Latest / Fiti Oameni / Trei virtuți esențiale ale creștinului - Ghiță Mocan

Transcript

Trei virtuți esențiale ale creștinului - Ghiță Mocan · Fiti Oameni

0:00
Bine că la capătul fiecărei săptămâni EO zi de duminică.
0:06
Pentru că duminica salvează săptămână duminica.
0:12
Răscumpăra săptămână. Indiferent cum a fost săptămâna
0:17
ta sau a mea. Duminica.
0:22
O salvă. Pentru că duminica e ziua.
0:27
Domnului. Voi face o afirmație care rar se
0:31
aude printre noi. Binecuvântată, fie duminică.
0:37
Ziua în care suntem cea mai bună versiune a noastră.
0:42
Pentru că ne desprindem de cele pământești.
0:46
Și ne legăm de cele cerești. Pentru că măcar duminica reușim
0:52
să ne gândim la lucrurile de sus, unde Hristos 7.
0:58
Tronează. Domnești slăvit să fie el.
1:03
Mă bucur să fiu cu dumneavoastră atâtea zile.
1:06
Joi vineri și sâmbătă, dar mai ales mă bucur să fiu.
1:10
Duminică. E de prisos, să vă mai spun, dar
1:14
vă spun pentru că e prea frumos să nu afirmăm că veșnicia
1:18
înseamnă o duminică fără. Chiar și.
1:22
Vă puteți imagina o zi de duminică, ne urmată de ziua de
1:25
luni. Cam greu, nu?
1:28
Pentru că de la înălțimea duminicii cădem în ziua de.
1:32
Luni. Va veni însă o zi, noi zicem o
1:36
zi, dar va fi în afara timpului. Când nu va mai fi ziua de luni,
1:42
ziua de care ne temem cel mai mult.
1:45
Va fi o duminică fără sfârșit. Putem zice cu s-a mai spus deja
1:50
aici dimineață adă doamne Ziua aceea.
1:54
Și mai ales până pe noi, gata pentru ziua aceea, deschidem
1:58
pentru dimineața aceasta la Evanghelia după Luca.
2:01
Vă rog la capitolul 7, de unde vom citi primele 10 Versete,
2:06
Evanghelia după Luca. 7, Primele 10 Versete.
2:12
De altfel, vom predica din tot capitolul, dar nu citesc
2:16
întregul capitol pentru că are ați văzut câte versete. 50 de
2:21
versete și am zis să vă cruț. Să nu vă țin în picioare 50 de
2:28
versete. Citim mai puțin și predicăm mai
2:31
mult, tot e mai bine decât. Invers.
2:36
Așadar, să ascultăm luca 7 cu unu.
2:41
După ce a sfârșit de rostit toate aceste cuvântări înaintea
2:44
norodului care l asculta Isus a intrat în capernaum.
2:50
Un sutaș avea un rob la care ținea foarte mult și care era
2:54
bolnav pe moarte. Fiindcă auzise vorbindu-se
2:58
despre Isus. Sutașul a trimis la el pe niște
3:02
bătrâni ai iudeilor ca să-l roage să vină să vindece pe
3:06
robul lui. Aceștia au venit la Iisus, l-au
3:10
rugat cu tot dinadinsul și au zis.
3:14
Pace să-i faci acest bine, căci iubește neamul nostru și el ne-a
3:19
zidit sinagoga. Isus a plecat cu ei dar nu era
3:24
departe de casă când sutașul a trimis la el pe niște prieteni
3:28
să-i spună doamne nu te mai osteni atâta pentru că nu sunt
3:33
vrednic să intri sub acoperișul meu.
3:37
De aceea, nici nu m-am socotit vrednic să vin eu însumi la
3:40
tine. Ci zi o vorbă și robul meu va fi
3:45
tămăduit. Căci și eu care sunt sub
3:48
stăpânirea altuia, am sub mine ostași și zic unuia du-te și se
3:53
duce și altuia, Vino și vine și robului meu fă cutare, lucru
3:58
și-l face. Când a auzit Isus aceste vorbe,
4:02
s-a minunat de sutaș s-a întors spre norodul care mergea după el
4:08
și a zis, vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credință
4:14
atât de mare. Când s-au întors acasă, trimișii
4:19
au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav amin.
4:25
Credeți? Unul dintre cele mai cunoscute
4:37
versete din noul testament. Se găsește în întâi Corinteni,
4:42
13. Cu 13.
4:46
Acum, dar rămân acestea 3. Mai încercă o dată fără
4:53
speranță. Acum, dar rămân acestea 3.
5:04
Dar cea mai mare dintre ele. Este dragoste.
5:10
E mai bine să nu ai mare speranță.
5:13
Pentru că dacă nu ai. O să ai surprize plăcute.
5:19
Dacă ai prea mari așteptări, de obicei ai surprize.
5:24
Neplăcut. Aceste 3 mari virtuți.
5:29
Sunt numite virtuți Teologice. Aceste 3 cuvinte, elemente,
5:35
stări virtuți. Așezate în această ordine de
5:40
Sfântul Apostol Pavel, vor fi subiectul predicii mele din
5:44
această dimineață, virtuți despre care nu mă îndoiesc că
5:48
dumneavoastră multe ați auzit, ați citit?
5:51
Dar care nu strică din când în când, în câte o duminică
5:54
dimineața să le mai reluăm, să le prezentăm din nou, să le
5:58
așezăm în ordine și mai ales să ne dorim ca ele să facă parte
6:02
din noi. Pentru că toate trec, subliniază
6:07
Pavel. Cumva, dar acestea trăi rămân.
6:11
Să te atașezi de lucruri care rămân.
6:15
Să participi la realități spirituale atât de înalte care
6:19
te vor lua cu ele și vei supraviețui și tu.
6:23
Să reușești să te desprinzi din cele pământești cu toate ale
6:27
vieții măcar mental și spiritual, astfel încât să
6:32
infuzezi sau să te energizezi spiritual cu asemenea realități
6:37
de o asemenea înălțime și care să te poarte la un alt nivel,
6:42
pentru că de aceea venim duminică de duminică la
6:45
biserică, să urcăm să înțelegem, nu să trăim ceva superior, ceva,
6:51
suplimentar, să fim într-o creștere permanentă.
6:55
Într-un urcuș spiritual să ne ajute Dumnezeu.
6:59
N Evanghelia după Luca la capitolul 7, întregul capitol 7
7:05
cu cele 50 de versete ale lui. Prin cele 3 secțiuni ale
7:10
capitolului descrie în mod narativ acest capitol, descrie
7:16
în mod narativ cele 3 Virtuți Teologice.
7:20
Este un mod plăcut și ușor de înțeles, ba chiar ușor de
7:25
predicat să vedem cele 3 virtuți prin aceste narațiuni care au
7:31
legătură cu iisus în care Iisus este personajul principal în
7:35
Evanghelia după Luca. Așadar, vă propun să.
7:38
Vedem credința nădejdea și dragostea.
7:41
Pe rând, așa cum le găsim în acest minunat capitol, când
7:46
vorbim despre credință ne vine în gând un verset, poate mai
7:50
multe, dar unul cu siguranță acela din evrei.
7:53
Capitolul 11, versetul întâi, unde autorul Epistolei spunea și
7:58
credința este o încredere neclintită în lucrurile
8:02
nădăjduite o puternică încredințare despre lucrurile
8:06
care nu se văd. Foarte interesant aici spune și
8:10
credința, este o încredere neclintită în lucrurile
8:14
nădăjduite, iar în original nu apare cuvântul încredere, deși
8:18
el este corect, dar în original nu apare acolo.
8:22
E un cuvânt aproape greu de tradus, de aceea, traducătorii
8:25
cum și cornilescu au ales un pic să vină în ajutorul nostru să
8:29
facă un pic de hermeneutică direct în traducere.
8:33
Și acolo, în loc de încredere, avem un cuvânt grecesc care s-ar
8:37
traduce prin substanță sau esență sau probabil ființă fiind
8:43
să însemne în sensul de substanță.
8:46
Și atunci când traduci direct ar fi și credința este.
8:52
Esența lucrurilor nădăjduite. Este substanța lucrurilor
8:59
nădăjduite. Sau, dacă vreți un pic mai
9:03
prozaic, credința este materia primă.
9:08
Pentru lucrurile nădăjduite o puternică încredințare, despre
9:14
lucrurile care nu se văd. Prima dintre virtuțile
9:19
teologice, așadar, pe care o găsim așa de frumos descrisă în
9:23
primele 10 versete din capitolul 7.
9:25
Cum vom vedea de îndată? Această credință despre care
9:29
vorbim atât de des pe care ne-o dorim atât de mult despre care
9:34
știm și nu știm poate lucruri esențiale.
9:38
Bătălia aceasta sufletului pentru credință credința dragii
9:43
mei ca să existe la rigoare vorbind la rigoare presupune o
9:48
diferență dintre cele 2 părți, cel care crede și obiectul în
9:53
care crede. Între cei 2 și rețineți, vă rog
9:58
această simplă definiție, poate cea mai simplă.
10:02
Între cei 2 ca să se poată dezvolta credință.
10:07
Trebuie să existe o diferență clară, o diferență mare.
10:13
Vorbim în termeni de inferior și ce cel mai vorbim aici superior?
10:19
Credința este un gest cu sens unic și întotdeauna vertical.
10:26
Credința este întotdeauna de Jos.
10:29
În sus niciodată invers și nici măcar de la egal.
10:34
La egal. Văd că nu sunteți prea convinși.
10:39
Trebuie să mai insist un minut. Imaginați-vă, vă rog 2 oameni
10:45
pentru că EO analogie foarte simplă.
10:49
Dintre care unul e slab slab, celălalt e cum.
10:54
Puternic antitez. Mereu cel slab se va încrede în
10:58
cel. Puternic.
11:01
Mai, imaginați-vă, vă rog un om sărac foarte sărac cum noi nu
11:06
prea mai știm ce înseamnă. Și un om de care bogat cel sărac
11:13
se va încrede în cel. Bogat.
11:16
Imaginați-vă un om fără școală, nu știe citi, nu cunoaște litere
11:21
cifre. Și imaginați-vă un om cu școală,
11:25
multă școală, erudiție. Mereu cel fără școală se va
11:30
încrede în cel cu școală. Cel mic se va încrede în cel
11:36
mare. Credința, întâi de toate, nu
11:39
este dogmatică și confesiune, ci primul sens al credinței pistis
11:45
în limba greacă este încredere. Încredere, oricât de simplu pare
11:52
atât de complicat, devine pentru că, de fapt, să ai credință.
11:56
Înseamnă, de fapt, nu să știi niște dogme, dar e bine dacă
11:59
știi. Nu sa aparții unei confesiuni,
12:02
dar chiar e bine să aparții. A avea credință înseamnă a avea
12:08
CE e mai greu, ce e mai fragil, ce se pierde atât de ușor ce
12:12
nici măcar nu poți să măsori cu adevărat anume să ai ce?
12:17
Încredere. De aceea, cuvântul credință și
12:22
noțiunea de credință se aplică dragii mei la rigoare doar
12:27
într-o relație de tip de care. De care.
12:32
Vertical. În care deosebirea dintre cel
12:36
care crede și cel în care se încrede este clară, mare și de
12:41
netrecut mereu vor rămâne așa și unul și celălalt.
12:47
De aceea credința se potrivește cel mai bine ca noțiune în
12:50
relația dintre om. Și Dumnezeu.
12:55
Doamne, mărește-ne credința. Atât de mare să ne-o faci încât
13:00
să ajungem cu ea până la tine. Decât să prindem legătura sensul
13:06
încât să reușim urcușul. De aceea, credința este mereu o
13:11
bătălie pentru că presupune o detentă a sufletului presupune o
13:16
mișcare voită, presupune o capacitare a voinței rațiunii, a
13:21
emoției, a tuturor facultăților omenești.
13:25
Credința solicită omul la nivel mental, intelectual, cum nu
13:30
solicită poate nimic din lumea aceasta.
13:33
Credința, așadar, pune în mișcare sufletul omenesc, nu
13:37
într-o variantă orizontală, ci mereu într-o ascensiune.
13:41
Într-un urcuș evident mereu vertical, acum că am spus toate
13:46
acestea, haideți să ne întoarcem.
13:48
Vă rog la narațiunea pe care am citit o și să identificăm
13:51
credința de aici. Totul se întâmplă, cum vedeți în
13:56
capernaum? Știți?
13:57
Capernaum vine de la 2 cuvinte care înseamnă că FR Naum și s-ar
14:02
traduce s-ar traduce satul lui Naum, iar Naum știți că avem și
14:08
un profet în vechiul testament cu același nume, now înseamnă
14:12
mângâiere sau consolare și de aceea putem să traducem direct
14:16
satul Consolări al mângâierii și cu adevărat.
14:20
Capernaumul a fost epicentrul activității mesianice.
14:24
Sus și multe minuni s-au săvârșit acolo multă evanghelie.
14:27
S-a predicat acolo. Așadar, capernaumul a fost un
14:31
loc al mângâierii cu adevărat parcă predestinat pentru o
14:35
asemenea lucrare acolo în capernaum era un sutaș mereu 9
14:40
ni se traduce sutaș, dar puteți să puneți centurion centurion ar
14:44
fi mai corect că vine cumva mai tehnic centurion vine de la nude
14:49
la centură, cum am auzit pe undeva?
14:53
Ci vine de la centuria. Care centuria înseamnă o grupă
14:59
de 100 de la centuria 100. EO grupă de 100 de ostași
15:05
antrenați și care alcătuia această sută sau sute da, dar
15:11
câte 100. Aceste centurii alcătuiau
15:15
trupele auxiliare prin care brațul armat al Romei acestui
15:20
imperiu atât de militarizat, ținea stăpânire și control în
15:24
iudeea. Provincia aceasta iudeea nu voi
15:27
intra în foarte multe detalii. N-aș vrea să vă plictisesc chiar
15:30
de dimineață. Dar poate unii sunteți iubitori
15:33
de context biblic ar trebui să fim cu toții, nu?
15:37
Încet încet vom ajunge cu toți. Iudeea era o provincie de gradul
15:46
iii în imperiul roman. Erau 3 tipuri de provincii și
15:50
gradul iii înseamnă ultimul grad.
15:54
Numai pentru noi iudeea este atât de importantă pentru că e
15:56
cu Isus și așadar pentru ei, pentru romani.
16:00
Iuda era o provincie unde ei nu prea se implicau, deși era a
16:04
Imperiului Roman și le-o acordau evreilor o anumită autonomie, un
16:08
fel de semi autonomie și lucrurile au mers așa până pe la
16:11
anul 110, undeva după 110, când evreii au făcut ceva grozav i-a
16:16
supărat foarte mult pe cei de la Roma și după aceea lucrurile
16:19
s-au schimbat. N-a mai fost autonomie nici
16:21
măcar pe jumătate. Dar, în perioada aceasta era
16:24
autonomie și pentru că era o provincie neînsemnată alături de
16:29
alte provincii neînsemnate. Pe teritoriul iudeii nu existau
16:33
legiuni romane, legiunea fiind forma de armată, nu corpul de
16:37
armată cel mai. Mare și cel mai ă impunător
16:42
într-un fel care purta bătăliile, războaiele.
16:46
Și aici existau doar aceste centuria, care erau suficiente
16:51
ca să ții sub control oameni neînarmați de obicei nepregătiți
16:54
militar o populație care deja s-a obișnuit cu gândul că este
16:59
supusă sau cum să spun că este, nu este stăpână în țara ei.
17:03
Prin urmare, poți să-ți permiți să nu consume foarte multe
17:06
resurse în fruntea acestei centuria se afla un acum deja
17:11
devine clar. Centurion, care era roman sau
17:16
probabil putea să fie și sirian, pentru că ei racolau și din
17:21
Siria, uneori pentru ofițerii superiori, cum l-am numit pe
17:24
acesta, de ce din Siria? Pentru că Siria era o provincie
17:28
imperială care era provincie de gradul întâi?
17:33
Iar cel care conducea provincia syria.
17:35
Știți că avem numele lui legat de nașterea lui Iisus, care era
17:38
chirii news nu în luca, tot în Luca II.
17:43
Cel care conducea provincia aceasta Siria era numit sau pus
17:49
în mod nominal dintre Prietenii Cezarului.
17:52
Deci erau proconsul și proconsul, cum ar fi în raport
17:55
cu Kiri News Pilat era un fel de subordonat, chiar dacă tot
17:59
proconsul era și acesta și promit că nu mai continui cu
18:03
aceste detalii. Dacă le-am înțelege cum ni s-ar
18:07
deschide 9 noul testament. Dacă am înțelege un pic ierarhia
18:11
militară, politică, administrativă.
18:15
Doamne cum am înțelege, dar e bine să nu înțelegem toți că
18:18
apoi toți trebuie să predicăm și nu mai avem loc aceștia care
18:22
predică tot ce e mai bine să nu înțelegem toți.
18:28
Centurionul acesta care nu era evreu.
18:32
Avea un rob, probabil un aghiotant, cum am zice astăzi.
18:38
La care ținea foarte mult și cum se întâmplă adesea în viață, cel
18:42
la care ții foarte mult. Uneori ce se întâmplă cu el?
18:45
Mă refer la robul ăsta, ne gândim.
18:48
Cel care lecțiile la care ții foarte mult uneori.
18:52
Ce se întâmplă cu el? Se îmbolnăvesc.
18:58
S-a îmbolnăvit robul și era pe moarte.
19:02
Foarte interesant Centurionul. Se duce la bătrânii poporului la
19:07
presbyteros și pentru că avea cu ei o relație și era foarte
19:11
respectat cum vom deduce. Spune-i acestora îi roagă să-l
19:16
roage pe Isus să vină și ce să facă?
19:19
Să vindece înseamnă că el în capernaum fiind a avut ocazia să
19:25
vadă sau să audă de multe ce? Minuni, nu știm ce anume credea
19:31
el despre iisus, dar în mod sigur un lucru îl credea.
19:35
Credea că Iisus, acest făcător de minuni, e atât de mare și de
19:40
bun încât poate să-l vindece până și pe robul lui și mai
19:44
credea. De aceea a îndrăznit, mai credea
19:47
că Isus nu a venit doar pentru evrei și nu vindecă doar evrei,
19:51
ci vindecă nu poate și pe altcineva care nu este etnic din
19:57
rândurile evreilor. Acești bătrâni se duc la Isus și
20:01
spun, faceți să faci acest bine acolo.
20:03
Avem un cuvânt pentru pentru vrednicie și acolo vrea să spună
20:07
este vrednic sau merită să-i faci acest bine, căci iubește
20:12
neamul nostru, ceea ce dintr-o dată centurionul începe acesta
20:15
să devină foarte interesant pentru noi și merită să-l să-l
20:19
să-l apreciem da pentru mult bine pe care el l-a făcut.
20:24
Gândiți-vă că el nu era evreu și Iubea Neamul evreiesc, ceea ce
20:28
asta e un neam nu-i ușor de iubit, Neamul evreiesc nu este
20:31
ușor din foarte multe motive. Și dacă ați vrea să știți din ce
20:35
motive nu e ușor de iubit, citiți istoria lor.
20:37
E foarte simplu, puteți să o faceți singuri.
20:40
În ritmul dumneavoastră și veți vedea cât de multe mai degrabă
20:44
motive ai să nu iubești, adică să nu te bagi cu ei decât să te
20:49
bagi cu ei. Asta e un an probabil cel mai
20:53
greu de iubit la scara istoriei dintre neamurile cunoscute, îmi
20:57
place să spun și o spun și aici, dar fără să intru în detalii.
21:02
Că de fapt neamul ăsta numai Dumnezeu îl știe iubit cu
21:05
adevărat. Mai Dumnezeu e în stare să-l
21:08
iubească cu adevărat. Omul mai greu.
21:12
Pentru că omul e mult slab și neputincios.
21:16
De aceea, cu atât mai mare este centurionul cu cât iubește
21:19
neamul. Acesta zidește sinagoga
21:22
facilitează cum am zice astăzi niște fonduri europene ca să se
21:25
ridice sinagoga. Apoi spune că domnul când a
21:29
auzit toate acestea a zis, mă duc, mă duc să-i vindec robul
21:33
pornește împreună cu ei spre casa acestuia și nici nu se
21:37
apropie bine când trimite niște niște prieteni, să-i spună.
21:42
Nu te ostenii să vii nu te ostenii să ajungi pentru că nu
21:45
sunt ia auziți vrednic. Vedeți aici în oglindă 2
21:50
realități frumoase. Pe de o parte.
21:54
Bătrânii orașului da a cetății spun.
21:58
Este vrednic. Și el spune cum?
22:02
Nu sunt vrednic. Dacă eram vrednic, veneam eu.
22:08
Dar să intri tu sub acoperișul meu, eu nu sunt vrednic.
22:14
Rețineți, vă rog această ecuație, chiar dacă nu e
22:16
subiectul predicii. Așa ar fi ideal pentru oricare
22:21
dintre noi, cei din jur să spună despre noi, mai ales când nu-i
22:26
auzim. Ce.
22:30
Este cum. Vrednic axios.
22:36
Merită? Iar noi să spunem despre noi
22:41
cum? Că nu suntem vrednici?
22:45
Toată istoria pe care a scris-o Dumnezeu în timpurile biblice și
22:48
în timpurile bisericii. A scris-o cu oameni pe care toți
22:53
din jur i-au văzut că sunt vrednici, iar ei s-au văzut cum?
22:57
Ne vrednici. Așa inimă să ne dea Dumnezeu.
23:02
Și de la un centurion avem ceva de învățat să ai acest simț al,
23:06
măsurii să ai cum zice Pavel, undeva să nu ai păreri prea acum
23:10
prea nalte despre tine și să ai păreri cumpătate potrivite cu
23:15
limitările tale, cu nevoile tale, mereu să te gândești la ce
23:19
nu poți la ce nu știi la ce n-ai făcut decât la ceea ce poți la
23:24
ceea ce știi la ceea ce ai făcut.
23:26
Nu sunt vrednic când aud de domnul una ca asta și pe lângă
23:30
acel nu sunt vrednic, uitați-vă cum spune.
23:32
Raportul de autoritate și zice nu veni, oprește-te unde ești și
23:38
zi numai un. Cuvânt că și eu am putere în
23:42
cuvânt și zic unuia du-te și se duce altuia, Vino și vine.
23:45
N-au puterea asta. De exemplu, eu nu am eu spun la
23:48
unul și la altul să se ducă și nu se duce tot eu mă duc.
23:52
Spun Vino și mai ales spun fă cutare lucru și nu-l face.
23:56
Ca să vezi cât sunt eu de slab, eu nu am experiența asta, să nu
23:59
mă întrebați cum e că nu știu cum e.
24:01
Eu zic du-te și fă și apoi tot eu mă duc să fac.
24:05
Sau face prost și trebuie să repar după el.
24:08
Cunoașteți? Dar în militărie în ierarhia
24:13
militară, iată-l pe acesta care zice și cuvântul meu are putere
24:18
prin comparație și respectând proporțiile.
24:21
Dacă al meu cuvânt declanșează acțiune, cu atât mai mult
24:24
cuvântul cui al tău? Când aude că unele ca acestea
24:29
versetul 9 zice că se întoarce spre norod domnul și spune, vă
24:33
spun că nici chiar în Israel n-am găsit ce?
24:37
O credință atât de mare care e prima virtute?
24:42
Credință. N-am găsit o credință atât de
24:46
mare. Un om care nu e din Israel, care
24:50
nu are legea un om care a contribuit la construirea
24:54
sinagogii, dar nu poate să participe pentru că nu înțelege
24:56
limba ebraică și pentru că nu înțelege ce se întâmplă acolo.
25:01
Un om care este în afară din punct de vedere relațional, nu
25:05
din punct de vedere cultural. Din punct de vedere etnic, un om
25:09
din afară și e încurajator pentru toți, nu reușește să
25:12
ajungă la o înțelegere atât de înaltă, atât de profundă legată
25:17
de Isus. De cine este Isus de autoritatea
25:21
pe care o are Isus. Nici chiar în Israel n-am găsit
25:25
o credință atât de mare. Vom răspunde rapid la întrebarea
25:30
ce face o credință să fie? Nu mică, ci să fie cum?
25:34
Mare cred că se pot da 3 răspunsuri, în primul rând
25:38
sutașul. Are mare încredere în bunătatea
25:42
lui Isus. Încredere în bunătatea lui Isus.
25:47
Sutașul era convins când s-a dus la bătrânii.
25:51
Aceia ai cetății când apelează la Isus pentru speța lui, pentru
25:56
durerea lui din Casă, sutașul era convins că Isus nu e doar
26:00
puternic și atotștiutor, ci este pe lângă toate acestea acum.
26:06
Bun și noi știm că dacă Isus era Dumnezeu și noi credem că era.
26:12
Înseamnă că toate câte se spun despre Dumnezeu în vechiul și
26:15
noul testament se potrivesc la cine.
26:17
La Isus și atunci vom spune și noi ne vom aduce aminte de
26:22
versete, precum căci domnul este bun și bunătatea lui.
26:27
Ține în veci. Sau un alt verset mai profetic
26:32
mai din gura unui profet care plângea al lacrimilor.
26:36
Știți bine cum se spunea, chiar dacă nu, ceea ce mă face să mai
26:41
trag nădejde în inima mea este că bunătățile domnului nu s-au
26:46
sfârșit și îndurările lui. N-au ajuns la capăt.
26:50
Domnul este bun și cu cei buni și cu cei.
26:55
Și cu cei răi numai Dumnezeu poate asta prima parte o putem
26:57
și noi. A 2-a parte, nu ne iese
27:00
întotdeauna dacă aș fi scris eu versetul spuneam EU sunt bun și
27:05
cu cei buni și cu cei buni. Cu cei buni și cu cei răi asta
27:11
este numai lui Dumnezeu, partea a 2-a.
27:16
Bunătatea ta spune în altă parte, prețuiește înțeleptul
27:19
bunătatea ta doamne prețuiește mai mult decât viața.
27:24
Mă încred în bunătatea, da, sunt zdrobit de tot.
27:29
Dar mă încred în bunătatea ta doamne și bunătatea domnului,
27:33
dacă vreți din noul testament, să nu ziceți că numai din
27:35
vechiul. Într-o epistolă dogmatică, cea
27:38
mai dogmatică, apostolul Pavel spune, nu vezi tu omule, că ce?
27:43
Că bunătatea lui Dumnezeu. Te îndeamnă la pocăință.
27:50
Nu te copleșește Dumnezeu cu bunătățile lui.
27:54
Nu e Dumnezeu bun, indiferent de sezonul vieții prin care trecem.
27:59
O credință mare iubiți frați și surori iubiți ascultători, o
28:02
credință mare se fundamentează în primul rând pe această
28:06
încredere în bunătatea lui Isus să te duci spre domnul, crezând
28:10
că este bun și este atât de bun, adică mult mai bun decât cine.
28:16
Vă rog mult mai bun decât cine? Decât tine.
28:20
De ce v-a fost frică să spuneți? Și eu sunt bun să știți?
28:27
Dar sunt bun sporadic, adică din când în.
28:32
Sunt bun cu limită, știți că citim undeva că domnul dă cu
28:36
mână de care largă și eu dau dar cu mână de care?
28:40
Strânsă dar și eu, dar. Am momente în care sunt atât de
28:47
bun că mă uimesc eu pe mine ce bun am fost fac câte un gest
28:50
momente am zis, da? Fac câte un gest de o bunătate
28:54
care mă surprinde pe mine în mod plăcut.
28:56
Nu mă așteptam să pot face gestul acela.
28:59
Și am momente când, după un bun, după un bine făcut, îmi pare cum
29:04
credeți. Pe mine mă judecați, da îmi pare
29:08
rău, dar de unde știți? Omul e slab nu numai când face
29:17
răul. Omul e slab cu lumea și că face
29:20
ceea. Bine sau să nu mai insistăm
29:24
aici? Limitarea nu e doar că suntem
29:28
limitați și păcătuim culmea și binele este atins de slăbiciunea
29:32
umană. Ce vreau să spun.
29:36
Cu toate acestea, ar fi o încurajare, nu o descurajare.
29:40
Anume că noi trebuie să fim buni și să ne luptăm să fim buni de
29:43
acord și să facem fapte de care bune și vrednici.
29:49
Dar mereu făcând toate acestea în strădania noastră, să știm că
29:53
marea noastră scăpare nu stă în bunătatea noastră, ci în
29:56
bunătatea lui Dumnezeu. O credință mare EO credință care
30:01
îl vede pe Dumnezeu în lumina aceasta a bunătății lui.
30:05
Pentru că dacă nu-l vezi așa, nu te vei putea apropia, nu vei
30:08
avea credință, nu vei putea încrede în el II o credință
30:12
MARE. Înseamnă să te încrezi precum
30:15
sutașul în puterea lui Isus, nu doar în bunătatea lui.
30:19
Vedeți și noi suntem buni, vă spuneam despre mine că și eu
30:22
sunt bun, văd că nu sunteți prea, convinși că sunt bun.
30:26
În fine, mereu te îndoiești de celălalt că și eu mă îndoiesc de
30:30
dumneavoastră. De aceea, nici nu am pretenția
30:35
asta. Vedeți, uneori noi suntem atât
30:40
de buni și atât de slabi în același timp, atât de
30:42
neputincioși ai vrea să faci ai vrea să ajuți.
30:47
Ai vrea să vindeci ai vrea să prelungești și nu?
30:52
Se poate. O altă deosebire între noi și
30:55
Isus pentru că Isus e Dumnezeu este că el nu e doar bun.
31:00
El este și atotputernic. El are puteri pe care noi nu le
31:05
vom avea niciodată. Dependența noastră față de
31:09
Dumnezeu, exprimată prin credință, nu e doar o dependență
31:13
legată de bunătatea lui de generozitatea lui de gentilețea
31:16
lui, ci este o dependență legată de puterea lui, pentru că cu
31:21
adevărat slabi suntem și conștientizăm uneori profund
31:25
această realitate, dar pe cât suntem noi de slab, pe atât este
31:29
el de puternic. Este o cântare care se tot cântă
31:32
într-o vreme foarte des și de obicei cu decibeli foarte.
31:36
Cum se zice. Decibeli mulți mulți nu.
31:42
Când nu mai poți tu? Poate el.
31:46
Mărturisesc că refrenul acesta mi s-a părut mereu destul de
31:48
frivol destul de subțirel, ca și conținut.
31:52
Dar până la urmă, ajung să fiu și eu de acord cu el.
31:55
În sensul că ajungem la capătul puterilor și ne dăm seama că de
32:00
acolo ar trebui să ne preia cineva care poate mai mult decât
32:03
noi. Acela nu e un alt om care poate
32:05
e mai slab ca noi. Ceea ce este Dumnezeu Hristos,
32:10
care a întins mâna lui Petru vă aduceți aminte numai 3 14 cred
32:14
întinde mâna și-l scoate de unde din valuri, momente în care ai
32:19
nevoie de ceva Supranatural să se întâmple cu inima ta cu
32:22
situația ta cu Viața ta. O credință mare urcă de la
32:26
nivelul bunătății lui Isus la nivelul.
32:30
Puterii lui Isus. Și probabil cel mai înalt nivel
32:34
la care urcă sutașul și la care suntem invitați să urcăm și noi.
32:38
Este să te încrezi precum sutașul în voința lui Isus în
32:43
voința lui Isus. Apare aici o tensiune dragii
32:47
mei, despre care vorbim rar pentru că nu ne prea încurajează
32:51
și acum vom vorbi, dar foarte scurt cu mare atenție la inimile
32:55
noastre. Apare o tensiune pe care o
32:59
gustăm ca un gust amar în viață între puterea lui Isus și voința
33:04
lui Isus. Între faptul că Dumnezeu poate
33:07
totul totul. Dar nu.
33:12
Oare ce vreau să spun dacă am zis voință?
33:15
El, poate totul noi nu ne îndoim noi, suntem în duhul lui Daniel
33:19
și a prietenilor lui care au spus împăratului împărate.
33:22
Noi credem că Dumnezeu poate și noi suntem în echipa lor.
33:26
Bravo. Dumnezeu poate totul aici ați
33:30
fost foarte entuziasmați ca și mine.
33:34
Dar Dumnezeu aici, vă rog să spuneți.
33:38
Nu c nu el poate dar. Nu.
33:42
Nu vrea corect. Nu vrea totul.
33:50
De aceea, din. Dintr-un număr de.
33:55
Oameni să zicem frați și surori, pentru că poate e mai apropiat
34:00
mental pentru noi și cam pentru noi.
34:02
Poate lumea nu mai face cât o vedem duminică.
34:05
Bun și așa. De aceea, dintr-un număr de
34:10
frați și surori bolnavi de cancer de o boală incurabilă.
34:14
Majoritatea se stinge. Se duc.
34:18
Din cauza acelei boli. Ci numai câțiva mereu, numai
34:22
câțiva ce se întâmplă cu ei. Se vindecă.
34:28
Dar nu vrem noi să se vindece toți.
34:32
Dar ne rugăm noi cu părtinire. Dar nu-i punem noi pe aceeași
34:37
listă pe toți. Dar când postim, nu postim că
34:41
oricum ne jertfim, nu nu postim noi egal pentru toți.
34:46
Dar nu ajungem să simțim cu ei cu toți.
34:50
Și răspunsul este, da, ajungem să simțim, ne rugăm și ne
34:54
implicăm. Dar decizia finală voința cel
34:58
care vrea sau nu vrea în cele din urmă este cine Dumnezeu nici
35:03
nu mai are legătură neapărat cu omul ce are legătură mai degrabă
35:06
cu cine cu Dumnezeu. Asta se numește doctrina
35:09
suveranității lui Dumnezeu și cel mai greu este să accepți
35:12
suveranitatea lui Dumnezeu, adică deznodământul acela pe
35:16
care nu ți l-ai dorit. Evident că nu l-ai dorit pentru
35:19
care ai făcut tot posibilul, nu să se întâmple ci să.
35:22
Nu se întâmplă. O credință mare este credința
35:28
care urcă până la acel nivel nu doar să crezi că domnul e bun și
35:33
puternic, ci să mai crezi că ce? Că vrea vă mărturisesc că nu
35:38
întotdeauna credința mea atinge nivelul acela.
35:42
Vă mărturisesc că uneori uneori sunt doar la prima etapă.
35:48
Cred că Dumnezeu e bun. Alteori urc la etapa a 2-a la
35:53
faza II. Iar la faza 3 să cred în voința
35:57
lui Dumnezeu în privința unor cauze concrete, urc destul de
36:02
rar ajung destul de rar și în momentele acelea le numesc un
36:06
fel de ore astrale ale vieții mele.
36:09
Momentul în care am putut să cred.
36:13
La mare înălțime la mare nivel. Omul acesta dragii mei are o
36:18
credință mare pentru că își duce credința, adică încrederea în
36:22
Dumnezeu, până la ultima consecință și de aceea privind
36:26
spre această credință a lui. Putem zice și noi, împreună cu
36:30
ucenicii, într-o altă împrejurare, când ei, văzându-se
36:34
cumva slabi și neputincioși și vulnerabili, îi spun într-un
36:38
dialog domnului doamne, mărește-ne ce?
36:42
Credință pentru că, de fapt, credința naște toate celelalte
36:46
virtuți, pentru că de fapt credința este nucleul dur al
36:49
vieții duhovnicești, pentru că de fapt, să ni se piardă tot cum
36:53
zice apostolul într-o scrisoare orice ar fi să pierdem, dar
36:57
important este să nu ni se piardă ce credință.
37:02
O cântare mai veche care cred că o știți cam așa, spune nu că
37:06
poți să pierzi totul la vreme și ranguri și portofel și în filme.
37:13
Casă. Sănătate.
37:17
Pe cineva drag că poți să pierzi, dar cât cât timp n-ai
37:21
pierdut credința, cum spune poetul?
37:25
Încă N-ai pierdut nimic. Nu vreau să vă întristez deja.
37:31
Este o mare întristare în comunitatea dumneavoastră.
37:34
Ce vreau doar să spun cu respect, cu delicatețe, este că
37:38
noi trebuie să veghem, nu să nu ni se întâmple rău, că răul
37:41
oricum când e să se întâmple. Se întâmplă oameni buni.
37:46
La mine a fost la fel. Dar mai toți a fost la fel.
37:52
Grija noastră, preocuparea noastră ar fi să nu pierdem cer.
37:57
Credință. Încrederea.
38:02
Ba dimpotrivă să zicem doamne cu cât e mai greu, cu atât mai mult
38:05
ne întărește tu. Cu cât suntem noi mai mici și
38:09
mai slabi și nu știm nimic, doamne cu atâta tu să
38:11
strălucești în viața noastră prezența ta.
38:15
Minunea ta. Luați asta, vă rog ca o
38:19
încurajare pentru cauzele particulare pe care le aveți
38:22
cine nu are. Din nou să îndrăznim din nou să
38:26
credem. Din nou să ne încredem în
38:29
Dumnezeul cel bun care nu vrea moartea păcătosului, cum scrie
38:33
nu și parcă versetul ăsta, toate le cuprinde și vrea mai degrabă
38:37
ridicarea lui schimbarea lui. Doamne dă-ne această credință.
38:44
Ce urmează după credință. Nădăștia pentru nădejde,
38:49
Survolăm, am zis, nu citim. Survolăm de la versetul 11 până
38:54
la versetul 35 a 2-a secțiune a Capitolului 7.
39:00
Pentru că n-am să citesc, am să povestesc, dar sigur că cine
39:04
este la versete poate să pună anumite versete când eu
39:06
povestesc. Acțiunea se mută în ziua
39:10
următoare într-o localitate numită înainte, despre care din
39:13
punct de vedere arheologic nu știm aproape nimic.
39:17
Domnul era împreună cu ucenicii săi și la un moment dat, când se
39:21
apropie de poarta acestei cetăți, zice că observă un
39:24
cortegiu funerar. Iar o mamă în mijlocul acestui
39:28
cortegiu. Înlăcrimat alături de un sicriu
39:31
a unui copil, a unui băiețel. Băiețel mai mare e un
39:35
adolescent, cum am zice noi azi, de unde știm?
39:38
Știm din expresia tinerelule și dacă ne uităm în greacă, știm că
39:41
e undeva de 14 ani, plus da peste 14 ani, deci avem de a
39:46
face cu un adolescent care decedase, nu știm din ce motive,
39:51
iar mama aceasta își ducea copilul pe ultimul drum.
39:56
Cum am zice noi în spațiul românesc.
39:59
Foarte multă lume era în jurul ei, pentru că probabil cazul
40:02
acesta stârnise multă empatie, nu din partea multora, pentru că
40:08
n-a fost un om în vârstă, ci era un om tânăr.
40:10
Era un băiețel da în floarea vârstei.
40:13
Să spunem așa, femeia aceasta care apare aici și nu este
40:16
numită în text, este una dintre cele mai nefericite femei din
40:21
noul testament. Unii spun și probabil au
40:23
dreptate că este personajul cel mai năpăstuit din tot noul
40:27
testament. De ce?
40:29
Din 3 motive hai să vi le spun pe scurt.
40:32
În primul rând. Femeia aceasta la momentul în
40:36
care își îngroapă copilul. E foarte posibil, deși nu scrie,
40:41
dar o să vedeți că e foarte posibil că deja și-a îngropat pe
40:45
Tata și pe mai cine. Pe mama, de ce spunem că e
40:48
foarte posibil, pentru că în vremea aceea speranța de viață
40:51
era mult mai mică. Era pe jumătate sub jumătate
40:54
decât să trăiești astăzi. Și atunci cine ajungea părinte,
40:59
de obicei nu mai avea ce părinți, pentru că speranța de
41:03
viață era foarte mică, mult mai mică.
41:07
De neimaginat pentru noi astăzi. Din ce motiv eram mai mică din
41:11
cauză că nu era igienă. Și nu era medicină.
41:15
Oricât de mult râdem noi de medicii de medicină.
41:18
Până la urmă, toți recurgem acolo când ne apucă niște.
41:22
Niște dureri. Și chiar dacă nu ne vindecă
41:25
medicina toată viața să presupunem că avem așa probleme.
41:29
Așa ne probleme le-am găsit că nu le poate.
41:33
Că se poate și așa tot ne ajută în stadiul final.
41:37
Când avem durerile cele mari și ne calmează durerile acelea,
41:40
ceea ce pentru asta merită să spunem, mulțumesc medicinii că
41:44
totuși ne ajută să trecem. Decent.
41:48
De aici, dincolo ALA e mare lucru.
41:51
Pe vremea aceea, lucrurile stăteau diferit.
41:53
Speranța de viață era mai mică și ne imaginăm că femeia aceasta
41:57
până să ajungă aici. În această acest necaz și-a
42:00
îngropat părinții. Se spune că atunci când ne
42:03
îngropăm părinții ne îngropăm ce credeți.
42:07
Trecutul. În spatele nostru se deschide o
42:11
prăpastie, un hău. Și ne simțim un pic
42:15
dezechilibrați. Ei ne asigurau cel puțin din
42:19
punct de vedere afectiv emoțional spatele.
42:22
Acum nu mai e rău. De asemenea, femeia aceasta este
42:27
numită Văduvă. Prin urmare, ea și-a îngropat și
42:30
pe cine? Soțul partenerul se spune că
42:34
atunci când ne îngropăm partenerul, ne îngropăm ce
42:36
credeți? Dacă la părinți e trecutul, oare
42:40
la partener ce este? Prezentul.
42:46
Povestiți cu cei care au trecut printr-o asemenea experiență și
42:49
aproape toți vă vor spune cam același lucru.
42:53
Am simțit că nu mai sunt bun de. Nimic.
42:58
Nu știam de unde să apuc lucrurile.
43:01
Și eram atât de afectat sau afectată.
43:04
Încât am crezut că viața mea s-a sfârșit, s-a blocat pentru.
43:09
Totdeauna. Pentru că prezentul apune.
43:14
Prezentul se prăbușește. Când partenerul se duce?
43:21
Ei bine, femeia aceasta după ce și-a pierdut părinții, a mai
43:24
rămas cu soțul. După ce și-a îngropat soțul,
43:28
și-a îngropat trecut și mai cerea.
43:30
Prezent dar acum nădejdea ei multă vreme ani, probabil.
43:36
Era că are un fiu, un fiu. Un fiu.
43:41
Care fiul sigur că se va dezvolta frumos, va deveni
43:45
responsabil. O va ajuta și pe ea.
43:48
Fiul va deveni cumva suportul ei într-o lume antică în care nu
43:55
existau asigurări medicale. Nu existau pensie de urmaș, nu
43:59
există asistență cum se numește asta socială.
44:03
Nu există așa ceva. Dacă vă puteți imagina.
44:08
Da nu mai are trecut, da nu mai are prezent, dar EC.
44:13
Viitor. Femeia asta e cu adevărat mai
44:17
năpăstuite decât oricare dintre noi.
44:20
Întrucât oricare. Prin faptul că ea când se duce
44:24
spre groapă cu micuțul ei, ea de fapt își îngroapă ce nu un copil
44:30
ce îngroapă? Viitorul.
44:33
Urma să se întoarcă de la cimitir și să nu mai aibă nici
44:36
trecut, nici prezent, nici viitor.
44:41
Probabil este trauma maximă pe care o poate trăi omul pe
44:45
pământ. Pierderi succesive, una mai grea
44:49
decât. Cealaltă.
44:52
În această situație, vă rog hai să ne înviorăm.
44:56
O întâlnește cine? Isus.
45:00
Care mai târziu, într-un dialog cu Marta, va spune, eu sunt
45:03
cine? Învierea și viața.
45:07
Spune că domnului i s-a făcut milă de ea.
45:09
Citim s-a apropiat de raclă și a zis Tinerelule Scoală-te îți
45:14
spun și nu din boală, ci din moarte din Raclă se ridică
45:18
băiețelul. Apoi este dat mamei lui care
45:21
să-i dea de mâncare, dovadă cumva a învierii și avem aici
45:25
din punct de vedere textual, dar și cronologic.
45:28
Cea de a 2-a înviere din morți pe care a săvârșit-o domnul,
45:31
potrivit evangheliilor. Dintr-un număr de câte învieri.
45:37
Poate de la căldură, nu reușim să ne concentrăm.
45:40
Cred că de la căldură. Căldură mare monșer, cum ar zice
45:45
Caragiale. Câte învieri?
45:50
Potrivit evangheliilor, credem că au fost mai multe, dar.
45:53
Câte învieri? Nici nu vă mai întreb nimic.
46:00
Aproape m-am supărat. Și nu mă supăr ușor. 3 Învieri
46:06
sigur. Să le recapitulăm.
46:14
Colt colt. În ordine, vă rog.
46:22
Familie, fiica lui AR prima. A 2-a.
46:28
Băiețelul. Băiețelul acesta a 2-a.
46:36
Și a 3-a, în sfârșit, vă rog. Nașa.
46:39
Sărim la a 3-a mereu. Este o învățătură în această
46:48
succesiune, dar nu avem timp de ea acum dimineață, dar EO
46:51
învățătură. De la o înviere la alta este tot
46:56
mai multă moarte, dacă se poate vorbi așa tot mai multă moarte
46:59
acesti va minte când a înviat o pe fiica lui Iair de 12 ani și o
47:03
progresie în vârstă. Când a înviat o pe fiica lui
47:07
Iair el abia el când a ajuns Isus acolo, ea abia murise.
47:13
Prin urmare, era puțină moarte. Dacă îmi permiteți puneți între
47:16
ghilimele, dar să știți ce vreau să spun era puțină moarte și
47:20
prin faptul că i-a scos pe toți din Cameră și a rămas numai
47:22
familia. Și 3 dintre Ucenicii devenea un
47:24
pic suspect. Hai să fim serioși, adică de ce
47:27
înțelegeți de ce? Era foarte ușor să crezi că de
47:32
fapt, da? A murit, era foarte puțină
47:36
moarte. Aici deja băiețelul era dus spre
47:41
cimitir, iar în vremea aceea majoritatea oamenilor din motive
47:45
de climă și îngropau pe cei dragi.
47:47
În ziua în ziua decesului din motive de climă.
47:51
Deci el murise de câteva ore bune și acum era mai multă c.
47:56
Mai multe moarte. Iar despre lazăr, nu vă mai spun
48:00
că știți, nu? Trebuie să dați piatra la o
48:04
parte zice doamne, nu putem că Lazăr fratele nostru e mort de
48:09
câte zile de 4 zile e mai multă mort.
48:15
Pe cineva în viață acasă pe cineva pe drum pe cineva din
48:20
cimitir. În toate acestea, vă rog să
48:23
vedeți nu moarte și viață, ci puterea lui Isus.
48:28
Mereu această progresie arătării puterii lui Iisus până când va
48:33
învia el însușii, cum zice Troparul învierii cu moartea pe
48:37
moarte, călcând SLĂVIT să fie, iar minunea aceasta dragii mei
48:41
în zona inului produce o asemenea uimire încât în
48:45
versetul 17 citim că vestea s-a dus despre Isus în toată iudeea
48:51
prin toate împrejurimile și toți au început să spere să
48:54
nădăjduiască, pentru că e vorba de nădejde, nu, iar o minune de
48:58
o asemenea anvergură. Adică o înviere din morți, care
49:00
este din punct de vedere umană a spectacolului, este peste un
49:04
vindecare o minune mișcă inimile întregului ținut care încep să
49:10
vină probabil cu cei decedați cu cei bolnavi vin în masă spre
49:15
Isus ca și ei să fie vindecați. Ați reținut, vă rog atmosfera
49:18
din din versetul 17, putem să zicem că în ziua aceea a
49:23
învierii acelui copil, în ziua aceea, tot Ținutul a Nădăjduit,
49:27
știți ce zic a nădăjduit a sperat.
49:30
Dintr-o dată, prin acest miracol renaște speranța în inima
49:35
oamenilor și acum țineți-vă bine și uitați-vă la versetul 18.
49:41
Ucenicii lui Ioan botezătorul au dat de știre învățătorului lor
49:45
despre toate acestea și versetul 19 Ioan cheamă pe 2 din ucenici
49:52
îi trimite la Iisus cu următoarea întrebare, sunteți
49:55
pregătiți să auzit întrebarea? Tu ești acela care are să vină?
50:03
Sau să așteptăm? Pe altul.
50:07
Oameni buni, înțelegeți unde vreau să vă duc.
50:13
Nu sunt prea convins. De aceea, lucrul ăsta trebuie să
50:18
le explicăm. Pentru unii s-ar putea să fie
50:21
partea cea mai interesantă predici.
50:24
Se ridică aici o întrebare grea. Pe care la prima lectură, poate
50:29
nu ți-o pui sau poate ți-ai pus-o?
50:33
O întrebare cu care se muncesc teologii de ani de zile?
50:37
Cum e posibil ca Ioan botezătorul, acest gigant al
50:40
credinței, înaintemergătorul, prietenul mirelui, poftim să vă
50:43
dau niște nume. Ultimul mare profet de tip
50:46
vetero testamentar nu? Cel care a venit să pregătească
50:50
ce? Kalia, cel care joacă un rol
50:53
important unic, nu inedit în toată istoria mântuirii în
50:58
mesianitatea lui Isus. Cum e posibil ca acest gigant al
51:01
credinței? Iată întrebarea, probabil cea
51:03
mai grea întrebarea dimineții, cum e posibil ca el el Ioan când
51:08
tot Ținutul crede când toți nădăjduiesc când nimeni nu mai e
51:13
ateu o zi, nimeni nu mai e ateu. O si tot e bine decât deloc.
51:20
Când se vorbește numai despre Isus.
51:23
Și când tot omul vorbește numai despre Isus.
51:28
Când Isus e personajul principal o zi de acord, dar tot e bine
51:32
decât. Deloc.
51:35
Când aude toate acestea, ioan zice să-l întrebați dacă el
51:39
este. Sau să așteptăm pe altul, cum e
51:43
posibil? Hai să ne uităm un pic în
51:46
context și apoi revenim la întrebare.
51:48
Zice că atunci când au ajuns la Isus și l-au întrebat acestuia
51:52
versetul 21 chiar în clipa aceea după ce s-a pus întrebarea d
51:56
tale, e foarte important zice că i-au adus la domnul o grămadă de
52:00
bolnavi. Acum toți nădăjduiau cum vă
52:02
ziceam. Și spune că domnul l-a vindecat
52:05
pe mulți, ba chiar a făcut exorcizări, adică a fost o zi a
52:09
miracolelor în care cu adevărat, nu doar o înviere din morți a
52:13
avut loc acolo. Ce atâtea vindecări atâtea
52:16
exorcizări, adică înainte ca domnul să răspundă ce face face
52:20
mai mult de ce? Minuni vindecări exorcizări,
52:25
minuni, să zicem. Apoi se întoarce spre ei și le
52:29
zice să-i spuneți, Vă rog lui Ioan, ceea ce ați văzut și ați
52:34
auzit. Să spuneți că bolnavii se
52:36
vindecă că săracilor li se vestește ce EVANGHELIA și să-i
52:41
mai spuneți, vorba asta ferice de acela pentru care eu nu voi
52:46
fi o pricină? De ce de poticnire?
52:51
Ferice de acela care nu se va împiedica în mesianitatea mea.
52:56
Ferice de acela care va înțelege cum trebuie ce trebuie înțeles.
53:02
Ferice de acela. Mă întorc la întrebare, ați
53:06
crezut că am uitat-o, nu? Dar probabil e ultima întrebare
53:10
a predicii, e și cea mai grea, recunosc, n-aș putea să vin cu
53:13
una mai greu. Aș putea, dar nu doresc.
53:19
Pentru că și eu trebuie să fiu gentil.
53:22
Atent drăguț. Mai ales că sunt musafiri și un
53:25
musafir trebuie să se facă plăcut.
53:28
Pentru musafiri nu e greu. E mai greu pentru cei de ai.
53:33
Asta știi. Oameni buni.
53:38
Cum e posibil? Vă mai dau niște indicii.
53:43
În ziua botezului lui Iisus în Ziua BOTEZULUI.
53:49
Când Isus intră în apă și când Ioan se târguiește cu el,
53:52
spunând, EU am nevoie de tine și tu vii la mine Isus zice lasă
53:58
ioane să împlinim tot ce? Trebuie împlinit și Ioan l-a
54:03
botezat pe Iisus. Cum bine știți?
54:06
S-a deschis cerul și s-a auzit glasul tatălui și duhul în chip
54:09
de porumbel s-a coborât peste el și acolo avem arătarea sfintei
54:15
treimi. Tatăl, fiul și duhul sfânt.
54:20
În momentele acelea în apa Iordanului, să zicem preț de
54:24
câteva minute. Doar ioan știa credea.
54:32
Asuma cine este cel pe care îl botează, adică este Isus, fiul
54:37
lui Dumnezeu. Toți de pe margine de pe mal
54:41
credeau că este un păcătos ca și cine?
54:44
Ca și ei până înainte de teofanie, de arătarea sfintei
54:47
trăim nu până înainte de momentul acesta, preț de câteva
54:52
minute, doar ioan știe. Și-acum eu întreb mai aplicat
54:58
cum e posibil ioane? Tu care într-o zi cu câțiva ani
55:03
în urmă. Tu care într-o anumită zi.
55:09
Ai fost singurul din lume care știu cine este Isus tu, care nu
55:13
te-ai îndoit. În ziua aceea.
55:18
Cum e posibil ca acum, când toți nădăjduim noi acum că am venit
55:22
și noi din urmă, cum e posibil ca tu să te îndoiești cum e
55:26
posibil? Cum e posibil?
55:33
S-au dat multe răspunsuri la această întrebare, eu n-am să
55:36
insist și n-am să lungesc și nici nu cred că e cazul la o
55:39
predică. Să vă spun toate variantele că
55:43
mai rău vă încurc, că zice că pe om dacă nu-l poți ajuta macar
55:46
nu-l încurcă. Asta, mă străduiesc și eu.
55:52
Vă dau un direct. Răspunsul cel mai plauzibil și
55:55
care este confirmat de cei mai mulți teologi serioși.
56:01
Iată răspunsul. Ioan botezătorul.
56:06
Prin felul lui de a fi și prin vocația lui profetică.
56:10
Semăna mai mult cu personaje, nu din nou testament și din care
56:14
testament. Din vechiul.
56:17
Eli era mai degrabă în duhul profeților vetero testamentari
56:22
decât a apostolilor nou testamental să zicem.
56:26
El, de exemplu, dacă vreți să alegem dintre profeții un nume
56:30
foarte bine, seamănă ca atitudine cu iona Iona Ioan
56:34
iona. Acesta minte și de iona, care
56:38
este trimis de domnul să spună încă 40 de zile și ninive va fi.
56:42
Nimicită și iona se duce se duce, dar mai până la jumătatea
56:46
drumului, să zicem în sensul că în loc să meargă spre ninive ia,
56:51
avionul avionului ea. Vaporul.
56:56
Ia vaporul spre tars care tarsul era exact în biei în direcția
57:01
diametral. Opusă.
57:04
Și se produce o mare furtună pe mare și știți toate
57:06
împrejurările și peripețiile lui iona.
57:08
În cele din urmă ajunge la ninive.
57:10
În cele din urmă își transmite mesajul profetic pe străzile
57:14
orașului ninive și ce orașe capitală, ce imperiu care domina
57:18
peste poporul evreu ALDE era foarte complicat pentru el să
57:21
meargă acolo, să profețească și în cele din urmă se pocăiesc
57:25
ninivenii și 3 zile postez de la împărat până la dobitoace se
57:28
referă la animale dobitoace, dar nu în sensul.
57:32
Referă la animale ca să ne relaxăm.
57:36
Până și animalele din grajd zice că au.
57:40
Au postit. Inima lui Dumnezeu este atinsă
57:44
mișcată și domnul Iartă ninivenii și își schimbă decizia
57:49
pentru că se pare că în inima lui Dumnezeu nu încape numai
57:51
adevăr și dreptate, ci încape și foarte multe cereri.
57:55
Milă iubire. Bunătate.
57:59
Mare este domnul nostru mareste. Numai că pe când se bucură toți
58:06
că au scăpat cineva se întristează de moarte și spune
58:10
că ar vrea ce să facă să moară. Ăștia vor să trăiască și el.
58:16
Profetul vrea să moară și domnul se apropie de el, întrebându-l
58:21
bine, faci tu că te mânii mai fost acolo împrejurare?
58:24
Știți cu castravetele a celor 100 că așa e omul amărât nimic
58:28
nu mai funcționează, nimic nu mai funcționează, dar știm noi
58:32
din viață. Și spune bine, faci tu că te
58:36
mânii. Bine fac și mă mânii până la
58:40
moarte. El a fost un om foarte hotărât.
58:43
Asta apreciez la el bărbăția. Asta el se mânie până la moarte.
58:51
Bine, nu vreau să insist cu ion ar fi subiectul unei alte
58:53
predici ce vreau să spun, mai ales pentru cei care studiază
58:56
scriptura, poate chiar predicați sau îndeletnicit, un pic cu
58:59
învățătură. Vreau să spun asta vreau să spun
59:02
asta, dar fără să dezvoltăm. Problema lui iona nu era că avea
59:07
o inimă rea iona, nu că era nemilos, nu că nu era profetul
59:11
domnului, mă înțelegeți, deci fără interpretări de felul ăsta,
59:14
deci nu trebuie să-l dezonorăm pe iona ca personaj Ioana chiar
59:17
era un om cumsecade chiar iona în adâncul sufletului se bucura
59:21
că ninive n-a fost nimicită, deci eu nu era un sadic, vă rog
59:25
așa, reiese din anumite predici, vă rog, nu umblați după toți
59:27
care vorbesc pe internet. Internetul e mare.
59:32
Mare prea mare prea încăpem toți acolo.
59:36
Prea n-are cine să facă o. Ordine o selecție.
59:42
Iona nu era un sadic el nu-și dorea să vadă cum mor oameni.
59:48
Nu vrea să vadă un film de groază, vă rog, eu nu era un om
59:52
de mare eleganță de mare vocație.
59:56
De mare demnitate când eu n-aș spune, vreau să mor vreau să se
1:00:01
încheie nu doar activitatea profetică.
1:00:03
Ce vreau să se încheie viața mea Ioana de fapt, are o apăsare
1:00:06
mult mai mare. Ioana trece printr-o criză pe
1:00:09
care o putem numi vocațională, vocațională, iona se gândește cu
1:00:15
groază, nu cumva trăi mâine, aia se rezolvă, va trăi și se
1:00:20
gândește. Cumva profeții când.
1:00:24
Mâine, câtă vreme profeția lui nu s-a împlinit.
1:00:29
Drama lui Iona este drama vocațională.
1:00:32
Iona este o carte pentru întrunirile cu păstorii.
1:00:38
Drama lui Iona este. Doamne tu ierți și eu sunt de
1:00:43
acord cu tine și eu mă bucur că ăștia au murit.
1:00:46
Dar cum rămâne cu cine? Cu mine cum rămâne?
1:00:51
Cu mine. Paranteză, aceasta vă ajută ca
1:00:54
să finalizăm răspunsul la întrebare mult vă ajută, o să
1:00:59
vedeți? Ioan botezătorul.
1:01:03
În predicile lui era caustic. Și era foarte pasionat de
1:01:09
subiectul judecății lui Mesia. El cum citim în câteva sinteze
1:01:16
pe care le avem la predicile lui avea, de exemplu, 2 metafore
1:01:20
preferate, una dintre ele era toporul securea iertați-mă.
1:01:24
Metafora. Și spunea că securea a și fost
1:01:28
cum? Pasionat de secur.
1:01:34
Pasionat de topor a și fost înfipt și dacă asta se face
1:01:38
copacului verde verde. Ce se va întâmpla cu copacul
1:01:43
uscat. Când lăsa toporul lua lopata.
1:01:48
Și-l auzim spunând că el, cel care vine după mine, își are
1:01:53
lopata în mână. O lopată.
1:01:55
Îi pot toate un pic mai puțin contondentă decât secure.
1:02:01
Și el zice și-a început să-și curățească C ARIA și ajungea la
1:02:05
metafora lui preferată care apare cel mai des fice că toate
1:02:08
vreascurile acelea le aruncă unde?
1:02:11
În foc n-au focul era metafora lui, nu exista predică fără foc.
1:02:17
Gândiți-vă că până la acel la ce nivel a dus el metafora asta da,
1:02:22
încât atunci când a zis cel ce vine după mine, vă va boteza cu
1:02:26
duhul sfânt și doar era de ajuns duhul sfânt.
1:02:28
Ce să mai adauge după duhul sfânt că duhul sfânt a 3-a
1:02:31
persoană din dumnezeire? Clar că era de ajuns clar.
1:02:36
Și în loc să zică vă va boteza cu duhul Sfânt Pop, punct zice,
1:02:40
vă va boteza cu duhul sfânt și cu maice foc și lângă duhul
1:02:43
sfânt a pus foc. Ș-apoi, noi ne gândim că
1:02:47
probabil se referă la focul pasiunii la foc serios uită-te
1:02:51
la cine vorbește. Că doar eu am nu știu din alea
1:02:55
cu pasiune și romantism. El a știut de focul judecății și
1:02:59
de fapt, ce le spunea Ioan toată.
1:03:00
Predicarea lui a fost atenție, cel ce vine după mine vă va
1:03:04
pedepsi și acum vreau să fac asta plastic, deși el probabil
1:03:07
n-a rostit chiar așa, dar asta e și din toată predicarea a 10
1:03:12
sunteți bolnavi, n-are nimic că vine mesia și o să fiți mai cum.
1:03:18
Dacă vine focul judecății că de secole n-ați ascultat?
1:03:22
Sunteți bolnavi, o să fiți mai cum?
1:03:24
Mai bolnavi. A nu aveți ce mânca n-AVEȚI ce
1:03:29
mânca? Uite cum vine pedeapsa lui
1:03:31
Dumnezeu. Prin urmare, n-are nimic di
1:03:34
foame mâine, o să vă fie mai cum?
1:03:37
Mai foame a sunteți morți, adică aveți pe cineva care a decedat?
1:03:41
N-are nimic, o să fie mai decedat.
1:03:44
O să fie mai multe înmormântări. Și-acum, vă rog, descrețiți vă
1:03:50
frunțile și auziți. Isus aproape în fiecare zi.
1:03:56
Vindecă bolnavi. Hrănește flămânzi.
1:04:02
În viață. Marți.
1:04:05
Săracilor li se vestește Evanghelia.
1:04:10
Asta nu o zi nu 2 nu un an ci 2 și nu 2 ci 3 poate peste 3 ani.
1:04:17
3 ani de miracol. 3 ani. De vindecări 3 An de ospețe
1:04:25
gratuite cu cea mai bună pâine, cu cel mai bun vin, cu cel mai
1:04:29
bun pește. 3 ani de minuni, iar Ioan aude de minune peste minune
1:04:35
bunătate peste bunătate. Mai aude cum predică Isus aude
1:04:39
că spune uneori că n-am venit să judec auzi, N-am venit să judec
1:04:43
și el tot timpul a spus că el vine ce să facă să judece?
1:04:48
Spune că nu am venit să mi se slujească, ci am venit ce să
1:04:51
fac. Să slujesc.
1:04:54
Toate acestea le aude Ioan și nu i se mai potrivește cu teologia
1:04:58
lui și, de fapt, ioan trece printr-o criză și printr-o mare
1:05:02
dez nădejde pentru că tot ce a predicat tot ce a spus el acum
1:05:06
nu se împlinește. Ba, dimpotrivă, lucrurile stau
1:05:08
cum. Exact invers.
1:05:12
Vom sfârșit prin a spune că Ioan trece prin ceea ce putem să
1:05:16
numim. O prejudecată răsturnată,
1:05:20
prejudecată, răsturnată. Prejudecata clasică.
1:05:25
Aceea care îi ține pe foarte mulți oameni departe de credința
1:05:28
în Dumnezeu este că Dumnezeu e prea rău ca să existe sau dacă
1:05:33
există e atât de rău încât nu poți să ai încredere în el și nu
1:05:36
e bine să ai o relație cu el, că nu m-ai dezamăgit.
1:05:38
Vei avea. Faptul că se întâmplă drame
1:05:42
drame la nivel colectiv, drame la nivel individual familial
1:05:46
sunt argumente pentru cei care nu cred și care rămân tot mai
1:05:50
tare în această împietrire. Că Dumnezeu este rău, este
1:05:53
nemilos, este lipsit de Bunătate, asta este judecata în
1:05:57
picioare. Știți cum zic normal
1:05:59
prejudecată? Da, dar este ceea ce auzim mai
1:06:02
rar. O prejudecată de care am zis
1:06:06
răsturnată. Ioan și acum vă rog să mă
1:06:09
ajutați că deja știți răspunsul. Ioan de fapt s-a dezechilibrat,
1:06:15
s-a deznădăjduit adânc. Pentru faptul că el a ajuns să
1:06:21
creadă că Isus Mesia nu e prea rău.
1:06:26
Aia ar fi clasic, dar asta nu era clasic ăsta era gigantul.
1:06:31
Și Isus Mesia este prea. Acum ziceți dumneavoastră.
1:06:35
Prea bun. Ați văzut că deja știți răspuns?
1:06:40
Mă e prea bun. Cu cine nu?
1:06:45
Cu cine nu merită? Cum să vină el să se comporte
1:06:53
așa cu un popor care numai necazuri a făcut?
1:06:57
Care mereu a fost pe lângă vocația lui, un popor care mereu
1:07:00
n-a știut mereu, n-a învățat. Mereu n-a vrut.
1:07:05
Cum să se comporte în felul acesta, nu este admisibil.
1:07:10
Căderea lui Ioan nu este căderea celui care n-a știut și n-a
1:07:13
crezut. Ce este căderea celui care a
1:07:16
mers cale lungă în vocația lui. Știți cum zic în umblarea lui cu
1:07:20
Dumnezeu? Ioan este dintre cei puțini care
1:07:23
cred că aici ăia puțini cad și de obicei, cei din vârf, cei
1:07:27
care ating o anumită, un anumit nivel de slujire și de implicare
1:07:31
este căderea giganților a celor mari care la sfârșit
1:07:34
deznădăjduiesc pentru că li se pare că parcă lor li se întâmplă
1:07:37
numai rău parcă toate cauzele lor nu sunt ascultate, în vreme
1:07:41
ce altul care abia a venit care nu știe habar nu are de nimic.
1:07:45
Și care i se întâmplă să pățească bine și domnului atât
1:07:48
de bun prea bun e Dumnezeu. S-ar putea ca ideea asta să nu
1:07:54
atingă pe nimeni, deși e frumoasă în felul ei, nu?
1:07:59
Dar viața e lungă, să știți și dacă vom rămâne în credință până
1:08:03
la adânci bătrâneți. Să știți că la senectute apare
1:08:06
deznădejdea asta. Că prea se întâmplă bine cu cine
1:08:10
nu? Merită și prea multe cauze rămân
1:08:14
și iată. Viața s-a scurs neîmplinite.
1:08:17
Nerezolvate. Să ajungi să cazi în deznădejde
1:08:21
să-ți împietrești inima. Ca și Ioan Botezătorul foarte
1:08:26
frumos. Asta ca un epilog de la versetul
1:08:28
24-35, unde nu vom citi, vă las să faceți acasă în prezența
1:08:33
trimișilor lui Ioan domnul Isus Cristos îl laudă pe Ioan
1:08:38
Botezătorul, cum nu l-a lăudat. Niciodată îmi place să cred că
1:08:44
atunci când ucenicii au ajuns înapoi la ioan, i-au spus
1:08:48
învățătorule. Asta ne-a răspuns domnul și asta
1:08:51
am văzut, dar dacă ai ști cum te-a?
1:08:55
Criticat. Cum te-a?
1:08:58
Lăudat dacă ai ști. Și Ioan s-a gândit pe mine, m-a
1:09:04
lăudat eu care am deznădăjduit, a zis pe tine.
1:09:10
E așa de minunat Isus că ne laudă exact atunci când nu
1:09:13
merităm. Noi unii pe alții, nu le dăm
1:09:16
nici când merităm. Ce răi suntem.
1:09:20
Bania, lăudăm dar după moarte. Ne lăudăm unii pe alții, așa
1:09:28
lucruri mărețe se spun atunci cum sunt funeraliile noastre.
1:09:32
Așa, lucruri mărețe. Îl laudă Ioan Isus pe Ioan.
1:09:40
Pentru că omul deznădăjduit, fie că EO prejudecată, corectă sau
1:09:44
zic așa sau invers? Omul deznădăjduit e un om cu
1:09:48
inima slabă ca apă, un om care se împietrește într-un fel inima
1:09:52
lui se împietrește. Asta este omul deznădăjduit, hai
1:09:57
să zicem doamne mărește-ne și nădejdea.
1:10:00
C indiferent ce vedem în jur și cum evaluăm noi lucrurile să
1:10:03
știm doamne că în tine putem mereu nădăjdui și că domnul e
1:10:07
mai bun decât credem noi, nu decât vedem noi.
1:10:10
Să ne ajute Dumnezeu după credință și nădejde a mai rămas.
1:10:15
Dragostea, haideți să ne uităm rapid la versetele 36-50 la acea
1:10:21
frumoasă narațiune frumos episod din viața domnului, pe care n-am
1:10:25
să-l citesc, ci doar vi-l povestesc și care scoate în
1:10:28
evidență iubirea. Isus se afla în casa unui
1:10:32
fariseu la masă. Dacă vă uitați în Evanghelia
1:10:34
după Luca, sunt 4 pasaje care descriu vizita lui Isus la câte
1:10:38
un fariseu acasă. Acesta e primul dintre ele, vă
1:10:41
las să le găsiți pe celelalte din Evanghelie.
1:10:45
Domnul se află la fariseul acesta acasă și spune că după ce
1:10:49
s-au așezat la masă, trebuie să mai știm acest detaliu că mesele
1:10:52
cu INVITAȚI la vremea aceea nu aveau loc în casă.
1:10:55
Nu se țineau în casă în interior și se țineau într-un spațiu semi
1:10:59
deschis într-un fel de terasă. Cum am zice astăzi, astfel încât
1:11:03
era un eveniment aproape public. Pe vremea aceea nu existau
1:11:06
garduri românești la casă. Știți gardul românești?
1:11:11
Nu austriece că aici lucrurile sunt mult mai diminuate și mai.
1:11:15
Relaxate. Românii își fac niște garduri,
1:11:18
știți de care nu? Cazemată.
1:11:24
Niște ziduri de pot umbla străjerii pe zidurile acelea
1:11:27
să-i păzească pe ei măcar că nimeni nu îi caută, da, știi
1:11:31
mintea lor. Te poți pune cu mintea
1:11:35
românului, asta e mare taină. Așa erau garduri.
1:11:42
Atunci când invita pe cineva la masă, stătea la masă și oamenii
1:11:46
neînsemnați i flămânzii, analfabeții, mă înțelegeți se
1:11:49
adunau, se adunau și se uitau gură cască la propriu și
1:11:55
așteptau nu conversația pe care de obicei fie nu auzeam, fie nu
1:12:00
o înțelegeau, nu conversația hrănea pe ei ăștia erau flămânzi
1:12:05
la modul bazal, cum să zic si lame sau știi trebuintele Bazale
1:12:09
și erau flămânzi și în flămînzeni a lor stăteau să se
1:12:13
termine masa pentru că pe masă se pune atâta mâncare, când nu
1:12:15
puteau mânca invitații. Care era ideea ideea era ca să
1:12:19
rămână multă mâncare și la urmă printr-un gest, întotdeauna cu
1:12:24
aplomb și destul de vizibil și așa lăudăros stăpânul Casei.
1:12:29
Cum era fariseul acesta zice stăpânul, spunea poftiți veniți
1:12:32
și luați de pe masă și mâncați și să năpusteau și mâncau cu
1:12:36
mâinile când nu vă pot povesti. Nu vă pot povesti.
1:12:40
Ce ar însemna foamea aia pe care poate n-am cunoscut o niciodată.
1:12:45
Și o săptămână 2 după eveniment se tot povestea cât de bine s-a
1:12:49
mâncat la cutare, stăpân. Înțelegeți și de fapt, mesele
1:12:52
acestea erau făcute ca stăpânul să-și consolideze.
1:12:56
Știți ce zic prestigiul da în epocă, totul era atât de social
1:13:01
cum nu ne putem imagina. Astăzi Isus se află la o
1:13:04
asemenea masă și printre cei adunați acolo zice că o femeie
1:13:08
păcătoasă se strecoară lângă picioarele domnului și în
1:13:11
momentul acela zice că stăpânul, adică fariseul judecă pe Isus,
1:13:15
spunând, dacă ar fi profet ar ști cine și ce fel de femeie
1:13:18
este aceasta că este o. Păcătoasă la colonie păcătos în
1:13:22
sensul teologic. Ce este păcătos în sensul că ea
1:13:26
făcea păcate carnale că îi vrei, așa că o să treacă păcatului
1:13:29
numai acela și unii creștini consideră că tot numai acela e
1:13:32
păcatul și că femeia aceasta era cumva rău famată.
1:13:37
Avea o prestanță da sau nu mai avea prestanță, pentru că
1:13:41
probabil trăia în păcate trupești toți știau asta despre
1:13:45
ea și spune ar ști și el. Dacă ar fi profet, atunci domnul
1:13:48
îi spune auzi, Vreau să spun o pildă rapidă să-mi răspunzi.
1:13:52
Încercă un cămătar avea 2 Datornici, ia uite, i-a iertat
1:13:55
pe amândoi acum, să știți că un cămătar nu iartă în realitate pe
1:13:59
nimeni. Asta nu am pildă, se poate
1:14:01
întâmpla, dar și pilda, nu in realitate, adică nu.
1:14:05
Trebuie să ne facem iluzii, cămătarul nu iartă pe niciunul
1:14:07
dintre ei. Dar în pilde lucrurile, stau mai
1:14:11
bine decât în realitate în ficțiune.
1:14:13
Mereu ne salvăm cu ficțiuni. I-a iertat pe amândoi unul 50
1:14:18
altul 500 te întreb, care va iubi mai mult, îl va iubi mai
1:14:22
mult și zice cel căruia i-a iertat mai mult ascultă, mă,
1:14:26
simone, am intrat la tine, nu mi-ai dat apă să mă spăl pe
1:14:29
picioare, nu mi-ai uns capul cu untdelemn.
1:14:30
Ai făcut gesturile cele cuvenite pentru un oaspete de seamă.
1:14:34
Cum am crezut că m-ai invitat. Ei bine, femeia aceasta a făcut
1:14:38
ca să nu mai intrăm în detalii tot ceea ce n-ai făcut.
1:14:41
Tu. Femeia aceasta da păcătoasă de
1:14:45
acord? A făcut ce n-ai făcut tu?
1:14:50
Prin urmare, păcatele ei care sunt multe într-adevăr sunt
1:14:54
multe, sunt cum? Iertate, căci acum să vă aud.
1:15:01
A iubit mort. O credință mare, o nădejde mare.
1:15:08
Și o. Iubire mare.
1:15:11
O dragoste mare o dragoste mare care se ascunde în gesturile
1:15:15
femeii notați. Vă rog să merenii a ședea
1:15:18
înapoi, lângă picioarele domnului.
1:15:20
Ceea ce este smerenie maximă nu doar la picioare, ci înapoi
1:15:25
adăugați. Vă rog că insa femeia aceasta
1:15:27
păcătoasă și dea înapoi și ce făcea?
1:15:30
Vorbea. Nu vorbea ce făcea ceva mult mai
1:15:36
puternic decât vorbirea. Există ceva mai puternic decât
1:15:40
cuvintele. Atâtea cuvinte am rostit, dar mă
1:15:43
opresc imediat, mă opresc. Poate un pic, cam multe, poate
1:15:48
cam mult, vorbim. Vorbim pentru că nu prea știm și
1:15:53
nu prea putem să facem ceva ce este mai puternic decât
1:15:56
vorbirea. Zice că femeia stătea și ce
1:16:00
făcea. Plângea.
1:16:03
Lacrimile exprimă. Ce ating mai mult decât
1:16:07
vorbirea. De ce totuși vorbim, pentru că
1:16:10
nu prea putem ce să facem? Să plângem.
1:16:15
Plângem tot mai puțin sau când o facem plângem nepotrivit,
1:16:18
plângem de ambiție, de nervi. Adică plângem nepotrivit.
1:16:24
Sau plângem de durere durere fizică, în primul rând sau
1:16:27
emoțională. Iar plânsul acesta este uman.
1:16:33
Nu e neapărat foarte spiritual, dar e uman e normal EO
1:16:37
descătușare femeia aceasta plângea pentru lucruri mult mai
1:16:41
profunde. Femeia aceasta se află așadar
1:16:43
în. În momentul acela de
1:16:45
conștientizare, probabil a poverii păcatului ei.
1:16:50
Femeia aceasta nu plângea că e femeie, deși trăia într-o lume a
1:16:53
bărbaților, unde femeia era mult disprețuită.
1:16:57
Femeia aceasta nu plângea că nu e căsătorită.
1:17:00
Îmi plângea că. Nu e bogată sau nu știu,
1:17:05
probabil nu era. Femeia aceasta plângea pentru
1:17:09
păcatul ei. Sunt lacrimile cele mai înalte
1:17:13
pe care puțini oameni le varsă în timpul vieții lor.
1:17:17
Se pare că orice om plânge în viață de la naștere și până la
1:17:20
moarte, dar numai câțiva plâng pentru păcatul lor.
1:17:25
Dar în iubirea adevărată de Dumnezeu în iubirea adevărată
1:17:28
dragostea care e mai mare decât toate încape, multă căință.
1:17:33
Să ne dea domnul inimi sensibile și să ne vedem păcătoșenia
1:17:38
neputința limitările. Și să ne mărturisim înaintea lui
1:17:42
Dumnezeu. Atașamentul, apoi zice că
1:17:46
ștergea picioarele domnului cu părul capului ei, care este un
1:17:49
atașament mare, e un gest aproape intim.
1:17:53
Chiar dacă le-ar fi șters cu prosopul ei deja era intim
1:17:55
pentru că era prosopul ei care a fost atins de trupul ei, dar nu
1:17:59
prosopul, ci. Părul capului.
1:18:02
Adică parte din ea. Ștergea picioarele domnului, un
1:18:06
gest de o intimitate aproape halucinantă.
1:18:10
Aproape nepermisă. O apropiere de tipul acesta
1:18:14
într-un context de felul acesta. Care descrie un atașament maxim
1:18:20
pentru că în iubire este nu doar smerenie și căință, ci este și
1:18:23
mult atașament și mai adăugați. Vă rog sacrificiul domnului,
1:18:27
sacrificiul femeii spune că ungea picioarele domnului cu ce?
1:18:32
Cu Mir iar mirul era scump de mai multe categorii, dar de
1:18:36
obicei scump în epocă. Nu vă ascund faptul că istoricii
1:18:40
antichității spun. Că mirul cel mai scump din
1:18:44
vremea aceea, probabil de Mir de acesta a avut femeia, probabil.
1:18:50
1 G de Mir era mai scump decât 1 G, de ce?
1:18:54
De aur ați auzit bine? Mirul un anumit tip de mir era
1:18:59
mai scump decât 1 g de aur. Acela cel mai scump era făcut
1:19:03
din 50 de arome diferite. 50 de arome și vă asigur că erau
1:19:10
naturale organice. Ce parfum era acolo.
1:19:16
Când ne străduim, asta găsim un parfum.
1:19:21
Nu ieftin dar ne dăm seama că nu poate fi ieftin buna.
1:19:24
I-am acceptat să-l găsim să fie cum.
1:19:27
Bun adică. Absență.
1:19:33
Cât mai natural organic. Femeia aceasta se duce cu
1:19:37
sticluța de parfum. O sparge probabil era averea ei.
1:19:41
E foarte posibil că hainele de pe ea casa pe care o avea
1:19:45
pământul pe care îl avea toate acelea erau mult mai ieftine
1:19:49
decât cer Parfumul acela. E foarte posibil că nu e așa
1:19:53
cumpărat parfumul ce îi moștenise de la părinți de la
1:19:56
înaintașii ei era averea ei, vă rog averea ei.
1:20:02
Și varsă mirul pe picioarele domnului pentru că a avut o
1:20:05
iubire de care. Mare o creștem iubirea spune
1:20:10
cântecul în inima mea doamne dă-ne și 9 așa iubire așa
1:20:16
dragoste față de tine și față de semeni și într-adevăr, să rămână
1:20:21
și în inima noastră. Acestea 3 credința.
1:20:25
Nădejdea și dragostea.