Latest / Fiti Oameni / Lacrimi și credință - Ghiță Mocan

Transcript

Lacrimi și credință - Ghiță Mocan · Fiti Oameni

0:00
Am să vă rog să deschideți scripturile pentru dimineața
0:02
aceasta. La Evanghelia după Luca la
0:06
capitolul 7. De unde vom citi primele 10
0:10
versete. Luca 7 de la 1-10.
0:16
Noi vom predica din tot capitolul, dar are 50 de versete
0:20
și am zis să vă cruț. Să nu vi le citesc pe toate.
0:25
Pe celelalte le povestim. Dar pe primele 10 prima
0:31
pericopă. Nu citim.
0:37
Putem să rămânem așezați, se poticnește cineva?
0:41
Trebuie să ne ridicăm, nu știu, putem să rămânem, nu?
0:45
Nu vreau să stric rânduielile. După ce a sfârșit de rostit
0:52
toate aceste cuvântări înaintea norodului care îl asculta.
0:56
Isus a intrat în capernaum. Un sutaș avea un rob la care
1:02
ținea foarte mult și care era bolnav pe moarte.
1:07
Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutașul a trimis la
1:12
el pe niște bătrâni ai iudeilor ca să-l roage să vină să vindece
1:17
pe robul lui. Aceștia au venit la Isus, l-au
1:21
rugat cu tot dinadinsul și au zis.
1:24
Face să-i faci acest bine, căci iubește neamul nostru și el ne-a
1:30
zidit Sinagoga Isus a plecat cu ei, dar nu era departe de casă
1:36
când sutașul a trimis la el pe niște prieteni să-i spună
1:42
doamne. Nu te mai osteni atâta pentru că
1:45
nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu.
1:50
De aceea, nici nu m-am socotit vrednic să vin eu însumi la tine
1:55
ci zi o vorbă și robul meu va fi tămăduit.
2:01
Că și eu care sunt sub stăpânirea altuia, am sub mine
2:05
ostași și zic unuia du-te și se duce altuia, Vino și vine și
2:11
robului meu fă cutare, lucru și-l face.
2:16
Când a auzit Isus aceste vorbe, s-a minunat de sutaș s-a întors
2:22
spre norodul care mergea după el și a zis.
2:26
Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credință.
2:31
Atât de mare. Când s-au întors acasă, trimișii
2:37
au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav amin.
2:44
Unul dintre cele mai frumoase versete din noul testament.
2:48
Se găsește în întâi corinteni 13 cu 13 dumneavoastră îl aveți ca
2:55
motto aici, în stânga mea pe banner.
2:59
Și când l-am văzut dimineață m-am gândit că ar fi frumos să
3:02
vă predic chiar de pe banner. Așadar, versetul sună așa.
3:09
Acum, dar rămân. Acestea 3.
3:14
Credință. Mai încerc o dată fără speranță.
3:21
Acum, dar rămân acestea 3. Mai bine să n-ai speranță.
3:29
Mai bine să nu ai speranță, nici o așteptare.
3:33
Încă o dată. Dar cea mai mare dintre ele
3:40
este. Dragostea.
3:43
În Evanghelia după Luca, în capitolul 7, în cele 50 de
3:47
versete, v-aș ruga să nu închideți scripturile.
3:52
Avem toate acestea trăi și credință și nădejdea și
3:58
dragostea. Avem 3 secțiuni majore, după cum
4:02
am să încerc să vă arat în această dimineață.
4:05
Și prima secțiune este despre prima virtute, apoi a 2-a despre
4:09
a 2-a a 3-a, despre a 3-a, iar aceste 3 virtuți sunt numite de
4:14
obicei virtuți Teologice, pentru că ele sunt într-un anumit fel
4:19
creștine. Deși termenii se întâlnesc și
4:22
înainte de creștinism, iar aici într-o manieră narativă în acest
4:27
capitol avem cumva o prezentare atât de frumoasă a acestor 3
4:32
virtuți. Așadar, să ne uităm la prima
4:35
pericopă cea pe care am citit o. Și să identificăm prima dintre
4:39
ele anume credință, probabil cea mai simplă definiție și mai
4:44
cunoscută a credinței se găsește în evrei 11 1 și credința este o
4:52
încredere neclintită în lucrurile nădăjduite o puternică
4:57
încredințare despre lucrurile care nu se văd acolo, spune
5:02
credința. Este o încredere neclintită în
5:05
varianta originală. Nu avem cuvântul încredere, deși
5:08
el este corect. Pus de traducător, dar nu-l avem
5:13
acolo. Avem un alt cuvânt care ar
5:14
însemna ființă sau esență și dacă traducem cuvânt cu cuvânt
5:19
ar fi și credința. Este esența lucrurilor
5:23
nădăjduite. Este ființa lucrurilor
5:27
nădăjduite. Credința privește spre ceea ce
5:31
nu se vede. Credința știe ceea ce nu se.
5:37
Știe. Credința înțelege ceea ce nu se.
5:43
Înțelege. Credința acceptă.
5:48
Ceea ce în mod normal nu se. Acceptă.
5:53
Credința este cu adevărat un miracol și ori de câte ori
5:56
vorbim despre credință, iar în biserică vorbim des despre
6:01
credință. Ar trebui să știm că ea nu se
6:04
referă la ceva dogmatic în primul rând sau la ceva
6:08
confesional. 2 prima și confesiunea sunt pe locul 2 și
6:14
pe locul 3. Când vorbim de credință, e bine
6:17
să știm că pe primul loc se află înțelesul ei imediat primar.
6:23
Care este încrederea? Credința este încredere.
6:28
Iar încrederea nu este doctrină, nici confesiune încrederea este
6:34
o atitudine a inimii. Credința este o mișcare profundă
6:39
a inimii pe care, potrivit teologiei apostolului Pavel, se
6:43
pare că o pune în mișcare pe ea pe inimă duhul sfânt al lui
6:48
Dumnezeu. Se pare că într-adevăr, credința
6:51
în sensul ei mântuitor ca încredere profundă și personală,
6:57
nu este o sforțare omenească sau nu.
6:59
Este rodul unei inteligențe omenești, a unei voințe
7:04
puternice omenești ce are nevoie de o mișcare dinafară, iar
7:09
singurul care poate mișca din afară inima omului e duhul
7:13
sfânt. Fie ca inimile să ne fie mișcate
7:18
de duhul sfânt al lui Dumnezeu. Iar dacă și cuvintele acestei
7:23
predici. Vor putea să facă ceva să fac.
7:28
Dar duhul lui Dumnezeu să le utilizeze.
7:32
Duhul lui Dumnezeu să ne atingă și să ne miște spre credința în
7:38
Dumnezeu. Ne întoarcem la pericopa citită
7:42
și îngăduiți îmi să vă povestesc pe scurt.
7:46
Acțiunea se petrece în capernaum capernaum înseamnă FR Nam
7:52
înseamnă orașul lui Naum Naum. Știți că avem și un profet în
7:57
vechiul testament? Era un nume uzual la băieții din
8:01
dintre evrei în secolul întâi. Acolo aflăm că se aflau un sutaș
8:06
pe care l-am putea numi mai degrabă centurion centurion vine
8:10
de la centuria, dar ce înseamnă centuria?
8:15
Un predicator spunea, mi s-a trimis acel scurt Videoclip ca
8:18
să mă binedispun. Că vine de la centură.
8:24
Așa le potrivea, el fiind prea grăbit ca să mai și citească
8:27
între 2 Predici. Prea grăbit.
8:31
Putem să-l înțelegem? Trebuie să ajungă mereu într-o
8:34
altă biserică. Sport la care nu mă pricep eu.
8:41
Nu nu vine de la centură. Centrul ea vine de la. 100.
8:50
De la cento. Iar 100 nu sunt 100 de oameni,
8:54
bărbați și femei Ieșiți la picnic.
8:57
Ci sunt 100 de soldați, adică un fel de.
9:01
Tabăra bărbaților. Pentru că ei se numesc Centuria.
9:10
Și pentru că organizarea militară a Imperiului Roman era
9:15
pe mai multe structuri, să spunem așa, iar cea mai mică
9:19
armată se mai numea armată operațională sau trupe auxiliare
9:23
erau aceste centuria. În fruntea lor trebuia să fie și
9:28
acum, nu vom mai zice un sutaș și vom zice un.
9:32
Centurion. Adică un ofițer peste 100 care
9:36
nu-i puțin lucru. Iudeea în secolul întâi da era o
9:41
provincie romană, dar era o provincie de gradul 3.
9:45
Nici măcar de gradul ii numai în mintea noastră iudeea e mare că
9:48
a fost isus pe acolo, dar pentru romani era cea mai mică dintre
9:52
cele mai mici din toate punctele de vedere.
9:56
Atât de neimportantă era iudeea pentru romani încât a permis lui
10:00
lui Irod mă refer irod cel mare. Să se numească rege, nici măcar
10:06
nu îi deranjau pe romani în treaba asta.
10:09
Noi ne întrebăm cum era posibil. Sigur, nu se numea imperator.
10:14
Dar regele e în regulă. Te puteai numi cum vrei, oricum
10:17
nu ne interesează, știi senzația?
10:21
EO joacă de copii. Aproape.
10:26
Capernaumul. Era un oraș prosper din punct de
10:30
vedere economic, în galileea, un oraș pescăresc un oraș care
10:34
reprezintă, cum bine știm, epicentrul activității mesianice
10:38
a domnului Isus cristos, iar orașul acesta aflându se în
10:42
galileea o zonă pestriță, o zonă de mix de mil melanj de mixt, nu
10:49
între evrei și neevrei. Avea așadar aceste și această
10:54
trupă auxiliară care încerca să țină controlul acum doar
10:59
provinciile de gradul întâi și promit că mă opresc cu cont
11:03
contextul acesta, ca să nu ținem toată predica din astea, nu că
11:06
n-ar fi interesant. Doar provinciile de gradul întâi
11:11
aveau legiuni că de asta asigurați auzit legiune romană
11:15
form forma cea mai mare da de organizare militară, pe când
11:21
acestea aveau doar trupe auxiliare de intervenție, 100 de
11:25
oameni erau îndeajuns pentru un oraș pentru că erau înarmați,
11:29
erau antrenați, știau ce au de făcut, dacă ceva se întâmplă
11:33
iată-l pe acest sutaș sau pe acest centurion, care ne atrage
11:37
atenția întâi i-a atras atenția lui Luca.
11:39
El mereu atent la neevrei. Care avea un rob bolnav și boala
11:45
lui era pe moarte, iar el centurionul auzise vorbindu-se
11:49
despre Isus atât de multe auzit despre domnul, încât știa, mai
11:54
ales că domnul sau Iisus, acest personaj, nu credem că credea
11:58
neapărat în divinitatea lui, dar oricum el credea că domnul din
12:03
ce auzise poate să vindece bolile trupești.
12:09
Nu îndrăznește să meargă la el și o ea pe cale ierarhică se
12:13
duce la bătrânii localității la presbyteros și îi roagă pe
12:17
aceștia să-l roage pe Isus să vină să vindece pe robul lui.
12:22
Să știți că trebuie mult să-l apreciem pe acest centurion
12:26
pentru inima lui, pentru calitatea lui umană.
12:28
Chiar dacă nu era evreu era roman sau probabil sirian, dar
12:33
nu era evreu, nu putea fi nici măcar creștin.
12:36
El însă are o inimă mare și într-o vreme în care un rob un
12:40
sclav se. Vindea în târg ca un obiect ca
12:43
un animal iertați-mă. Era mult mai simplu ca un sclav
12:48
bolnav da să-l schimbi pe unul sănătos, în sensul cumpărând un.
12:53
Altul. Probabil aici spun comentatorii,
12:57
n-a fost un sclav care aducea apă sau îi curăța masa sau
13:02
probabil era un fel de aghiotant.
13:06
Omul acesta sutașul acesta cu inimă mare sensibilă.
13:11
El nu vrea un altul, el îl vrea tot pe acesta.
13:16
Și dacă acesta e bolnav pe moarte și tu îl vrei tot pe el
13:20
sănătos, înseamnă că tu vrei fără să știi poate să se
13:24
întâmple o. Minune, iată orizontul
13:28
credinței. Tu îți permiți să schimbi
13:31
lucrurile și altfel. Tu ai putea găsi soluții?
13:36
Dar tu jinduiești o minune. Bătrânii se duc la Isus.
13:43
Fac lobby. Spunându-i face să-i faci acest
13:47
bine, căci iubește. Neamul nostru, ceea ce din nou
13:52
nu-i puțin lucru cineva ne evreu îi iubește pe evrei în istorie,
13:56
nu prea s-a întâmplat asta. Nu prea s-a întâmplat.
14:01
Evreii ca națiune și nu numai și luați uneori individual, nu sunt
14:05
ușor de iubit. Citiți istoria evreilor mai cu
14:10
de amănuntul și veți vedea că sunt un popor care greu se fac
14:13
iubibili în istorie. Din pricini reale, unele, unele
14:18
pur imaginare și răutăcioase, dar unele reale.
14:22
Cu adevărat, îmi place să spun. Că numai Dumnezeu iubește cu
14:26
adevărat poporul evreu. Pentru că trebuie să ai inimă de
14:31
Dumnezeu. Trebuie să fii cumva creator
14:34
înainte, adică toți să fie într-un fel ai tăi.
14:38
Trebuie să uiți multe, mă refer la Dumnezeu.
14:42
Trebuie să treci peste multe, mă refer la Dumnezeu câte a pățit
14:46
cu poporul acesta nu trebuie peste multe să treci ca să
14:49
continui să-i iubești să-i promovezi, să mai vezi în ei
14:54
ceva. Omul acesta iubea neamul lor
14:57
într-atât de mult, încât spune că ne-a zidit și 9 C.
15:02
Sinagogă, nu știm în ce sens a facilitat niște fonduri de la
15:06
guvern niște credite de la Europa nerambursabile.
15:10
Cum am zice noi, probabil a făcut ceva în domeniul acesta și
15:14
ei și-au putut face sinagoga. Probabil a fost invitat la
15:17
inaugurare, dar el nu înțelegea mare lucru că ăștia vorbeau în
15:21
limba lor, se închinau în stilul lor, dar și el de complezență
15:25
era acolo, a zidit sinagoga, face să-i faci binele Isus se
15:29
lasă convins pornește spre casa lui.
15:32
Cum bine știți când se apropie de casă niște prieteni ies
15:35
înainte și spun, Nu te mai deranja să vii, pentru că zice
15:39
nu sunt vrednic să intri sub. Acoperișul meu și aici e foarte
15:44
interesant EO subtilitate pe care adesea ne observăm anume.
15:49
Este o comparație subtilă între sinagogă, locul sacru și casa
15:54
privată a cuiva. Iar sinagoga, vedeți cel care
15:59
zidește sinagoga are o casă, iar casa lui Nu este la fel de cum
16:05
să spunem Vrednică, știți la fel de.
16:07
Măreață precum sinagogă. Se poate face comparație în loc
16:12
de sinagogă, se poate pune biserica e în regulă.
16:14
Oricum, biserica este o continuatoare în bună măsură a
16:17
sinagogii. Nu sunt vrednic să intri sub
16:21
acoperișul meu. Aici centurionul capătă în ochii
16:26
noștri mai multă apreciere pentru că nu se vede.
16:30
Vrednic ați observat cum a fost și cazul lui zacheu?
16:34
Că domnul de obicei avea plăcerea să intre în Casă, nu la
16:38
oamenii vrednici, ci la oamenii care.
16:41
Nevrednici. Pentru că așa e domnul.
16:47
Noi suntem diferiți. Noi intrăm unde găsim vrednicie
16:52
simpatie. Chemare.
16:56
Consens. El intră unde nu e vrednic?
17:00
Domnul se duce spre casă, dar este oprit, spunându-se, nu, nu
17:04
intră, nu veni, nu sunt vrednic de la Moise, începând cel puțin
17:09
avem o pleiadă de oameni în Scriptură, oamenii mari ai
17:12
Scripturii. Se pare că la început n-au fost
17:16
cum vrednici, iar dacă până la urmă au fost vrednici, înseamnă
17:20
că vrednicia unui om al lui Dumnezeu stă în chemarea lui
17:23
Dumnezeu în împuternicirea lui Dumnezeu stă în ceea ce face
17:27
Dumnezeu Slăvit să fie el. Ci zi numai un cuvânt.
17:35
De acolo de unde ești și robul meu?
17:39
Se va tămădui că și eu zic un cuvânt și cuvântul meu devine
17:44
faptă. Dacă eu la scara mea în mediul
17:49
meu în milităria mea, dacă eu, atunci cu atât mai mult.
17:55
Tu. Conceptul aici, cum v-ați dat
17:57
seama este cel de autoritate. Dacă eu am autoritate, tu ai
18:03
autoritate? Când aud de Isus, unele ca
18:06
acestea se întoarce spre ei versetul 9 și spune, Vă spun că
18:11
nici chiar în. Israel mereu comparația Galileea
18:16
iudeea Israel, vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit.
18:20
Iată subiectul nostru, primul o credință așa de mare.
18:27
Când s-au întors acasă, trimișii au găsit sănătos pe robul care
18:31
fusese bolnav să răspundem la întrebarea.
18:35
Ce a făcut credința sutașului să fie o credință așa de.
18:40
Mare, care sunt ingredientele unei credințe atât de mari?
18:45
Cum vă spuneam credința înseamnă de fapt această relație tainică
18:50
profundă de încredere mai trebuie să adăugăm la aceasta
18:54
iertați-mă că revin cu un detaliu legat de credință ca să
18:57
mă asigur că înțelegem conceptul mai trebuie să adăugăm că pentru
19:02
a exista credință trebuie să existe inegalitate.
19:05
Ați auzit bine inegalitate? Cineva trebuie să fie mare și
19:09
cineva trebuie să fie cum dacă am zis inegalitate.
19:13
Mic iar cel mic se încrede în cel.
19:16
Mare niciodată cum? Invers niciodată invers.
19:21
Cineva este bogat și cineva este cum.
19:25
Vă rog sărac. Iar cel sărac se încrede în cel.
19:32
Cineva știe. Iar cineva.
19:36
Nu știe asta care nu știe devine dependent de cel care.
19:41
Și așa mai departe. Credința, în sensul ei de
19:46
încredere. Presupune o diferență de nivel o
19:50
trecere peste ordin ca în matematică.
19:54
Și pentru ca să funcționeze trebuie neapărat ca cel care
19:58
crede sau vrea să creadă, să se vadă cum acum E mai greu de
20:02
spus, Nu? Să se vadă să se vadă cum e, nu
20:07
se vadă mic. Să RAG neștiutor neputincios să
20:13
se vadă mic. Avem puțină credință zice,
20:18
Fraților. Avem puțină credință, cred că
20:21
avem pentru că ne vedem prea cum.
20:26
Prea știutori prea autosuficient prea.
20:31
Credința e atât de simplu teoretic, nu credința e posibilă
20:35
doar în varianta aceea, mică minoră inferioară în raport cu
20:40
ceva ce este superior. De aceea nu devine întâmplător
20:44
faptul că domnul Isus într-o zi ne mai știm cum să le mai
20:47
predice după ce le-a ținut toate predicile, a zis, trebuie să vă
20:50
dau un exemplu, ca și la prunci la școala duminicală.
20:54
A luat un copil și l-a pus în mijlocul lor și a spus, eu nu
20:56
mai am predici, le-am terminat. Faceți vă ca cine?
21:01
Ca pruncul ăsta. Care, dacă Tata îi spune ceva,
21:06
orice ar spune sau mama ta ce face?
21:09
Crede. Faceți vă ca el.
21:15
O credință mare, gândindu-ne la suta AJ EO CREDINȚĂ, în primul
21:20
rând ancorată în bunătatea lui Isus.
21:23
Da în bunătatea lui Isus, credem că într-un anumit fel cât a
21:28
putut el pricepe sigur. Sutașul.
21:33
A mers sau a trimis la domnul cu gândul că domnul e bun pentru că
21:37
prea multe minuni a făcut prea multe vindecări prea pe mulți
21:41
flămânzi i-a săturat. Ca pe mulți bolnavi a vindecat
21:46
prea pe mulți i-a mângâiat prea este aproape de sufletul omului.
21:50
Prea plânge cu cei care plâng, mă înțelegeți prea prea dă un
21:53
pahar cu apă, nu rece celui însetat.
21:56
Este o siguranță, este bun și cumva o credință mare de aici,
22:01
pornește de la a crede a te încrede în bunătatea lui
22:06
Dumnezeu și despre bunătatea lui Dumnezeu, respectiv a lui Isus,
22:09
citim în vechiul Testament, în noul testament sunt pasaje,
22:13
poate cele mai cunoscute ar fi unele ca acestea.
22:16
Căci bunătatea ta doamne prețuiește mai mult decât.
22:19
Viața sau căci domnul este bun și bunătatea lui ține?
22:25
În veci sau gustați și vedeți ce bun este domnul sau domnul face
22:31
să răsară soarele și peste cei buni.
22:34
Și peste cei buni, nu? Dacă acolo în loc de domnul
22:39
punem omul, atunci trebuie să scurtăm și zicem omul face să
22:43
răsară soarele numai peste cei. Bun.
22:48
Domnul și peste cei buni și peste cei răi într-un moment
22:51
anume, unul dintre Marii Profeți spunea ceea ce mă face să trag
22:56
nădejde. Este că bunătățile domnului?
23:00
Nu s-au sfârșit și îndurările lui.
23:04
N-au ajuns la capăt, ci se înnoiesc.
23:07
În fiecare dimineață. Un adevăr sigur.
23:12
Imobil. Despre Dumnezeu este că Dumnezeu
23:17
e bun. Și bunătatea lui ține în veci.
23:24
Nu vezi tu omule? Întreabă Pavel în romani o
23:27
epistolă plină de dogmă. Că bunătatea lui Dumnezeu te
23:30
îndeamnă. La pocăință.
23:34
Nu este bunătatea lui Dumnezeu, un prim pas al credinței.
23:38
O credință mare de aici începe de la crede că domnul e bun mai
23:43
bun decât tine mai bun decât mine și noi suntem buni, dar
23:46
suntem buni, sporadic și ce spun sporadic?
23:48
Uneori. Suntem buni, de obicei cu cei
23:51
care sunt buni cu. Cu noi așadar bunătatea noastră
23:55
e foarte subiectivă, suntem buni într-un mod parțial, în sensul
24:01
că uneori facem o faptă bună și uneori foarte concret, da poate
24:05
chiar cu elemente materiale financiare.
24:07
Facem o faptă și pentru că ceva s-a întâmplat după ce am făcut,
24:10
fapt am făcut-o din inimă, ajunge să ne pară cum?
24:15
Să ne pară rău, eu am pățit asta, nu o dată.
24:21
Și mi-a părut rău. Omul e slab nu numai când face
24:24
răul, omul e slab și când face ce?
24:27
Binele cât de slab e omul. Am ajuns la o asemenea exigență
24:34
cu. Cu facerea de bine.
24:37
Că trebuie ca celălalt să se califice într-un fel că eu să-i
24:40
fac bine, nu mi-am propus asta, dar înțelegeți în Reflex așa
24:44
gândesc. Îl supun la un fel de anchetă
24:47
mentală și numai dacă se califică și mi-am dat seama că
24:50
de la un an la altul tot mai puțini se.
24:53
Califica clar că eu sunt într-o eroare.
24:57
Clar că a trebuit să fac gesturile astea într-un mod
25:00
gratuit și ce zic gratuit, adică.
25:02
Da. Adică fără să teoretizez.
25:08
Fără să urmăresc după aceea ce? Dar eu nu sunt domnul, eu sunt
25:14
omul. Dar el E Dumnezeu.
25:18
Toți depindem de bunătatea lui Dumnezeu.
25:21
O credință mare ascultă, mă e credința care valorizează
25:26
bunătatea și pleacă mereu de la premiza corectă.
25:29
Da, nu am niciun merit, totul e har și bunătate.
25:35
Da nu e vorba despre mine, e vorba despre el și marea lui
25:39
Bunătate. În al 2-lea rând, o credință
25:41
mare EO credință ANCORATĂ în puterea lui Isus, nu doar în
25:46
bunătatea lui da, în aceea în ceea ce numim de obicei
25:50
omnipotență sau atotputernicii EA lui Dumnezeu într-un fel sau
25:55
altul, sutașul îl vedea pe domnul nu doar bun, ci îl vedea
25:59
și puternic, pentru că, așa cum vă spuneam și omul e bun, dar
26:03
adesea este neputincios. Pentru că în fața unui necaz
26:07
mare a unei boli incurabile, mă refer a unui muribund, de
26:11
exemplu, care stă nu să se întoarcă în viață, ci parcă e
26:15
mai aproape de moarte de plecare în fața unui muribund în fața
26:20
unei situații, în fața unui om cu dizabilități, nu care și-a
26:23
pierdut un membru al al trupului, nu?
26:27
Ai vrea să dai de la tine, să zicem că ai vrea, dar nu se
26:30
poate. Bunătatea noastră, dragii mei
26:34
este o bunătate adesea neputincioasă.
26:37
Stăm și întrebăm câți bani trebuie și se răspunde.
26:41
Oricâți bani am avea nu se mai poate face.
26:45
Nimic, întrebăm unde trebuie să-l ducem că eu sunt cu mașina
26:49
afară și se răspunde, nu-l mai ducem.
26:52
Nicăieri. Degeaba am mașină pentru
26:55
momentul ăla. Întrebăm mai ales în România
27:00
încă unde încă merge pe relații? Cu care medic ar trebui să
27:06
vorbim? Că vorbim.
27:09
Nu ne știm personal, dar ajungem la el.
27:11
Bun și-am primit uneori răspunsul, nu mai trebuie să
27:16
vorbim cu nici un. Medic.
27:20
Pentru că e gata. Bunătatea mea.
27:25
E admirabilă e lăudabilă interesul meu, compasiunea mea
27:30
sunt nobile. Doar că sunt complet.
27:36
Neputincios. Complet neputincios.
27:40
Spre deosebire de mine și de noi, domnul are putere.
27:48
El este omnipotent. El este atotputernic.
27:54
El face ceea ce eu nu mai pot să fac la capătul puterilor mele
27:59
atunci când eu nu mai pot cum zice cântecul, atunci poate el
28:03
el poate și când eu pot doar că se vede mai bine, când eu nu mai
28:07
pot în neputința mea. Chiar dacă ați avut parte de o
28:11
minune ori de care ar fi aa că minunile sunt de multe feluri,
28:15
cu siguranță știți ce spun că acolo n-a mai fost despre tine?
28:19
Tu ai capitulat? Eu am capitulat acolo, a
28:22
strălucit Dumnezeu. O credință mare EO credință care
28:28
urcă de la bunătate la puterea lui Dumnezeu și apoi urcă mai
28:31
sus la al 3-lea nivel, se încrede în voința lui Isus,
28:35
precum sutașul sacră încrezut în voința lui Isus.
28:39
Aici voința am putea să o mai numim suveranitatea lui
28:44
Dumnezeu, adică, da, Dumnezeu poate să facă tot ce tot ce vrea
28:49
să facă. Da, adică are toată puterea în
28:51
cer. Și pe pământ.
28:54
Problema este și acum, să nu vă întristați, vă rog.
28:58
O să fiți realiști. Problema este că Dumnezeu poate
29:01
mult, de fapt, el poate totul și vrea.
29:04
Cum spuneți dumneavoastră să nu ziceți că am spus eu?
29:09
Mai reiau o dată fără speranță. Dumnezeu poate totul, dar vrea.
29:17
Prea mult. În realitate la mine, mă refer
29:21
vrea. E frică să spuneți?
29:26
Am simțit asta. Am simțit.
29:31
Nu știu dacă sunt chiar nesimțitor.
29:37
Voi zice eu pentru că am microfon.
29:39
Ați văzut că mi s-a pus la ureche?
29:44
Da poate mult, dar vrea mereu. Puțin.
29:52
Majoritatea celor bolnavi de boli incurabile din comunitățile
29:56
noastre. Și nu numai, dar luăm
29:58
comunitățile noastre că pentru unii dintre noi numai lumea asta
30:01
există. Care o vedem duminică aici?
30:06
Majoritatea nu se vindecă. Ci pleacă.
30:11
Majoritatea celor care trec printr-un accident teribil de
30:14
circulație rutier. Se sting în accident sau imediat
30:17
după. Nu mai zic că toți care au ajuns
30:23
la o anumită vârstă la senectute.
30:27
Toți se sting. Nimeni n-a primit măcar așa ca
30:31
un exemplu să rămână între noi ca un exemplu.
30:33
Iată, nemuritorul. De obicei, în viața noastră
30:40
observăm că atunci când un rău se poate întâmpla de obicei
30:43
chiar se. Chiar se întâmplă.
30:49
Asta se numește suveranitatea lui Dumnezeu.
30:53
Asta se numește că la Scăldătoare aceea de la betesda,
30:56
unde erau 5 pridvoare ca un spital în aer liber, plin de
31:00
oameni bolnavi. Domnul vindecă sunt de acord,
31:05
dar vă rog să nu uitați un detaliu.
31:07
Câți vindecă? Câți?
31:11
Unu. Nu ați auzit predică despre
31:14
asta, nu? Nici nu o să auziți.
31:18
Când nici eu nu prea știu despre asta e prea greu.
31:20
Totuși, predica ar trebui să fie un pic mai.
31:23
Prea greu. Să ții un ceas numai despre
31:27
asta? Ceilalți au rămas acolo bolnavi,
31:33
neputincioși. Așteptând un înger.
31:36
Și un înger i totuși un înger. Isus e totuși isus.
31:46
În fața noastră stă o mare încercare a credinței și mereu
31:49
credința este încercată nu neapărat de bunătatea și puterea
31:53
domnului, în care ajungem să credem.
31:56
Credința nu este pusă la grea încercare în raport cu
31:59
suveranitatea lui Dumnezeu, care mereu face mai puțin decât.
32:04
Poate. Deosebirea dintre om și
32:06
Dumnezeu, printre altele, este că eu vreau mult și pot.
32:11
Puțin el poate mult și vrea puțin de aer, uneori nu ne
32:15
înțelegem. Uneori ne dezamăgit.
32:21
Sutașul a reușit să urce până acolo în forul său interior,
32:26
încât să creadă că Isus. Isus nu doar e bun și puternic,
32:33
ci el chiar vrea să-i vindece robul.
32:38
Chiar vrea. Minunea la care el tânjește
32:42
minunea, după care pentru care el se roagă minunea pe care o
32:46
poartă în inimă, nu ca așteptare.
32:48
Minunea aceea se află în suveranitatea lui Dumnezeu și
32:53
Dumnezeu iată va decide, va vrea partea cea mai grea va vrea.
32:59
Și domnul a vrut. Să ne dea domnul o credință
33:03
mare. Care urcă până la suveranitatea
33:07
lui Dumnezeu. Să mai cântăm din când în când
33:10
acea cântare. Despre credință, nu doamne dă-mi
33:15
zice vechea credință și alte cântări asemănătoare să ne
33:19
amintim de asemenea cuvintele cuvintele ucenicilor care într-o
33:24
împrejurare diferită, dar tot pe Fondul credinței, au zis doamne
33:28
mărește-ne ce? Credință.
33:31
Pentru că toți avem nevoie, nu de o credință mică, ci de o
33:34
credință mare. Fie și dimineața aceasta.
33:40
Ca să lucreze la credința noastră și să sensibilizeze
33:43
inima noastră și duhul lui Dumnezeu să ne dea mai mare
33:46
credință. Ce urmează după credință.
33:52
Nădejdia. Priviți împreună cu mine de la
33:55
versetul 11 până la versetul 35. N-am să citesc, am să povestesc,
34:01
iar la un moment dat se poate pune, se pot pune anumite
34:04
versete, în timp ce eu povestesc doar că nu voi citi Verset cu
34:08
verset, haideți să identificăm nădejdea în a 2-a secțiune a
34:12
capitolului. Aflăm că în ziua următoare,
34:16
domnul se ducea împreună cu ucenicii într-o localitate
34:20
numită înainte și când se apropie de poartă de intrare.
34:24
Acolo spune că vede un convoi funerar și o mamă.
34:30
Care era văduvă își ducea la groapă pe singurul ei fiu.
34:36
O mulțime de oameni însoțeau așa femeie și nu ne mirăm pentru că
34:41
era probabil o dramă deja locală era, nu-i așa, o stupoare o mare
34:46
suferință locală. Domnul zice când o vede pe
34:49
femeia, aceasta i s-a făcut cum milă de asta mai întâlnim la
34:53
domnul adesea i se face milă da de ea spune că se apropie de ea
34:58
și zice cum. Nu plânge.
35:03
De aici, unii dintre frații noștri au luat sintagma și se
35:07
duc cu ea peste tot. Ajung la o seară de priveghi sau
35:10
de înmormântare. Unde, uneori chiar e jale mare
35:14
mare. Că ți-e greu la ține predică
35:18
ți-e greu? Doar nu suntem mașini.
35:22
Suntem oameni sper. Sper că suntem oameni.
35:28
Și câte unul de act de bravură și triumfalismul nostru tipic
35:32
evanghelic iau aceste cuvinte cum ar fi, nu plânge și se duce
35:36
la ăla amărât nenorocit, nu în ziua în CEC încercări a
35:42
necazului și zice ăla nu plânge, auzi auzi EL pe ăsta.
35:48
Asta a mâncat bine, dormit bine. Întors din concediu.
35:53
De ce nu plânge? Ce i cu tine 10.
35:58
Am văzut asemenea momente de toată jena.
36:01
Îți vine să intri în pământ. Toată jena.
36:06
Nu dragii mei nu tot ce a spus Isus putem noi spune, în
36:09
condițiile în care credem că noi suntem noi și Iisus e.
36:14
Dacă mai credem asta, Hai să respectăm asta.
36:20
Trebuie să fii Dumnezeu să poți spune într-un asemenea context.
36:22
Nu plânge, pentru că Dumnezeu fiind, tu știi CE ce?
36:26
Urmează știi ce urmează? Acum, dacă mă întreb și eu ce
36:32
trebuie să fac frate, dacă asta n-am voie să spun tu să nu spui
36:35
nimic? Să te duci bravo, te-ai dus
36:39
bravo și să începi ce să faci nu a vorbi ce să începi să faci.
36:45
A plânge. Aia trebuie făcut.
36:49
Până acum, nu prea mai știm plânge, vorbim.
36:52
Ne dăm cu părerea. Cădem într-un ridicol că dacă
36:56
ne-am auzit, ar trebui să fugim, să nu ne mai știm întoarce
36:59
înapoi. Atâta să fugim și să nu mai știm
37:02
veni înapoi. Să nu se mai știe de noi.
37:08
Femeia aceasta dragii mei se află într-o situație
37:11
existențială de gradul zero pentru scara secolului întâi,
37:16
unde nu exista civilizație și pensie de urmaș și asistență.
37:21
Socială. Femeia aceasta urma să-și
37:25
îngroape cam totul. Ne imaginăm la speranța de viață
37:28
din secolul întâi că femeia își îngropase deja părinții, pentru
37:32
că se trăia mult mai puțin, iar când ne îngropăm părinții se
37:35
spune că ne îngropăm ce. Trecutul.
37:41
Zice că era văduvă, deși l-am mai îngropat pe cine.
37:44
Pe soț când îți îngropi partenerul se spune că îți
37:48
îngropi CE. Prezentul nu te mai regăsești.
37:53
Iar acum nădejdea ei era da numai am trecut, nu mai am
37:57
prezent, dar am pe fiul meu care era atunci la adolescență.
38:00
Știm asta din cuvântul utilizat îl am pe adolescentul acesta și
38:04
am încredere că totuși el va avea grijă de mine.
38:07
Adică, totuși, eu, unde eu lumină pe calea mea, nu?
38:13
Și băiatul poate, în urma unei boli sau unui accident, s-a
38:16
stins și el și acum îl duce la groapă.
38:19
Femeia nu-și îngropa fiul, femeia își îngropa ce?
38:23
Viitorul. Viitorul.
38:27
Ați intrat în temă foarte bine. Iar după ce s-ar fi întors de la
38:32
groapă, nu mai avea nici trecut. Nici prezent nici viitor.
38:38
Era într-o deznădejde în care poate noi n-am fost niciodată.
38:43
Să nu mai ai de ce să te? Agați s numai aici spre cine să
38:47
privești? Să nu mai sprijine întinde mână
38:51
o deznădejde de profundă. Domnul este impresionat de toată
38:55
drama, ei îi zice, noi nu plânge apoi cum știm, se atinge de
38:59
raclă, adică de sicriu. Apoi spune tinerelule scoală-te,
39:04
îți spun spune că Tinerelul se ridică din sicriu în capul
39:08
oaselor începe să vorbească domnul dă mamei lui, apoi toți
39:11
ceilalți sunt cuprinși de frică slăvesc pe Dumnezeu și versetul
39:15
17. Aici am vrut să vă aduc vestea
39:18
aceasta despre Isus. S-a răspândit în toată iudeea și
39:21
prin toate. Împrejurimile, iar vestea
39:25
aceasta e deja mai mare decât veștile dinainte, pentru că
39:28
înainte au fost vindecări, vindecări, vindecări.
39:31
Sigur, a mai fost o înviere din morți.
39:34
Acum, după texte vorbind că a fost aceea a fiicei lui.
39:37
Ea ieri da dar acum aici este o minune de înviere din morți,
39:43
când cineva din moarte este chemat la viață, nu din bolnav,
39:47
devine sănătos, ceea ce din punct de vedere al spectacolului
39:51
al impactului, vreau să zic EO minune mai mare nu este, nu sunt
39:54
minuni mari și mici. Evident, dacă ai impact, vreau
39:57
să spun social. Versetul 17 arată că în momentul
40:03
în care copilul acesta a înviat. Toată zona galileei, ba chiar
40:08
până în iudeea mereu să spuneți pe Iudeea mereu pentru că iudeii
40:11
a fost greu de străpuns greu de cucerit acolo.
40:14
Nu s-au făcut multe minuni și s-au făcut cum?
40:18
Puține. Din cauza domnului, ci din cauza
40:21
omului. Toată iudeea.
40:27
Toată galileea toată zona. În ziua aceea s-a vorbit despre
40:31
un singur nume, s-a vorbit despre Isus.
40:39
Mai adăugăm faptul că domnul din cei 3 ani de activitate Anul II
40:43
a fost an de popularitate. Aici ne aflăm în anul de
40:47
popularitate lui Isus. Anul în care iisus din punct de
40:52
vedere al impactului public a strălucit maxim.
40:58
Anul în care ieșise deja din anonimat și nu intrase încă în
41:03
adversitate contradicție, polemică, toate care îl vor duce
41:07
spre patimi. Anul bun.
41:10
Anul magnific anul anul cu cele mai multe.
41:15
Minuni. Anul lui Isus.
41:21
Toți au început să nădăjduiască. Ne imaginăm că s-au dus spre
41:24
domnul cu bolnavilor. Ne imaginăm că dacă cineva
41:27
decedase între timp, s-au dus spre domnul cu.
41:32
Cei dragi ai lor. Ne imaginăm că toți pentru o zi
41:36
au crezut nădejdile tuturor, nu din deznădejdea, în care ajunge
41:41
omul sau reînnoit nu doar al femeii care primise fiul înapoi
41:46
și acum toți se dădeau alături de ea, pentru că o minune nu e
41:49
niciodată numai pentru tine, ci o minune.
41:51
Este pentru toți din jurul tău și cu o minune din Minunea ta.
41:55
Trăim și noi sper că nu te superi pentru asta.
41:59
Nu-ți cerem bani, nu știu ce mâncare și noi avem.
42:03
Nu-ți cerem să dormim în patul tău și noi avem.
42:07
Îți cerem doar atât dacă ești bun creștin, lasă-ne să luăm și
42:11
noi din minunată. Lasă-ne să ne întărim și noi cu
42:15
Minunea ta câtă vreme a noastră, încă e în așteptare, lasă-ne și
42:19
pe noi. Femeia, aceasta își primește
42:22
fiul înapoi, dar minunea în sine învierea aceasta din morți
42:27
produce o mișcare a credinței și a nădejdii în toată zona.
42:31
Aceea și toți au început să creadă și a fost ceva, poate
42:35
fără precedent, în tot spațiul iudaic.
42:39
Și-acum țineți-vă bine versetul 18 zice că ucenicii lui Ioan
42:44
botezătorul, evident, au povestit lui Ioan toate cele
42:48
văzute, inclusiv această ultimă și măreață minune, iar ioan când
42:53
a auzit îi cheamă pe 2 dintre ei și le zice să mergeți la el și
42:58
să-l întrebați. Tu ești acela care are să vină
43:02
sau să așteptăm pe altul? Oare mă urmăriți m-ați urmărit?
43:08
Înțelegeți că aici este climaxul?
43:12
Înțelegeți că aici este? Miezul miza aproape a întregii
43:16
predici. Se fac minuni multe mari tot mai
43:22
mari. Se înmulțesc credincioșii.
43:28
Se produce o mișcare a credinței și a nădejdii aici, adică toate
43:32
nădejdile apuse. Tresar.
43:38
Trăim cele mai bune zile. Ale lui Isus și ale mesianității
43:43
sale. Iar tu Ioan botezătorul e.
43:47
Tu botezătorul. Tu înaintemergătorul.
43:55
Tu cum este numit prietenul mirelui.
44:01
Tu cel care ai fost trimis ca să-l promovezi pe el, nu?
44:06
Tu care ai venit să netezești? Calea.
44:10
Tu care ai știut așa de bine să spui că eu trebuie să mă
44:13
micșorez ca el să crească și acum, când el a crescut și e cel
44:17
mai mare în anul lui cel mai mare.
44:21
În anul lui cel mai bun. Acum.
44:25
Acum. Tu trimiți să întrebi dacă e el.
44:32
Botezătorule. Gigantule.
44:37
Mărețule. Profesorul.
44:41
Profetule. Cum e posibil?
44:49
Cum e posibil să întrebi? Așa ceva?
44:53
Când nimeni nu mai întreabă asta, când toți știm toți am
44:57
văzut. Cum e posibil la nivelul tău să
45:00
ai o asemenea cădere? O cădere în.
45:04
Deznădejde. Ce deznădejdea a cuprins inima
45:08
ta. Părinții bisericii.
45:12
Când au întocmit prima listă de păcate capitale pe care le-au
45:15
numit GÂNDURI PĂCĂTOASE și nu erau 7 erau 8.
45:19
Din 8 au devenit 7, nu e cadru și nici timp ca să vă spun cum
45:24
au devenit rămâne o taină. Îmi rezerv dreptul să povestesc
45:31
acestea la următoarea întâlnire cu bărbați.
45:37
Acum mă gândesc că ar fi un subiect.
45:39
Viciile. Căderile.
45:43
Cele trupești și cele netrupești.
45:51
Cum e posibil atâta deznădejde în inima ta?
45:55
Se împlinește ce ai spus, TU ești mic și el e cum.
46:04
Ca o ironie chiar în clipa aceea, înainte să primească
46:06
răspuns, trimișii lui Ioan Văd versetul 21 cum domnul vindecă
46:12
pe mulți de boli de chinuri exorcizează.
46:17
Vestește Evanghelia? Văd sub ochii lor încă un calup
46:22
de minuni pentru că era ziua Minunilor.
46:25
Ziua minunilor. Apoi, domnul răspunde versetul
46:31
22, duceți-vă și spuneți lui Ioan ce ați văzut?
46:36
Și ce ați auzit și reia din nou tema minunilor, apoi versetul 23
46:41
ferice de acela pentru care nu voi fi un.
46:45
Prilej de Poticnire. Ferice de acela care nu se va
46:49
împiedica de mine. Nu se va împiedica de mine
46:54
ferice de acela. Ei se vor duce și vor spune la
46:58
Ioan toate acestea, dar întrebarea rămâne și îngăduiți
47:01
în dragii mei să ridic înaintea dumneavoastră această întrebare.
47:06
E singura întrebare din predica mea, dar nici nu trebuie o alta
47:09
că e suficient de grea asta. Ajunge una și grea.
47:14
Vă întreb cum e posibil? Vă mai ajut cu niște detalii?
47:22
În. În căutarea răspunsului.
47:26
În ziua Botezului domnului până la momentul la care s-a deschis
47:31
cerul și știți toată mișcarea aceea de la botez până la
47:34
momentul acela teofanic de arătare a sfintei treimi, până
47:37
la momentul acela, toți de pe malul Iordanului credeau că Isus
47:41
este un păcătos ca și. Intră în apă se întâlnește cu
47:47
Ioan Ioan conștientizează pe cine are în față și, potrivit
47:50
uneia dintre evanghelii are loc un dialog zice, cum tu vii la
47:54
mine, câtă vreme eu am nevoie de tine lasă ioane să facem tot ce
47:58
trebuie făcut să împlinim toate are loc botezul și după aceea
48:02
are loc dezvăluirea, nu-i așa identității lui Isus?
48:07
Dar în momentul în care începe dialogul între ei, momentul
48:10
efectiv al botezului, până când se deschide cerul, vor fi trecut
48:14
câteva minute, cum am zice noi astăzi.
48:18
Iar Ioan în acele câteva minute a fost singurul de pe planetă și
48:22
din istorie singurul. Care credea care nădăjduia care
48:28
știa că îl are în față pe fiul cui.
48:31
Fiul lui Dumnezeu. Întrebarea devine mai
48:34
apăsătoare? Cum e posibil ca atunci când noi
48:36
nu știam și nu credeam când noi credeam că e un păcătos ca și
48:41
noi om născut din oameni ca și noi?
48:45
Tu credeai și acum, când toți credem tu?
48:50
Nu crezi? Ce prăbușire a fost în sufletul
48:55
tău. Ce implozie ai făcut?
48:57
Nu explozie? Ați văzut cum am zis?
49:00
Implozie. Cum înăuntru, totul s-a
49:03
cutremurat în tine. Acum răspundeți?
49:14
M-am gândit să vă ofer rapid. Răspunsul cel mai plauzibil,
49:19
posibil sunt multe răspunsuri. Îl dau pe cel mai plauzibil pe
49:23
care și eu îl împărtășesc. Ioan botezătorul, să știți că nu
49:28
semăna prea mult cu atmosfera și cu spiritul noului testament.
49:32
El mai mult semăna cu care testament.
49:35
Cu vechiul. El mai mult semăna cu profeții
49:39
din vechiul testament și era foarte asemănător cu iona veți
49:42
înțelege de ce îl pomenim pe iona.
49:46
Și pentru că venea în duhul profeților dinainte, el venea cu
49:50
un mesaj al judecății și dacă va fi să mă întrebați vreodată care
49:54
era tema principală a predicilor lui Ioan deducem asta din micile
49:58
sinteze din evanghelii că tema principală nu era dragostea lui
50:02
Dumnezeu, ci era judecata lui Dumnezeu, care vine negreșit în
50:06
mod clar, în mod indiscutabil în mod dureros da dureros aproape
50:12
fatal peste acest neam de oameni, adică neamul evreiesc
50:16
care atâta vreme. A căzut în apostazie, s-a
50:18
depărtat de Dumnezeu în rebeliune și Iată că în sfârșit
50:22
vine Mesia bine că a venit și cumva predicarea lui.
50:26
Mereu era pusă în această antiteză, cu ce va face Mesia și
50:30
el spunea, vă speriați de mine și de ce vă spun eu stați să
50:32
vedeți ce predici primiți după aceea.
50:35
Stați să vedeți că cine e flămând o să fie mai.
50:39
Flămând cine i bolnav o să fie mai bolnav.
50:42
Că nu ești bolnav îndeajuns pe cât meriți zicea Ioan să fii în
50:46
duhul lui Ioan ca să înțelegeți. Cine i mort o să fie mai mort
50:51
dacă se poate. Dacă se poate.
50:55
Cine i seara că o să fie mai în seară ca să simțiți pedeapsa lui
50:59
Dumnezeu. Metaforele preferate din
51:03
predicile sale pentru Ioan era una dintre ele securea.
51:09
Toporul securea securea și fost. Înfipt vă plac predicatorii care
51:15
au asemenea metafore. Secure arme albe.
51:21
Când nu vorbea de secure vorbea de altă.
51:24
Vorbea de lopată. Zice că el are lopata în mână și
51:28
a început să-și curețe aria și zice că toate vreascurile le
51:31
aruncă unde? În foc pentru că aici am vrut să
51:34
vă aduc la foc asta îi plăcea lui cel mai mult dintre metafore
51:37
preferat focul atâta i-a plăcut metafora asta că și când a
51:42
vorbit despre că el, adică Isus, vă va boteza cu duhul sfânt, nu
51:46
s-a putut opri că i-am fi mulțumit milenii după aceea să
51:50
se oprească frumușel să pună punctul unde trebuie, n-a putut
51:53
să pună punctul că era Ioan botezătorul.
51:57
Și a zis vă va boteza cu duhul sfânt și cu ce și cu foc.
52:01
Și dacă despre duhul sfânt ni se pare că deja știm totul.
52:04
Ne tot frământăm ce au vrut să spună cu.
52:08
Focul și am ajuns la concluzia absolut POSTMODERNE că e vorba
52:12
de pasiune pentru cristos minunată ne-a fost mai greu până
52:15
am găsit varianta asta. Dacă dumneavoastră acum, după
52:19
predica asta, o să fie greu să credeți în varianta s așa de
52:22
romantică, câtă vreme focul. Acolo ieșea din gura cui.
52:28
Lui Ioan, care n-a fost deloc romantic.
52:32
Și care punea judecată lângă duhul sfânt.
52:37
Și care lega duhul de judecată și de focul judecății, care ne
52:41
complică pentru totdeauna hermeneutic vorbind, cum le pui
52:45
astea împreună? Prin urmare, ioan a predicat
52:49
toată viața lui. Că sfârșitul va veni și că
52:53
pedeapsa va veni și mesianitatea înseamnă pedeapsa totală deplină
52:57
ultima a acestui neam de oameni care, iată generație după
53:02
generație nu a fost ce trebuie n-a făcut ce trebuie și ce vede.
53:05
Ioan Ioan vede Aude urmărește, urmărește cazul Isus normal și
53:11
aude că de la o zi la alta, de la o lună la alta, de la un an
53:14
la altul, domnul, în loc să-i pedepsească să-i facă mai
53:17
bolnavi face mai cum? Înțelegeți?
53:22
În loc să-i facă mai morții face cum vii.
53:28
În loc să-i înfometeze ce face cu ei?
53:32
Și când îi mai aud de discursurile că el a făcut o
53:34
sinteză. Cum va face inteligența
53:36
artificială? Un rezumat așa au făcut oamenii
53:38
lui. Atunci se lucra cu oameni
53:41
sinteză din toate predicile. Și din sinteză, reieșea că el
53:46
tot spune că n-a venit să i se slujească, ci a venit ca el.
53:48
Ce să facă să slujească? Mai auzi Auzise că a zis că nu
53:54
veni să judece lumea a auzit ce a venit să mântuiască lumea.
54:00
Și Iisus se profilează pentru el ca fiind total diferit cu
54:04
programul lui cu teologia lui, cu predicile lui și se adâncește
54:10
în deznădejde. Da dragii mei ați intuit
54:13
răspunsul Ioan trece prin ceea ce vom putea numi un pic tehnic,
54:18
o prejudecată, răsturnată, prejudecată, răsturnată.
54:22
Prejudecata care stă în picioare clasică, pe care o au cei mai
54:26
mulți atei astăzi este că Dumnezeu e prea rău.
54:28
Știți asta prea rău ca să existe, nu sau ca să mă pot
54:32
întoarce la el dacă există e prea.
54:35
Rău corect, corect din unghiul acesta.
54:40
Prejudecata răsturnată este că. Dumnezeu e prea acum să vă aud.
54:46
Aveți curaj? E prea bun.
54:50
Poate nu v-ați gândit la asta? N-are nimic.
54:52
Uite, s-a inventat o duminică pentru asta.
54:56
Dumnezeu e prea bun și adaug eu românește.
55:00
Și de obicei e bun cu cine? Ziceți.
55:05
Cu cine nu merită? Așa spunem de ca și cum noi am
55:08
meritat, noi știm că nu merităm, dar totuși spunem.
55:13
Cu cine nu trebuie? E bun prea cu cine nu trebuie
55:17
prea repede și prea târziu e bun cu noi sau poate niciodată nu e
55:21
bun cu noi, cum ne așteptăm noi să fie bun.
55:25
Ioan se află în situația. În situația lui iona din vechiul
55:31
testament. Cartea iona dragii mei nu vă
55:35
lăsați seduși de interpretarea aceasta.
55:39
Superficială a cărții. Anume cu iona cum fuge el și cum
55:44
se războiește cu Dumnezeu și miza cărții o vie aceasta care
55:48
vă pun într-o singură propoziție.
55:51
Miza Cărții iov este o criză de vocație.
55:53
Acolo este despre vocație, nu e vorba despre altceva.
55:58
Iona, iertați-mă iona. Iona nu este un om rău.
56:03
Ioan a avut sânge rece, vă rog, nu vă rog atenți la nuanțe.
56:11
Ioana n-a vrut să vadă oamenii murind ca nero sau cum să vă
56:14
spun, eu nu e nero. Vă rog, nu nu-l duceți pe iona
56:19
în hermeneutica asta. Păi dacă l-a ales Dumnezeu, dacă
56:22
era omul lui Dumnezeu, cred că avea niște calități, nu?
56:27
Una trece printr-o altă dramă strict vocațională, nu era vorba
56:31
de el ca și credință și strict vocațională.
56:35
Iona zice, dacă tu i-ai iertat pe ăștia, câtă vreme eu 40 de
56:39
zile am vestit moartea lor, nu prin cuvântul.
56:44
Tău și dacă tu i-ai iertat și este o întorsătură radicală a
56:48
situației bun, eu mă bucur că n-au murit, nu sunt un om rău.
56:52
Problema este de acum înainte doamne doamne cum rămâne cu
56:56
cine? Cu mine.
56:59
Cum rămâne cu mesajul meu cu predicile mele?
57:03
Cum rămâne cu mine? Miza cărții iona, țineți minte
57:09
asta vă rog este un miză vocațională.
57:12
EO carte pentru slujitori, în primul rând pentru destinul
57:15
Slujitorilor. Nu așa să o coborâm la nivelul
57:20
ăsta, o stricăm toată. Cum rămâne cu mine și el a zis,
57:25
Vreau să mor. Pentru că nu mai pot să fiu
57:30
profet. După momentul acesta.
57:34
Care era căderea lui Iona acum mântuiți care era.
57:38
Că și-a legat rațiunea de a trăi și relația cu Dumnezeu de
57:41
slujbă. Asta era problema.
57:47
De aici ar trebui să înceapă predica din cartea iona.
57:50
Într-atât de mult să te legi de ceea ce faci pentru domnul
57:54
trimis de cine? De domnul.
57:59
Încât să ajungi într-o asemenea criză.
58:02
În care să nu mai vezi nici o perspectivă, pentru că, între
58:04
timp, domnul și-a schimbat planurile, el fiind singurul
58:07
care are dreptul să le schimbe exact cum dorește și când
58:10
dorește și cu cine dorește că este suveran, el este Dumnezeu.
58:17
Ion, așadar și Ioan botezătorul, așadar.
58:22
Este căderea gigantului cade în deznădejde pentru că e domnul
58:27
prea bun, pentru că domnul nu potrivește mesianitatea lui cu
58:30
gândirea lui cu predicarea lui nu potrivește și domnul exact la
58:34
fel îi răspunde atenție. Spuneți ceea ce vedeți și
58:38
auziți, iar de la versetul 24 până la 35 nu vom insistă,
58:42
citiți acasă, vă rog. În prezența trimișilor lui Ioan
58:47
Isus îl laudă pe Ioan Botezătorul.
58:49
Cum nu l-a lăudat? Niciodată ei se vor fi dus și
58:53
sigur, îi vor fi spus ascultă după ce ne-a dat răspunsul, stai
58:56
să vezi, am văzut minuni de la S minunile.
58:59
Te-a lăudat cum nu te-am mai lăudat?
59:02
Nimeni și Ioan smerit se prăbușește.
59:06
Și zice pe mine m-a lăudat EU care îl pun pe el la.
59:10
Îndoială. De acolo a început, cred eu
59:13
ridicarea lui Ioan, pregătirea lui pentru Martiraj, pentru că
59:17
va muri prin decapitare. Cum bine știți să zicem în
59:21
această dimineață, să ne mărească domnul și nădejdea și
59:24
fie că am căzut într-un fel sau altul în deznădejde să ne ridice
59:28
domnul. A 3-a și ultima pe care o
59:32
abordăm în doar câteva minute. M-am lungit cu primele, nu stau
59:37
bine cu timingul. Bine nu stau bine cu multe,
59:40
vreau să zic, dar. Asta e chiar vizibil.
59:43
Asta chiar vizibil. Doar amintim dragii mei, doar
59:48
amintim. Ultima pericopă este de la
59:52
versetul 40 la versetul iertați-mă de la versetul 36, la
59:59
versetul 50. Și după credință și nădejde,
1:00:03
avem ce? Dragostea încheiem așadar, cu
1:00:07
această imagine a dragostei? Povestim după această pericopă,
1:00:11
de altfel, foarte cunoscută, domnul este invitat la masă în
1:00:14
casa unui fariseu. Nu e singura dată de 4 ori se
1:00:17
întâmplă asta în Evanghelia după Luca.
1:00:20
Domnul acceptă invitația, mereu acceptat invitația la masă,
1:00:24
contrar a ceea ce credem noi, unii mai puritani și mai domnul
1:00:28
la masă. Da, se pare că n-a ratat nici o
1:00:30
invitație la masă, măcar aici ne potrivim și noi cu Isus, nu?
1:00:36
Totuși, într-un fel 10 sunt și eu ca el frate ghiță corect bun
1:00:40
eu bun început. Mesele pe vremea aceea cu
1:00:45
invitat. Erau evenimente publice pentru
1:00:49
că se servea masa în verandă într-un spațiu semi deschis, se
1:00:53
punea pe masă o grămadă de mâncare mult mai mult decât era
1:00:56
nevoie. Era o adevărată risipă.
1:00:58
Era o opulență de acord. Se așezau cei 2 gazda și
1:01:02
invitatul. Și serveau de pe masă foarte
1:01:06
puțini nu se vedea de unde s-a mâncat.
1:01:08
Aveau loc dialoguri, iar în timpul acesta se adunau în jurul
1:01:12
mesei a se înțelege în jurul Casei o grămadă de gură, Cască,
1:01:15
oameni neștiutori, fără carte, murdar și urât mirositori.
1:01:20
Dar care erau cu adevărat flămânzi, la propriu flămânzi e
1:01:24
ceva ce noi nu mai știm ce înseamnă flămânzi?
1:01:29
Așteptau nu să audă ce vorbesc cei.
1:01:33
Deștepții de la masă așteptau să se încheie, să se ridice pentru
1:01:37
că toată mâncarea aceea slugile o luau și le dădeau lor.
1:01:42
Săptămâni la rând, se povestea despre ce bine s-a mâncat acolo.
1:01:46
Nu invitatul ci ei. A da o masă în vremea aceea era
1:01:52
un mod de ați rezolva prestanța renumele în propria localitate.
1:01:56
Ca să ne înțelegem, era un gest public, vă rog, nu este ca și
1:02:00
cum mă chemați careva la masă, dar vă rog să nu mă chemați că
1:02:04
nu mă invită la masă. Nu era hai să stăm im timp numai
1:02:09
noi nu era. Ei bine, o femeie păcătoasă,
1:02:14
care și ea era în mulțime, numite păcătoasă, se apropia de
1:02:17
domnul de picioarele lui și spune că a început să plângă
1:02:21
lângă picioarele domnului să-i ude picioarele cu lacrimi să le
1:02:25
șteargă cu părul capului ei. Faptul că ședea înapoi arată
1:02:28
smerenie pentru că dragostea are întâi de toate smerenia, stătea
1:02:31
înapoi la picioare, apoi începea să plângă o căință profundă, da
1:02:35
o contribuție profundă, adică o mișcare adâncă a inimii da
1:02:40
pătrunsă cumva de propria vinovăție.
1:02:42
Apoi un atașament extraordinar, le le ștergea cu părul capului
1:02:47
ei, ceea ce este un gest de o intimitate, da?
1:02:50
Aproape nemai întâlnită. Și un sacrificiu uriaș, le ungea
1:02:55
cu. Mir cu un mir care probabil l-a
1:02:58
costat foarte mult. Și care dacă era din cel scump,
1:03:02
cel mai scump din antichitate era mai scump decât 1 g de AUR,
1:03:04
1 G de mir mai scump DECÂT 1 g de aur și ungea cu mir și toate
1:03:09
acestea impresionează deopotrivă pe domnul sau, în primul rând pe
1:03:13
domnul, dar creează suspiciune în mintea gazdei care îi spune
1:03:18
care își spune în gând, dacă ar ști cine și ce fel de femeie
1:03:21
este aceasta, ar ști că este o. Păcătoasă nu ar permite
1:03:25
apropiere atașament. Nu ar permite relație.
1:03:31
La noi aici la masă EO lume acolo EO altă lume, dar chiar
1:03:34
așa era? De aceea a venit Isus ca să
1:03:39
deschidă ușa între 2 lumi. Ca să dărâme gardurile.
1:03:46
De aceea, ne-ai iubit și ne-ai iubit până la capăt ca și noi
1:03:50
după puteri. Mai devreme sau mai târziu, dar
1:03:52
mai bine mai devreme decât mai târziu, să-l iubim pe el, să ne
1:03:57
ducem spre el cu toată inima. Cu toată puterea noastră cu tot
1:04:01
sufletul nostru, cu tot cugetul nostru.
1:04:04
Știa, domnul ce gând i-a el și atunci zice simone, am să-ți
1:04:08
spun o mică pildă un cămătar, avea 2 Datornici, unul 500, îi
1:04:12
datora 1. 50 i-a iertat pe amândoi să nu fiți vă rog naivi
1:04:16
asta se întâmplă numai în pildă un cămătar nu iartă pe nimeni.
1:04:20
Vă rog, nu fiți noi. Nici atunci nu se întâmplă în
1:04:24
realitate, dar a fost nevoie de pilde ca să ne alinăm cu ele.
1:04:29
Asta iartă pe amândoi care va iubi mai mult, cel căruia i-a
1:04:32
iertat mai mult drept ai judecat.
1:04:35
Ascultă mă omule zice, domnul am intrat în Casa ta ai Umplut masa
1:04:40
de bunătăți, pentru că tu sigur, știi ce faci cu masa asta?
1:04:44
Ai un plan aici o inginerie crezi că sunt naiv?
1:04:49
Ai umplut masa cu bunătăți. Dar nu mi-a spălat picioarele,
1:04:52
dar nu mi-ai uns capul cu untdelemn și de gesturile acelea
1:04:55
în gesturi de iubire. Înțelegeți de atașament de
1:04:57
iubire? Spunem, pe scurt, de dragoste,
1:05:00
toate mi le-ai dat totul e oficial, pot să mănânc din toate
1:05:05
totul, e minunat, mă respecți, vezi în mine un om mare de
1:05:08
acord, nu mi-ai dat atașament, nu mi-ai dat iubire dragoste, nu
1:05:12
mi-ai dat esențialul, nu mi l-ai dat, dar totul mi-ai dat în
1:05:17
afară de dragoste. Femeia aceasta.
1:05:22
Nu putea să mă invite la masă. Îmi aceasta nu putea să întindă
1:05:27
masă că n-are Poziția ta. Femeia aceasta mi-a dat exact ce
1:05:31
nume da tu mi-a dat. Dragoste.
1:05:35
Dragoste. Răspunde domnul.
1:05:39
În final, concluzia lui concluzia noastră.
1:05:44
De aceea, îți spun că păcatele ei care sunt multe.
1:05:50
Sunt. Iertate de ce?
1:05:55
Pentru că a iubit mult. Pentru că a iubit când nimeni
1:06:01
din zona ei nu iubea. Pentru că ai iubit când tu
1:06:07
marele învățător. Erai un exemplu negativ pentru
1:06:11
ea și dacă s-ar fi luat după tine, n-ar fi iubit niciodată.
1:06:16
Pentru că a iubit cu tot ce avea ea.
1:06:20
Pentru că a iubit și n-a vorbit, a plâns.
1:06:25
Pentru că i s-a deschis izvorul lacrimilor și nu al cuvintelor.
1:06:31
Pentru că a reușit să aibă cu mine o relație plăcută.
1:06:35
Așa cum îi șade bine unei femei, mai ales în antichitate.
1:06:39
O relație atât de apropiată iubiții mei.
1:06:44
Precum spune cântecul o crește mi iubirea în inima mea.
1:06:49
Să ne dea domnul, nu numai credință și nădejde.
1:06:52
Să ne dea. Iubire, dragoste și o dragoste
1:06:57
de care. Mare.
1:07:00
Oamenii.