânt și prin credință să ne temem de domnul, indiferent că e
25:56
soare sau plouă, indiferent că trecem prin fericire sau prin
26:01
necaz. Vreau să vă cer în numele
26:03
domnului în această seară, să ne angajăm, să ne temem de domnul,
26:09
indiferent de situația în care ne aflăm.
26:13
Pentru că Dumnezeul care ne va vedea credința de AL onora ori
26:17
că plouă ori că i soare. Își va deschide mâna și ne va
26:22
binecuvânta după îndurarea lui și după marea lui Bunătate.
26:26
Oamenii lui Dumnezeu haideți să ne rugăm.