Latest / Fiti Oameni / Pilonii de susținere, de neînlocuit! | Lecții de la Biserica Primară - Ioan Szasz
Transcript
- 0:00Bun găsit stimați, telespectatori, cei care ne-ați
- 0:03urmărit în episodul precedent, ați putut observa că am început
- 0:07un mic ciclu ă pe tema pe tematica lecției de la biserica
- 0:14primară. Am abordat în primul episod, în
- 0:19special necesitatea Plinătății Duhului, o biserică fără duhul
- 0:25lui Dumnezeu nu poate să fie numită biserică și.
- 0:30Fără plinătatea duhului nu poate să-și îndeplinească mandatul.
- 0:34În episodul de față vrem să continuăm cu practici și le sau
- 0:38pilonii de susținere ai bisericii primare.
- 0:42E foarte interesant că viziunea noastră a invitatului pe care îl
- 0:47voi prezenta imediat a fi progresist, însemnează a te
- 0:52orienta după începuturi, nu după lucruri noi.
- 0:55Invitatul este cunoscutul pastor Ioan Sas, care este prorector al
- 1:01ITP București. Bucur să putem continua.
- 1:04Mulțumesc că sunteți disponibil când vă prind pe la Cluj, nu vă
- 1:10iert. Da și pentru că este o bucurie,
- 1:13cu atât mai mult cu cât subiectul propus este unul tare
- 1:16aproape de inima mea ă iubesc biserica cum îl iubesc pe
- 1:21Dumnezeu, nici nu se poate altfel dacă îl iubești pe
- 1:24Dumnezeu, îi iubește Biserica pentru că este mireasa lui.
- 1:28N-ai cum să-l iubești pe mire și să nu iubești mireasa ă iubesc
- 1:32Biserica, pentru că ea și-a pus amprenta ireversibil asupra mea.
- 1:36Ă uneori nu este ușor de iubit Biserica, pentru că ă mulți
- 1:41oameni privesc omenești o privesc de la înălțimea lor, ori
- 1:46ceea ce sau intenția pe care o am în acest dialog cu
- 1:50dumneavoastră este să reușim să privim biserica de acolo de unde
- 1:55merită să o privim și cât putem să o privim prin ochii lui
- 1:58cristos și putem să facem asta. Dacă înțelegem că ochii lui
- 2:03cristos trec prin scripturi și atunci cu cât vă.
- 2:06Vom primi biserica mai mult legată prin cuvânt.
- 2:11Atunci vom avea perspectiva eternă divină.
- 2:16Maiestoasă asupra bisericii lui Hristos.
- 2:19De aceea este o mare bucurie pentru mine acest subiect.
- 2:22Așadar ă, în episodul de față am dorit să observăm care au fost
- 2:28practicile practica adevărați piloni de susținere ai bisericii
- 2:33primare și a sugerat să pornim de la fapte II 4 și II în care
- 2:39se arată ce făceau primii creștini în cadrul bisericii
- 2:42primare ei STĂRUIAU în învățătura apostolilor în
- 2:45legătura frățească în frângerea pâinii.
- 2:47Și în rugăciuni. Poate ar fi bine să continuăm și
- 2:49cu 43. Și 43 și 4, dar fiecare era plin
- 2:54de frică și prin apostoli se făceau multe minuni și semne
- 2:57toți cei ce credeau erau împreună la un loc și aveau
- 2:59toate de obște. Tocmai asta.
- 3:01Voiam să întreb dacă versetul 40 II epuizează toți pilonii de
- 3:07susținere, toate practicile vitale, dar deja prin faptul că
- 3:12am completat și am fi putut citi și în continuare se vede treaba
- 3:16că sunt mult mai mult decât. Știi primii piloni, învățătura
- 3:22apostolilor, legătura frățească, Frângerea Pâini și rugăciune
- 3:26sunt mai mulți și vom căuta să-i evidențiem, dar haideți să.
- 3:30Într-un fel, versetul 42 este o sinteză și apoi versetul 42 este
- 3:37dezvoltat pe parcursul întregii cărți, faptele Apostolilor și
- 3:41vom vedea efectele acelei sinteze în toate tipurile de
- 3:45relație care le-au. Învins de ce era bine și dacă
- 3:47porneam numai de la noi, cu siguranță ă.
- 3:50Biserica creștină, am clarificat în episodul precedent sau cel
- 3:54puțin am afirmat, nu este o clădire fizică, deși foarte
- 3:59frecvent se asociază și chiar noi mergem la biserică.
- 4:04Noi nu mergem la. Biserică ne terminologie.
- 4:06Da dar de multe ori când schimbi terminologia, schimb și
- 4:10percepția și periculos noi nu mergem la biserică, noi suntem
- 4:14biserică, avem un loc de închinare și acesta poate fi
- 4:18într-o clădire sau oriunde dacă ar fi.
- 4:21Totuși ă, textul sacru vorbește despre biserică, ca despre o
- 4:26clădire. Sigur, nu o clădire fizică.
- 4:29Dacă ar fi să evaluăm stadiul la care a ajuns această clădire.
- 4:34Cum ați spune ce procent, în ce procent credeți că ar fi
- 4:38realizată sau. Facem precizarea că în Scriptură
- 4:43găsim câteva metafore cu privire la biserică ă.
- 4:48Dacă ar fi să mai definim dintr-o altă perspectivă,
- 4:51biserica să facă această p. Paranteză termenul originală
- 4:56ekklesia ă, care de fapt este un cuvânt compus e ca leo cei
- 5:03chemați afară, cei chemați afară din afară d ă și atunci,
- 5:07practic, biserica este comunitatea celor chemați afară
- 5:13și atunci am putea să completăm noi afară din lume pentru o altă
- 5:17lume ă și este o comunitate vie a credincioșilor care și-au
- 5:22spălat hainele în sângele mielului.
- 5:24Oamenilor mântuiți care. Și-au ajuns la naștere.
- 5:27Și pe care i-au trecut prin naștere din nou și sunt în
- 5:30procesul sfințirii să-și să ne ducem mântuirea până la capăt,
- 5:33cum spunea Apostolul Pavel. Deci, pornind de la faptul că
- 5:37scriptura ne prezintă câteva metafore, una dintre metaforele
- 5:40folosite pentru biserică este o clădire, așa cum spuneați în cât
- 5:45la sută din clădirea este este gata ă.
- 5:50Îmi permit un răspuns. Ă ea este și gata.
- 5:57Și în proces de construcție este gata dacă sau terminată, dacă ne
- 6:05gândim la faptul că lucrarea cristosului este desăvârșită.
- 6:09Cristos nu mai adaugă nimic la lucrarea de mântuire a oamenilor
- 6:15la lucrarea de zidire. Dacă vreți a bisericii din
- 6:19punctul de vedere al lui Cristos, deci din dimensiunea
- 6:22cerească, mireasa poate să fie gata astăzi.
- 6:26De aceea noi credem în iminența revenirii domnului.
- 6:30Mireasa este gata ă dacă ne mutăm acum și privim lucrurile
- 6:35din perspectiva terestră, pământească faptul că încă nu
- 6:41suntem glorificați cu cristos. Sau cum vorbește apostolul
- 6:46Pavel, cum se exprimă apostolul Pavel întârzie ă?
- 6:53Nu înseamnă aceasta înseamnă har.
- 6:57Înseamnă har pentru cei care se. Mântuiască o așteptare pentru.
- 7:01Este o așteptare și este hard în fiecare zi.
- 7:05Când se va închide harul asta, nu știm.
- 7:08Deci, din perspectiva aceasta a lipsei de finalizare.
- 7:12Nu vă dau niciun procent din perspectiva divină.
- 7:15Este sută la sută gata. Am înțeles să mergem tot pe
- 7:19procente cât la sută trebuie să lucreze omul, cât la sută
- 7:24Dumnezeu, pentru că sunt unii care așa se implică în lucrare,
- 7:27de parcă ei ar trebui să facă totul ă și alții lasă că
- 7:33Dumnezeu dacă vrea să-i mântuiască pe musulmani sau pe
- 7:35știu eu pe cei din China. Cum s-a spus cândva în Anglia?
- 7:39Are el grijă și poate să facă cât la sută cât la sută.
- 7:45Vă place matematica neapărat ă? Sunt într-adevăr, sunt 2 extreme
- 7:51și de abordare și funcție de abordarea pe care o avem.
- 7:56Practic ea definește filosofia de lucrare.
- 7:59Și de viață. De credință și de implicare,
- 8:02dacă ne gândim la suveranitatea lui Dumnezeu la puterea lui
- 8:05Dumnezeu la dependența de Dumnezeu, totul se face sută la
- 8:09sută prin Dumnezeu. Deci Dumnezeu a făcut sută la
- 8:13sută. Continuă să facă sută la sută și
- 8:17totul depinde de el și de suveranitatea lui.
- 8:20Și de atunci puterea lui și de atunci știința lui.
- 8:24Dacă privim celălalt aspect. Ă Dumnezeu ne-a chemat să fim
- 8:31părtași lucrării lui. Asta înseamnă că eu, ca și
- 8:35credincios, sută la sută mă implic pentru ceea ce Dumnezeu
- 8:39m-a chemat să fac sută la sută, ce depinde de mine pentru mine.
- 8:44Și unii acum mă vor contrazice și vor spune, nu depinde nimic
- 8:47de tine pentru tine ă în cazul acesta, atunci nu mai cred în
- 8:52liberul arbitru ă, eu zilnic iau decizii iau decizii mărunte de
- 8:57care depinde o oră, o zi, o săptămână iau decizii mari de
- 9:01care depinde o viață. Ce serviciu să am ce profesie,
- 9:05ce școală, cu cine mă căsătoresc, unde să locuiesc
- 9:08astăzi, decizii mai mari, dar este o decizie de care depinde
- 9:13veșnicia. Cristos a făcut sută la sută ca
- 9:17eu să pot lua decizia asta, deci ca procent sută la sută Dumnezeu
- 9:21sută la sută eu. Și Dumnezeu așteaptă să ne dăm
- 9:24inima sută la sută, nu împărțită.
- 9:26Fiului dăm inima. Da ă totuși, mergând pe
- 9:32anvergura ă dezvoltării a devenirii bisericii, trebuie să
- 9:38recunoaștem că în prezent, numărul componenților bisericii
- 9:42este mult mai mare decât la început.
- 9:45Poate că la început, ca și o clădire, puteai să pui cărămidă
- 9:50a mă rog ă. Probabil comparația e deplasată,
- 9:53dar totuși spune ceva singur în zid.
- 9:57Acum, dacă e la un nivel superior și practic e gata de
- 10:03completarea numărului răscumpăraților, de ce se impune
- 10:07conlucrarea a confesională interconfesională pe plan local
- 10:11pe plan național, chiar pe plan universal global, mai mult acum
- 10:16decât în trecut. Avem în vedere și coalizarea
- 10:20forțelor răului împotriva bisericii.
- 10:23Ăă da, întrebarea este complexă, pentru că ați folosit, de
- 10:28exemplu, imaginea ă colaborări a unei anumite părtășii pe care
- 10:33putem și suntem chemați să avem și cu alte denominații.
- 10:38Cu siguranță nu cred că v-ați referit la ecumenism aici, ce
- 10:41faci? Referit la deschiderea pe care
- 10:43trebuie să o avem pe anumite segmente și cu.
- 10:47La unitatea creștină îi facem. Față din din alte denominații
- 10:51creștine și avem câteva exemple recente.
- 10:55Cum este, de exemplu, cazul furdui cum este cazul bodnariu
- 11:00în care toată creștinătatea română s-a unit, indiferent de
- 11:03denominația din care a făcut parte și ne-am bucurat, îmi erau
- 11:08luări de cuvânt, aduceți aminte de manifestațiile în care erau
- 11:11luări de cuvânt din toate denominațiile.
- 11:13Ne-am bucurat să fie așa, adică am văzut o anumită forță.
- 11:17Eu zic că trebuie să privim lucrurile din nou din 2
- 11:20perspective și anume când vorbim despre creștinism, vorbim de cel
- 11:24puțin 2 dimensiuni. O primă dimensiune este cea
- 11:27autentică, respectiv individuală între om și Dumnezeu.
- 11:34În ceea ce înseamnă mântuirea personală.
- 11:38Acum noi evanghelicii am mai făcut un păcat și anume am prea
- 11:43individualizat mântuirea. Iar am predicat.
- 11:48Am transpus-o pe plan strict. Individ n-ai nevoie de nimeni
- 11:51știut și cristos, N-ai nevoie de comunitate, nu ai nevoie de
- 11:54biserică, nu ai nevoie. De amândoi și fără biserică.
- 11:57Ă am dus la extrem, am rupt, am închis într-o colivie mântuirea
- 12:03asta eu și Hristos. Hristos judecă persoană în
- 12:08contextul unei familii a unei colectivități.
- 12:10Absolut așa este, desigur, mântuirea și judecata sunt
- 12:15individuale pentru că iertarea trebuie să fie individuală.
- 12:18Justificarea înaintea lui Dumnezeu înfierea este
- 12:22individuală. Sunt făcut moștenitori în mod
- 12:24individual, deci beneficiile mântuirii sunt individuale, dar
- 12:28manifestarea credinței nu mai poate să fie.
- 12:32Și dezvoltarea. Este comunitară, creșterea se
- 12:35face comunitar, slujirea se face comunitar, evanghelizarea se
- 12:39face și individual și comunitar, deci nu putem să scoatem din
- 12:41ecuație dimensiunea comunitară a trăirii.
- 12:44Creștine 9-a societate a lui. Dumnezeu acum revenind la.
- 12:49A 2-a dimensiune cam că sunt 2 dimensiuni, este cea individuală
- 12:52care ține mântuirea. Cea de a 2-a dimensiune a
- 12:55creștinătății este una socială. Dacă vreți chiar culturală.
- 13:01Există o cultură creștină, o filosofie.
- 13:04Creșterea împărăției. Ă da, de exemplu, vorbim despre
- 13:09Vestul Democratic Creștin sau am vorbit despre am vorbit despre
- 13:16vestul democratic creștin, sunt țări care au pus la temelia la
- 13:21Fundația, au avut piloni ca să folosim terminologia de bază
- 13:25pentru emisiunea de astăzi au avut pilonii de bază ai
- 13:29societății, nu doar inspirați. Și importați.
- 13:35Din legea lui Dumnezeu au pus la temelia societății Valorile
- 13:39Iudeo. Creștine constituțiilor, unele
- 13:42țări în. Constituție în legislație, ei de
- 13:45100 de ani asistăm la o luptă demonică anticristică împotriva
- 13:53împotriva acestei societăți creștine, a comunității
- 13:57creștine, culturii creștine ă ca și în mod individual
- 14:03creștinismul nu putem să judecăm.
- 14:06Pentru că într-adevăr este o chestiune tainică între om și
- 14:09Dumnezeu, dar noi vedem cum dispar valorile creștine care
- 14:14ținea societatea într-o normalitate într-un echilibru
- 14:18ori vom deja vedem efectul însoțit într-o societate.
- 14:22Ce înseamnă eliminarea valorilor iudeo creștine?
- 14:26Când va dispare biserica din societatea umană, atunci deja
- 14:30v-ați da, da. Deja gustăm.
- 14:33Nu am locuit pentru 16 ani în America de Nord, în Canada, mod
- 14:36special. Una dintre cele mai progresiste
- 14:39țări ă. Eu tot timpul am văzut o
- 14:43regresie. Am văzut-o ca pe un experiment.
- 14:49Să-mi fie cu iertare, nu să nu mă considere nimeni
- 14:51conspiraționist, am trăit, pot să am calculat, am văzut număr,
- 14:56deci eu vorbesc de realități. Canada este un experiment a unei
- 15:00lumi fără Dumnezeu. Dacă în urmă cu 30 de ani ă
- 15:06dimineață începeau cursurile la școli la școlile publice cu
- 15:10rugăciunea tatăl nostru. S-au luat decizii care au fost
- 15:16bine calculate, bine gândite, deci nu spontane lucrurile din
- 15:19punctul acesta de vedere, trebuie să înțeleagă toți.
- 15:22Nu se întâmplă. Sunt calculate este muncă de
- 15:26laborator în spate. 68 Protocolul de la Toronto a
- 15:30stabilit linia directoare. Ce, mai exact, exact despre asta
- 15:33vorbeam ei văd rezultatele astăzi din punct de vedere moral
- 15:39din punct de vedere social, inclusiv din punct de vedere
- 15:42material Canada. Distrugerea clasei mijlocii, de
- 15:45exemplu și așa mai departe. Eliminarea libertății eliminarea
- 15:49democrației Canada este dată exemplu negativ.
- 15:52Atunci să impună deci EO coagulare a forțelor în acest
- 15:55context, da? În sensul acesta am spus ă când
- 16:00loviturile vin împotriva creștinătății, este, nu vorbim
- 16:03aici despre mântuire, nu vorbim despre, vorbim despre cultura
- 16:08creștină de societatea. Care mă îndrumătorul
- 16:10dumneavoastră de doctorat, nu se mai nu mai trebuie să ne luptăm
- 16:15confesional, pentru că ești aici și pentru că și în general ca
- 16:18existență asta. Este îmi dați voie doar în
- 16:22două-trei minute să vă aduc cel mai recent exemplu și este un
- 16:26exemplu. Viu pentru România, pe care
- 16:30puțini îl știu și cei mai mulți din dintre cei care ne ascultă.
- 16:36Probabil că sunt confuz pentru că au auzit știrile de la alte
- 16:40posturi de televiziune în care era pusă.
- 16:45Era pusă știrea într-un mod atât de acuzator ă asupra
- 16:50denominațiilor creștine din România.
- 16:53Este vorba de legea educației, o lege organică, o lege extrem de
- 16:57importantă pentru care. Care a fost așteptată ani de
- 17:00zile, s-a ieșit cu un proiect de lege care nu a fost supus
- 17:07dezbaterii publice. Orice proiect de lege trebuie un
- 17:10timp îndelungat. Că există o formă mascată, cică
- 17:14transparenți, se pune pe, mă rog, pe site-ul rog, dar
- 17:19dezbaterea efectivă nu a fost dezbatuta, nu a fost.
- 17:22Ne-am sesizat și sunt bucuros să spun chiar în și poate vioara
- 17:28întâi în sesizările. Aceștia au fost chiar la
- 17:30Institutul Teologic. Presa din București, unde am
- 17:32sesizat asupra unor articol articole din această lege
- 17:35organică, care are 200 si ceva de pagini pline, dar vă dați
- 17:39seama câte articole pentru că era și învățământul
- 17:41preuniversitar și învățământul universitar ă.
- 17:45Ne-am constituit ca o comisie de evaluare și ne-am dat seama ce
- 17:53articole periculoase erau strecurate în 9-a lege a
- 17:58educației nu intră acum în foarte multe.
- 18:01Să nu uitați că noi avem timp și s-a format un fel de de Comisie
- 18:06largă din toate. Am format o comisie din ă de la
- 18:1013 culte creștine și au fost participanți reprezentanți de la
- 18:16biserica Ortodoxa Catolică reformată evanghelică Baptistă
- 18:21Penticostală adventistă 13 culte.
- 18:24Am scris un document cu. Nu doar creștinii.
- 18:26Din câte știu parcă aș. Fi fost și la prima la prima
- 18:30dezbatere a fost. A participat, de fapt, la
- 18:33întâlnirea cu Comisia pe educație din din Camera
- 18:36Reprezentanților au fost au participat și cultul musulman ă
- 18:40și chiar imamul principal din Constanța a fost prezent la acea
- 18:45dezbatere. Îmi aduc aminte, am scris un
- 18:48document comun 13 culte în care am cerut 17 amendamente.
- 18:52Am spus noi ne negociabile în primă instanță, nici nu au luat
- 18:57în considerare, deci eram reprezentanții să zic peste 90 %
- 19:01din. Populația României, reprezentați
- 19:05religios acolo. Nici n-am i-a interesat pe
- 19:09guvernanți în acel moment și atunci am început cu o altă
- 19:12strategie și s-a muncit. S-a muncit foarte mult de la
- 19:17zeci, câteva zeci de amendamente.
- 19:20Am o veste. Sută la sută toate amendamentele
- 19:25cu care am venit au trecut și prin Camera, prin ă Camera
- 19:31Deputaților și prin Senat toate amendamentele sută la sută au
- 19:35fost adoptate. Pentru că vin alegerile la.
- 19:38Ă nu pentru că mai sunt oameni care pricep și eu văd mai mult
- 19:43decât atât, pentru că a fost degetul lui Dumnezeu așa, dar
- 19:46asta nu înseamnă că ne culcăm acum pe o ureche.
- 19:49Pentru că legi aprobate. 145 altele care pot.
- 19:54Schimba și atunci noi trebuie să fim atenți să nu interfereze
- 19:57brutal cu legea. Și să revenim la începuturile
- 20:01bisericii creștine care sunt pilonii de susținere a acestui
- 20:05templu al lui Dumnezeu. Aceasta clădirea lui Dumnezeu.
- 20:08Îmi place mult termenul acesta de piloni, pentru că pilonii nu
- 20:14sunt decorativi. Pilonii nu sunt vizibili când
- 20:19mergem să vizităm o clădire în construcție, n-am auzit pe
- 20:24nimeni să laude pilonii. De ce pilon frumoși?
- 20:27Acum în veșnicie vor fi pilonii decorativ și veți fi niște
- 20:32stâlpi în casa dumnezeului meu, deci va fi frumos, dar
- 20:36deocamdată de utilitate. Dar aici nici măcar nu sunt
- 20:39vizibili, pentru că pilonii apoi sunt îmbrăcați cu elemente de
- 20:45decor, noi lăudăm decorul. Culorile tencuiala, artizanatul
- 20:51ce izbește ochiul, cei ce mișcă, dar puțini se opresc la pilonii
- 20:56care țin construcția în picioare.
- 20:59Nimeni nu laudă fundația. Cine laudă fundația la o casă,
- 21:04dar fără ea n-ar exista nimic. De aceea aș vrea să vorbim de
- 21:08câțiva piloni, fără de care biserica nu este biserică.
- 21:11Se năruie tot proiectul acesta divin s-ar nărui, dacă nu ar fi
- 21:17acești piloni, de aceea fiecare biserică locală trebuie să-și
- 21:20asume să fie biserica pe care cristos a gândit-o.
- 21:25Noi nu trebuie să reinventăm biserica, nu suntem chemați să o
- 21:28remodelăm, să o reformăm, ci s-o redescoperim pe cea biblică.
- 21:33Ne reîntoarcem la original. Asta înseamnă progresism să ne
- 21:38întoarcem la original și să ne să adoptăm.
- 21:42Vedeți pilonii, aceștia au pe lângă structură, da, e țin în
- 21:47picioare. Totul orice vânt vine orice ă
- 21:50stiu eu cataclism vine, poți să zboare toate elementele.
- 21:55De decor pilonii rămân acolo. Cât timp pilonii sunt în
- 21:59picioare spui, construcția este în picioare 3 piloni, aceștia au
- 22:05cel puțin 2 caracteristici fundamentale și anume
- 22:10perseverența. N-am, dacă ne uităm, este un
- 22:13cuvânt pe care unii îl înțeleg. Știu poate diferit în versetul
- 22:1842, ei Stăruiau Stăruința. Aceasta înseamnă perseverență.
- 22:25O asociem, de obicei cu rugăciunea stăruința.
- 22:28Lui Toare. Dar aici e vorba de.
- 22:31Perseverență de consistență de continuitate.
- 22:37Da deci pilonul este acolo. Și demonstrează perseverența
- 22:44unor lucrări în clădirea care este biserică și apoi nu doar
- 22:49perseverență, ci și participare. Înseamnă stăruiau înseamnă că nu
- 22:55erau pasivi. Pilonii aceștia ă aduc sau
- 23:01asigură dinamismul bisericii, numai stabilitatea bisericii
- 23:05este ca în familie o familie nu poate să fie doar stabilă,
- 23:09trebuie să fie și dinamică. Pilonii reprezintă această
- 23:14participare. Re a fiecărui credincios în
- 23:18trupul lui Hristos, una dintre marile probleme pe care le
- 23:22identific astăzi în biserici, pentru că circul și văd multe
- 23:26biserici, pot să evaluez și comparativ ă și puțini lideri.
- 23:31Poate mai au discernământul acesta să facă distincția între
- 23:35adepți și dedicați. Bisericile sunt pline de adepți
- 23:41pentru că trăim într-o cultură a consumerismului foarte mulți
- 23:46consumatori în biserică, dar puțini care plătesc prețul,
- 23:51biserica nu se dezvoltă cu consumatori și biserica în adânc
- 23:57în profunzimea ei în scopul ei în puterea ei crește și se
- 24:01dezvoltă cu dedicați cu oameni care trăiesc pentru oameni care
- 24:06și-au asumat viziunea și își identifică dacă vreți.
- 24:09Supun viziunea personală de viață viziunii Bisericii.
- 24:15În modul acesta devin stâlpi și ei ai bisericii.
- 24:20Vorbim despre stâlpi ca principii și vorbim despre
- 24:23stâlpi ca personaje ca oameni care asigură și perseverență și
- 24:28participarea. Și atunci am zis să mergem și să
- 24:31ne uităm la fotografie în biserica primară, prin sfintele
- 24:35scripturi și să vedem câțiva dintre pilonii fără de care
- 24:38clădirea aceasta n-ar sta în picioare și primul pilon pe care
- 24:41l-am identificat este părtășia. Ă.
- 24:47Învățătura postului lor ar fi. O ăă da, deci putem să mergem și
- 24:51în ordine aceasta o am pus ă ă n-am luat ordinea exactă în.
- 24:57De ce nimic din ce urmează nici legătura frățească, nici
- 25:03frângerea pâinii, ci rugăciunea dacă nu sunt în conformitate cu
- 25:07învățătura ortodoxă, da așa biblică degeaba vorbim despre
- 25:13el. E bun sigur că da haideți să
- 25:15plecăm atunci de la învățătura apostolică.
- 25:17O primă calitate fundamentală pe care ă un ucenic trebuia să aibă
- 25:22ca să devină postul. Ă a fost să fii să fie martor a
- 25:28învierii să-l fi văzut pe Hristos Înviat.
- 25:31Tocmai de aceea apostolii a ă lui Pavel a fost contestată
- 25:35pentru că unii au venit și a zis, păi tu nu ești apostol,
- 25:38pentru că nu l-ai văzut pe cristosul înviat, iar argumentul
- 25:41pe care apostolul Pavel folosește și în galateni ă, dar
- 25:45și în corinteni ă, este legat de faptul că el a primit în mod
- 25:49direct apostolia de la cristosul înviat cu care s-a întâlnit pe
- 25:53drumul Damascului. N-a fost între ucenici atunci
- 25:58când domnul s-a arătat după Înviere, dar i s-a arătat și a
- 26:02fost. A avut martori când cristos s-a
- 26:05arătat că dacă era de unul singur, cu siguranță ar fi fost
- 26:09mai contestat apostolului apostolicitatea lui, dar pe
- 26:13drumul Damascului nu era singur și însoțitorii au fost martori
- 26:17ai evenimentului descoperirii revelației domnului.
- 26:20Înviat egal, dar dacă nu în integralitate că unii au unii au
- 26:25văzut. Alții lumina si au.
- 26:27Auzit dar efectul orbirea lui Saul și ce a urmat?
- 26:33E clar că au putut mărturisi despre colegii, deci de echipa
- 26:38lui Pavel, despre faptul că el s-a întâlnit cu cineva, da.
- 26:42Da și până la urmă, toată biserica stă pe temelia
- 26:47apostolilor, care înseamnă autoritate autoritatea
- 26:51ÎNVĂȚĂTURII, Autoritatea Experienței și autoritatea
- 26:54Delegată, dar de cele 3 tipuri de autoritate.
- 26:57Ă care definește. Din învățătură derivă celelalte
- 27:01părtășia. De ce este așa de importantă?
- 27:04Ă părtășia sau. Koinonia.
- 27:08Nonya este un termen foarte interesant și de aceea el devine
- 27:13este și un principiu, dar este foarte funcțională acolo.
- 27:16De aceea am insistat la începutul emisiunii.
- 27:18Haideți să citim, am zis și versetul 43 și versetul 44,
- 27:21pentru că acolo se vede aproape explicit ă acest termen.
- 27:27Înseamnă a pune și a ține. Lucruri împreună apune.
- 27:35Și-a ține lucrurile împreună ori lucrurile acestea nu se face de
- 27:39la sine și nu se face o singură dată.
- 27:43Ă funcționează legea într-o piei și în părtășie de la sine.
- 27:48Lucrurile se deteriorează părtășia de la sine, se
- 27:51deteriorează tocmai de aceea în biserică trebuie să fie o
- 27:54permanentă investiție personală ca ă să existe părtășia
- 28:00comunitară în momentul în care mă opresc să investesc în
- 28:04părtășie. Ea nu rămâne așa cum a fost ea
- 28:08se deteriorează și atunci ă deci mai mult decât acest concept
- 28:13filosofic părtășia era o realitate.
- 28:16A fost o realitate, o normă. Dacă vreți pentru pentru
- 28:19biserica Biserica Primară, pentru că părtășia s-a bazat
- 28:24inclusiv pe empatie. Toți cei ce credeau erau
- 28:28împreună la un loc și aveau toate de obște de toate, în
- 28:31comun 40 de zile și. Până la o chestiune teoretică
- 28:34părtășia, noi avem părtășie așa stăm la povești.
- 28:37Avem părtășie. Cu gadgeturile îmi.
- 28:39Înmâna ă trebuie să ne imaginăm că viața ă în perioada
- 28:45respectivă a bisericii primare. Eram mult mai simplă decât
- 28:48astăzi însemna mult mai puțin decât astăzi, însemna mâncare
- 28:53însemna a haine și un loc unde să dorm atât, nu era împrăștiată
- 28:58în atâtea gadget-uri și pretenții și rate și case și ori
- 29:04pentru lucrurile acestea necesare și la aceasta s-a
- 29:07referit domnul când a zis, nu vă îngrijorați?
- 29:09De ziua de mâine, de cele Trebuincioase, ne-a promis
- 29:14domnul că se îngrijește chiar el ei.
- 29:17Cum se îngrijește domnul astăzi. Ă biserica primară a înțeles că
- 29:23se îngrijește, având părtășie într-un mod foarte practic îl
- 29:28vedem pe apostolul Pavel, care putea să spună o eu sunt în
- 29:32misiune, da, sunt în misiune, sunt trimis ă plantez biserici.
- 29:39Domne sunt în Europa. Era în Europa postul lui Pavel
- 29:45și aduna. Lucruri materiale nevoi ca să
- 29:49acopere nevoia bisericii din Ierusalim, care era în criză.
- 29:54Într-o criză materială. Dădeau rapoarte chiar a notat pe
- 29:57Biblie, aici ă sunt rapoarte. Mă rog multe locuri din faptele
- 30:03apostolilor cu privire la activitatea personală sau o mică
- 30:07echipă în folosul. Deci până și aceste experiențe ă
- 30:12se împărtășeau în cadrul coloniei, da.
- 30:15Avea avea o transparență deosebită, Apostol Pavel, în
- 30:18ceea ce făcea și vorbește despre demni și a macedonienilor, a
- 30:22celor din nordul Greciei. Despre alte dărnicii din F ă
- 30:27bun, apostol Pavel are un principiu fundamental pentru un
- 30:32slujitor de raport nu numai din punct de vedere și din punct de
- 30:36vedere financiar. Dacă vreți sau materială, el dăm
- 30:39raport pentru învățătura pe care o face tocmai de aceea, după
- 30:43fiecare călătorie misionară, el se duce să se întâlnească cu
- 30:47frații cu mai mari, cu mai mare la Ierusalim, ca să vadă dacă li
- 30:52se potrivește evanghelia. Dar sursa conceptului acesta de
- 30:57părtășie autentic vie până la lucrurile materiale, sursa vine
- 31:03din înțelegerea părtășiei cu Dumnezeu.
- 31:06Pentru că îmi place mult să folosesc această imagine a ceea
- 31:10ce înseamnă părtășia cu Dumnezeu și am zis că Etimologic, deci
- 31:15sensul primar al cuvântului este a pune și a ține lucruri
- 31:20împreună. Păi noi am rupt părtășia cu
- 31:22Dumnezeu prin căderea în păcat. Omul n-a mai ținut ceea ce
- 31:27trebuia să țină împreună cu Dumnezeu ă, când găsim expresia,
- 31:30aceasta avea întâlnire cu omul în răcoarea zilei.
- 31:34Avea părtășie cu omul, își țineau împreună relația.
- 31:39Dumnezeu cu creatorul cu creat o tura cu omul ori Dumnezeu a avut
- 31:46inițiativa să restabilească părtășia cu omul și atunci, cum
- 31:50se face cum se restabilește părtășia pun din nou ceva
- 31:54împreună, ca să pot să țin împreună și Dumnezeu a zis, EU
- 31:59pun. Totul.
- 32:05Fiul meu. E fiul meu.
- 32:08Și acum este rândul tău. Ce pui.
- 32:13Și ne întreabă pe noi, astăzi tu ce pui?
- 32:16Asta înseamnă părtășie cu Dumnezeu.
- 32:18El a pus tot, pentru că atunci când l-a dat pe cristos, el a
- 32:21dat o tură, nu putem să pricepem relația pericol etică.
- 32:26Spunem noi este tainică din interiorul treimii.
- 32:31Cum să se rupă, trebuie să se spurce trăi mea.
- 32:34Am citit un articol recent în revista din august știri din
- 32:38Israel despre trinitatea în concepția iudaică.
- 32:42Nici n-am crezut că există așa ceva.
- 32:45Deci, apropo de această, la un moment de îngerul domnului, după
- 32:50aceea și domnul, după aceea 3 persoane merg la Avram încheiat,
- 32:54paranteză, deci a existat o descoperire tainică într-un
- 32:59singur Dumnezeu totuși. Aparent lucrând în două-trei
- 33:03persoane, așa rezultă din vechiul testament încheiat
- 33:06paranteza. Da ei revenind ă și atunci
- 33:11biserica primară a înțeles dimensiunea aceasta spirituală
- 33:14părtășie cu Dumnezeu a luat modelul.
- 33:16Acesta a luat și a copiat, cum spuneam, inclusiv empatia.
- 33:22Păi gândiți-vă dumneavoastră la un singur la uitați-vă la o
- 33:25expresie galateni, capitolul 4, 19 o expresie pe care apostolul
- 33:29Pavel o folosește. Copilașii mei.
- 33:33Pentru care iarăși simt durerile nașterii.
- 33:38Până ce va lua Hristos chip în voi.
- 33:43Înțelegem ce trăiri avea? Trimisul acesta lui Dumnezeu
- 33:48pentru oamenii care au acceptat mântuirea Copilașilor pentru
- 33:54care simt durerile nașterii, adică acest simt, această
- 34:00simțire nu simți această simțire.
- 34:04Se vede în ce tip de biserică, construim și când zic construim,
- 34:09mă refer la ziduri. Dacă ne uităm astăzi și nu vreau
- 34:13să fiu critic și nici agresiv cu nimeni, dar cele mai multe
- 34:17biserici pe care le vizitezi sunt biserici orientate pe
- 34:20programe. Sunt alte biserici orientate pe
- 34:25proiecte. Sunt biserici orientate pe
- 34:28personalități și foarte puține biserici văd orientate pe
- 34:33relații. Ori nu se poate bisericile în
- 34:36biserici în care să existe părtășie dacă nu există relații,
- 34:41s-a strecurat teamă în relațiile dintre oameni.
- 34:45O individualizare a crește credinciosului, da se blindează.
- 34:50Până până și locul pe BANCĂ e al meu, nu cumva altcineva să.
- 34:58Dacă nu vom redescoperi această empatie, sfânt acest simț.
- 35:02Să simțim unii pentru alții, să imparti zăm unii cu alții, nu
- 35:07doar să avem simpatie să avem empatie.
- 35:10Unii pentru alții, aceasta va conduce ca părtășie la
- 35:16generozitate părtășia conduce la generozitate versetul 44 și 45
- 35:23și acest această generozitate ca act al părtășiei este un act al
- 35:29credinței. Și un act al sacrificiului al
- 35:34dăruirii de sine. Deci ea nu există biserică
- 35:37puternică, fără pilonul părtășiei, iar dacă vreți
- 35:43materialul din care este creat acest pilon al părtășiei este în
- 35:49versetul 42. Pe lângă învățătura postului,
- 35:52cum spuneam ă dragostea frățească?
- 35:56Dragostea frățească, aș vrea să citesc încă două-trei versete.
- 36:00Dacă îmi dați voie să vedeți ce frumos este descrisă de Pavel,
- 36:05inspirat de duhul lui Dumnezeu, în unu Corinteni 13, această
- 36:08dragoste frățească de la 4-8. Dragostea este îndelung
- 36:13răbdătoare, plină de bunătate. Dragostea nu pizmuiește
- 36:18dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă
- 36:21necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește
- 36:25la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de
- 36:29adevăr acoperă. Totul crede totul nădăjduiește
- 36:33totul, suferă totul dragostea nu va pieri niciodată.
- 36:40Aceasta este dragostea. Acesta este materialul din care
- 36:43este turnat pilonul părtășiei. Altfel este ritual.
- 36:50Este joc biserica fără pilonul părtășiei, se sfărâmă.
- 36:56De aici, dacă vreți reiese și slujire autentică.
- 37:00O slujire fără părtășie este un exercițiu activist.
- 37:07De aceea, noi trebuie să avem în vedere în biserică și slujirea
- 37:11socială. Desigur, insistăm pe ceea ce
- 37:15contează veșnic. Dar un element prin care noi
- 37:18putem să aducem Slujire pentru ceea ce înseamnă veșnicie.
- 37:24Și apoi Nic al 3-lea pe un pilon după învățătura apostolilor,
- 37:28legătura frățească koinonia da, frângerea pâinii.
- 37:33La cina domnului, oare sau? Este adevărată discuție.
- 37:38Unii consideră că este și vorba și despre slujirea socială acolo
- 37:42și unii consideră că este o îmbinare între slujirea socială
- 37:46și masa domnului. Dacă ne ducem în corinteni, am
- 37:50putea să mergem pe varianta aceasta simbiotică ă a 2-a
- 37:57dimensiuni a Frângerii, pentru că una dintre crizele în
- 38:01corinteni era legată, deci în a 2-a, dacă ne ducem în corinteni.
- 38:0411 Apostolul Pavel, în mod special, se adresează în partea
- 38:08a 2-a a capitolului folosește în capitolul 10 ca argument
- 38:13împotriva mâncării la mesele idolești folosește cina domnului
- 38:17ca unitate cu domnul Mesei, dar criza euharistică.
- 38:21Mulțumim este de dezbătut în capitolul 11 din corinteni și
- 38:25care era acolo problema și aducă argument ceea ce spuneați
- 38:28dumneavoastră, pentru că ăia aveau părtășie la masă și
- 38:32mâncau. Argumentul că ei mâncau efectiv
- 38:36este recomandarea pe care Pavel o face la sfârșit.
- 38:39De ce nu mai mâncați la biserică?
- 38:41Nu mâncați atunci când vă adunați că vă faceți mai răi
- 38:44fiecare zi să mănânci acasă, iar când veniți la adunare luați
- 38:49doar cina domnului. De ce?
- 38:51Pentru că mintea unora era confuzie, mai ales unii dintre
- 38:54cei care nu aveau ce să aducă să pună pe masă erau unii care
- 38:59aveau din belșug. Și aduceau ce ne facem cu cei
- 39:01care nu serbează cina domnului decât foarte rar sau știu eu nu
- 39:08pun accent ca și o închinare profundă în.
- 39:13De matematică despre închinare, spuneați că cea mai înaltă formă
- 39:17de ÎNCHINARE a bisericii este în euharistie în.
- 39:20Casa domnului cred din toată inima acest lucru pentru că are
- 39:24o dimensiune profund spirituală. Eu nu pot să cred că are doar un
- 39:29aspect comemorativ, îl are și pe cel comemorat.
- 39:32Eu îl are și pe cel simbolic, pentru că simbolul rămâne
- 39:35simbol, dar în spatele simbolului este o realitate
- 39:38spirituală. De aceea, la masa domnului, noi
- 39:41nu doar declarăm. Declarație poate să fie o
- 39:45declarație detașată de realitate.
- 39:47Noi trăim unitatea cu Hristos la masa domnului și nu numai cu
- 39:51Hristos, ci și cu trupul lui cristos.
- 39:52Sunt cele 2 dimensiuni ale unității spirituale, unitatea cu
- 39:57Hristos și unitatea cu biserica. De aceea cred și o să mă refer
- 40:01imediat. O să ne referim la următorul
- 40:02punct și la masa masa. 12 minute.
- 40:06Domnului, deci, ca să sintetizăm primul pilon fundamental este
- 40:11părtășia, care duce până. Format din dragoste amestecat cu
- 40:16empatie care duce la slujire reală.
- 40:20Al 2-lea pilon pe care îl identific în biserica primară.
- 40:24Este discernământul și ascultarea.
- 40:29Discernământul și ascultarea și de aceea am spus, o să fac
- 40:32referire la cena dom la masa domnului, pentru că
- 40:34discernământul nostru spiritual este cel mai evident la masa
- 40:38domnului. Am crezut că ați ieșit din fapte
- 40:41II 4 și II, dar tot acolo sunteți încă.
- 40:44Acolo stăm acolo stăm în episodul acesta, chiar dacă
- 40:48sigur ne mutăm cu argumentele și în alte părți din schitu.
- 40:52Primul pilon este părtășia. Totuși, după pilonul învățăm.
- 40:57Învățăturii Apostolilor, primul pe care l-am menționat.
- 41:01Ă mai mai în detaliu. În mai în detaliu, dar totul se
- 41:05bazează pentru că facem această afirmație pe care de fapt o
- 41:09reluăm, pentru că biserica este așezată pe temelia PROOROCILOR
- 41:14și a apusului. Când vorbim despre proroci, cu
- 41:16siguranță ne referim la toată învățătura vechi testament.
- 41:19Și discernământul ilustrat și prin părțile acelea domnului
- 41:22într-un mod vrednic. Ă da pentru că Apostolul Pavel
- 41:26unu corinteni 11 27 ne spune. De aceea, oricine nu mănâncă
- 41:29oricine mănâncă pâinea aceasta sau bea.
- 41:31Paharul domnului în chip nevrednic va fi vinovat de
- 41:35trupul și sângele domnului și am intrat puțin în explicație.
- 41:39Am anticipat puțin pentru că erau unii care nu puteau să
- 41:44distingă între mâncare. Și masa domnului.
- 41:49Și făcând această confuzie. Nu își permiteau ce își
- 41:53permiteau să bea până. Și să mănânce de foame ei mâncau
- 41:59cina domnului de foame. De aceea Apostol Pavel ne și
- 42:02spune una dintre dimensiunile ă esențiale la masa domnului este
- 42:09dimensiunea socială. Este raportul dintre frați,
- 42:14relația dintre frați nu poți să stai la masa domnului și să fii
- 42:19nepăsător. Față de cel care moare de foame.
- 42:25Am făcut afirmația, viața era mai simplă, înseamnă mâncare,
- 42:28îmbrăcăminte și somn unde să pot să dorm.
- 42:31Ori, dacă nu, eu nu răspund ca trup al lui cristos la
- 42:37promisiunea pe care cristos a făcut în mă voi îngriji de
- 42:40nevoile voastre, nu de mofturile voastre, de nevoile voastre.
- 42:44Cum se îngrijește prin trup? Trupul este chemat să răspundă
- 42:49nevoile nevoilor imediate ale oamenilor și atunci
- 42:53discernământul nostru este față de Dumnezeu ca atitudine
- 42:58Sfințită, VREDNICIA primită prin har, dar și păsarea pe care
- 43:04trebuie să o am atenția pe care trebuie să o am față de cei cu
- 43:07care stau la masa domnului și care sunt parte din trup.
- 43:11Și ajungem la rugăciune acum. Al 4-lea pilon este rugăciune
- 43:17într-adevăr. De ce unii o pun ca prim pilon?
- 43:23Ă, fiecare își așează. Le așează în ordinea în care le
- 43:30este cel mai drag și accesibil și accesibil pentru.
- 43:34Oricine poate să zic o rugă, dar nu oricine poate să înțeleagă
- 43:38învățătura. Oamenii care au știu eu sunt
- 43:43caracterizați de relații, sunt oameni orientați spre oameni
- 43:48orientați pe proiecte, vor pune părtășia frățească prima oamenii
- 43:52care sunt aplicați asupra poate cuvântului vor pune învățătura,
- 43:57prima oameni ai rugăciunii, vor spune Rugăciunea.
- 43:59Prima vor începe de fiecare dată dialogul fără rugăciune.
- 44:02Nu se poate, eu aș zice fără nimic, nu se.
- 44:04Facă în cei 4 stâlpi. Dacă unul lipsește, e deja am.
- 44:08Văzut echilibrată toată structura, de aceea nu putem.
- 44:11Nu neapărat trebuie să punem într-o anumită ordine acești
- 44:14stâlpi. Concomitent.
- 44:15Și da și Apostolul Pavel vorbește despre daruri mai 1
- 44:20mai, apoi nu înseamnă superioritate.
- 44:22Acolo înseamnă superioritate, ci este doar o ordine dar ăă ce
- 44:27observăm legat de rugăciune ca pilon la biserica primară.
- 44:32Și aici aș veni cu o corecție a modului în care privim noi
- 44:37rugăciunii. Mă lovesc deseori de o atitudine
- 44:42ă și probabil că și dumneavoastră de o atitudine de
- 44:46genul acesta rugăciunea este un exercițiu ritualic religios.
- 44:52Și există un anumit stres, o anumită apăsare ă îi văd pe
- 44:58oameni că își pierd naturalețea în rugăciune, își schimbă vocea,
- 45:02inflexiunile. Vocii își caută cuvintele să-l
- 45:07impresioneze, cumva pe Dumnezeu formulări standard și mă găsesc
- 45:12eu uneori în pericolul ăsta se întâmplă uneori să mă fac
- 45:16vulnerabil în fața oamenilor care ne privesc se întâmplă.
- 45:19Uneori așa, pe la jumătatea rugăciunii să mă opresc și să mă
- 45:22întreb, oare ce am spus? Acum.
- 45:25Și în loc să fie dialogul viu cu o persoană reală cu care am
- 45:30părtășie de o persoană că Dumnezeu este persoană.
- 45:35Mă trezesc că este un exercițiu religios, repetiții fără
- 45:39valoare, descărcat de credință, descărcat de emoție, descărcat
- 45:44de orice ori tocmai acest lucru și mă întreabă uneori cu tine la
- 45:48Conferința de Tineret, Frate zice, de ce să ne rugăm că
- 45:51Dumnezeu oricum cunoaște toate lucrurile?
- 45:54Chiar așa, la ce să ne mai rugăm că Dumnezeu cunoaște?
- 45:57Îmi aduc aminte și este și simpatică ă această imagine în
- 46:01care un frate îi dădea indicații lui Dumnezeu în rugăciune că era
- 46:06o soră bolnavă și îl informa pe Dumnezeu prin rugăciune unde se
- 46:11află sora asta în spital la etajul 2, în Salonul 3-4 de la
- 46:15geam ă. Am pierdut dimensiunea
- 46:19rugăciunii ca relație. Și depinde și de maturitatea
- 46:23spirituală. Un copil cică s-ar fi rugat
- 46:26doamne Ai grijă de tine că dacă tu.
- 46:30Știi ceva? Ce se mai.
- 46:32Întâmplă cu noi. E vorba și de infantilism.
- 46:36Așa este și aveți mare dreptate, ceea ce învăț de la biserica
- 46:40primară. Ca rugăciune de la rugăciunea
- 46:44Bisericii primare erau rugăciune îmbibată de credință, o
- 46:49rugăciune vie și reală. Pentru că pentru Dumnezeu
- 46:55rugăciune înseamnă relație, nu informație.
- 46:59Noi legăm relație prin comunicare cu Dumnezeu, această
- 47:04rugăciune, pe de altă parte, aduce unitate în trup și dacă vă
- 47:08uitați doar 2 exemple, vă dau din fapte că unitatea era zidită
- 47:13în jurul rugăciunii. În fapte II zice erau toți
- 47:17împreună în același loc și se rugau.
- 47:22Ne mutăm în fapte 4 dacă îmi permiteți această sintagmă ă
- 47:28cincizecimea din iudeea de acum, da, asta era din Ierusalim.
- 47:32Fapte 2 erau. În același loc erau împreună și
- 47:36se rugau și la rugăciunea aceasta împreună, prin credințe,
- 47:40sas s-a cutremurat locul în care erau ei este o putere în
- 47:44rugăciunea aceasta nu în sine în rugăciune este putere și în
- 47:50relația în dialogul acesta cu cu Dumnezeu.
- 47:55În versetul 43 aminteam de fiecare era plin de frică.
- 48:01Este. Are o importanță.
- 48:05Întrebare retorică frică de Dumnezeu în consolidarea
- 48:09bisericii, în existența bisericii, în devenirea
- 48:12bisericii. Vedeți trăim într-o vreme în
- 48:14care oamenii sunt foarte sensibili.
- 48:17Încearcă să formuleze, să reformeze, să găsească sinonime,
- 48:21care să nu fie agresive, să nu se simtă oamenii ofensați,
- 48:25pentru că suntem trăim într-o lume în care umanistă în care am
- 48:29îndumnezeit omul. Și am început să facem noi
- 48:32regulile ce e bine și ce e rău. Nu mai depinde de Dumnezeu
- 48:36giada. Spuneam nu demult într-o predică
- 48:40că am cercetat, am făcut exegeză pe cuvântul acesta frică de
- 48:44domnul și care este sensul primar al cuvântului frică.
- 48:49Și sensul primar al cuvântului frică este.
- 48:54Frică. Este frică.
- 48:57Teamă. Teamă teama, aceasta exprimă
- 49:02respect. Teama aceasta exprimă reverență.
- 49:07Smerenie și ascultare frica aceasta de domnul a stabilit o
- 49:13dată pentru totdeauna un concept pe care Biserica dea lungul
- 49:16secol l-a pierdut și anume să-l lăsăm pe Dumnezeu să fie
- 49:20Dumnezeu și noi să rămânem doar oameni sfințiți, Mântuiți
- 49:25într-adevăr. Reldan diferența dintre Dumnezeu
- 49:31și om dintre creator și creație. Una dintre marile erezii care
- 49:35este propagă mult astăzi și prin social media.
- 49:38Este umanizarea lui Dumnezeu și Îndumnezeirea Omului.
- 49:43În ce sens îl facem pe Dumnezeu mai mic și ne facem pe noi mai
- 49:47mari distanța aceasta? Însă încearcă să se diminueze și
- 49:53ne comportăm cum vrem, vorbim cum vrem noi îl tratăm pe
- 49:57Dumnezeu ca pe unul dintre noi. Știți de ce s-a pierdut frica
- 50:02frica de Dumnezeu înseamnă înțelepciune PROVERBE 9 cu 10.
- 50:06Frig vor de viață. Frica de Dumnezeu înseamnă
- 50:09școală proverbe 15 33 este izvor de viață 14 cu 27 frica de
- 50:15Dumnezeu înseamnă sfințirea 8 cu 13 până la urmă.
- 50:20Sfințirea noastră, viață, calitatea noastră spirituală
- 50:23depinde de atitudinea pe care o avem față de Dumnezeu și aș face
- 50:28o precizare legat de Închinare. Modul în care noi ne închinăm
- 50:32exprimă cel mai clar cât este Dumnezeu pentru noi.
- 50:37Și aceasta trebuie filtrată prin frica de Dumnezeu, deci un ultim
- 50:43pilon la care o să ne referim este mărturia pe care îl găsim
- 50:46în versetul 47. Asta înseamnă că nu era o
- 50:51comunitate închisă retrasă, care nu era în contact cu nimeni, cu
- 50:55lumea în care ei trăiau și în versetul 47 îi vedem că erau
- 50:59plăcuți înaintea întregului norod asta înseamnă că aveau o
- 51:04mărturie practică, fiind plăcuți.
- 51:07Înaintea întregului. Relațional cu cei din afară nu
- 51:11se închidea un. An.
- 51:14Într-un zid alb. Intr o carapace și da un club
- 51:17select al sfinților. Chinezesc.
- 51:19Și apoi mărturia aceasta era și o mărturie apologetică și
- 51:23evanghelistică, pentru că propovăduiau cuvântul, da și
- 51:28una. Supranaturală care depinde de
- 51:31Dumnezeu, pentru că prin ucenici prin apostoli se făceau, spune
- 51:36minuni, o mărturie Supranaturală, pentru că
- 51:39Dumnezeu va cinsti părtășii, ea dragostea rugăciunea ă
- 51:47închinarii a va cinsti printr-o prezență vie și supranaturală,
- 51:54mărturia credincioșilor. În lumea în care ei trăiesc.
- 51:57Pentru că în marcu 16. Vestitul 19 scrie Domnul Isus,
- 52:04după ce a vorbit cu ei, s-a înălțat la cer și a șezut la
- 52:07dreapta lui Dumnezeu și iar ei au plecat și au propovăduit
- 52:11pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei și
- 52:13întărea cuvântul prin semnele care l însoțeau ne vom referi în
- 52:17episodul viitor la ă această acest imperativ, această lecție
- 52:24de la biserica primară și anume mărturia mărturisirea,
- 52:28evanghelizarea și misiunea marea trimitere.
- 52:30Mulțumim invitatului nostru, vă mulțumim dumneavoastră.
- 52:33Să-l cunoaștem pe domnul Isus, să ne asemănăm cu el și să-l
- 52:35facem cunoscut și altora. Dumnezeu să ne ajute.