Latest / Fiti Oameni / Capul șarpelui - Valentin Dănăiață

Transcript

Capul șarpelui - Valentin Dănăiață · Fiti Oameni

0:00
Există. O ocazie specială și un gând
0:08
deosebit. În poporul lui Dumnezeu și
0:13
anume. Gândul că într-o lume.
0:18
Obosită. Există odihnă.
0:26
Nu știu cât de obosiți suntem. Dar aș vrea din tot sufletul să
0:31
vorbim despre odihna pe care ne-o dă Dumnezeu.
0:36
Odihna pe care o pune Dumnezeu la dispoziția noastră.
0:40
Aș dori să înțelegem mai mult ca oricând faptul că avem alături
0:44
un Dumnezeu extraordinar. Și că tot ceea ce se întâmplă în
0:49
viața noastră, toate luptele care le ducem și toată munca
0:53
noastră. Când este cu Dumnezeu depășește
0:58
pătrățica noastră de existență. O depășești?
1:04
Astfel încât. În momentul în care ne legăm de
1:07
Dumnezeu și. Lucrăm împreună cu el.
1:13
Vom fi capabili? S.
1:18
Răspundem. La nevoile universului pe care
1:24
universul le are în momentul în care caută să-l înțeleagă pe
1:28
Dumnezeu. Cu alte cuvinte.
1:32
Gândul acela că noi suntem o. Carte deschisă istoria noastră
1:42
este o carte deschisă în care universul întreg nu doar
1:46
înțelege, dar citește. Caracterul lui Dumnezeu Gândul
1:53
acesta ar trebui să ne facă să înțelegem că niciodată luptele
1:58
pe care le ducem noi nu sunt lupte pentru noi doar.
2:02
Ele sunt lupte pentru noi. Dar care rezolvă și implică în
2:07
ele un destin mult mai mare, astfel încât.
2:14
Aceste lupte nu ar trebui să ne obosească, ci aceste lupte ar
2:17
trebui să ne dea sentimentul că. Avem.
2:24
O chemare mai înaltă avem o menire.
2:28
Mai specială decât suntem noi înșine și ca popor al lui
2:33
Dumnezeu. Împlinim în felul acesta,
2:37
chemarea pe care Dumnezeu ne-a dat o.
2:41
Și care începe în rugăciunea tatăl nostru, care spune.
2:45
Facă se voia ta. Cum e în cer?
2:49
Și pe pământ. Și cumva în viața noastră în
2:53
biserica noastră? Prin noi înșine cerul cu
2:57
pământul se leagă, se leagă într-un răspuns pe care planul
3:02
mântuirii lui Dumnezeu îl dă. Provocărilor pe care satan le-a
3:07
lansat întotdeauna, deci nu știu dacă.
3:13
Am vorbit prea complicat, ceea ce am vrut să spun este că.
3:18
Prin harul lui Iisus Hristos. Micile noastre lupte de aici
3:23
aduc glorie imensă caracterul lui Dumnezeu prin planul de
3:28
mântuire. În seara asta aș dori să vorbim
3:31
puțin despre lucrul acesta. Aș dori să vorbim despre faptul
3:36
că n-ar trebui să uităm nici măcar o clipă.
3:41
Că reprezentăm interesul cerului întreg.
3:46
Într-o luptă minoră pe care eu o am de dus în viața mea.
3:51
Uneori ne întrebăm, dar parcă mă costă prea mult, par că trebuie
3:55
să renunț la prea multe, par că trebuie să mor și e dureros, să
4:00
mor eu dacă. Mie și pentru mine luptele astea
4:06
n-au un sens și poate că sunt prea grele gândiți-vă că luptele
4:11
respective au în ele numele lui Dumnezeu.
4:16
Și perspectiva mântuirii sale. Deci, niciodată singuri,
4:24
niciodată prea mici, niciodată biruiți, întotdeauna luptând
4:29
pentru. Numele lui Dumnezeu luptând
4:33
pentru o cauză extraordinară, întotdeauna bucuroși.
4:38
Pentru ceea ce avem de făcut. Apostolul Pavel vorbește despre
4:42
faptul că el este bucuros să-și dea viața pentru asemenea cauză,
4:46
bucuros că, în sfârșit, poate să-și dea viața nu pentru
4:50
lucruri mărunte și în sfârșit are o cauză nobilă pentru care
4:54
să lupte. Poate că gândul acesta va
4:57
schimba viața noastră. Haideți?
5:01
Să pun și o altă problemă în cele 2 probleme se vor lega până
5:08
la urmă. A 2-a problemă este modul de
5:12
interpretare al scripturii cu care m-am lovit în ultimul timp
5:16
și în afara bisericii, dar din nefericire și în biserică.
5:21
Am găsit prieteni frați ai mei, care la un moment dat, mi-au
5:24
spus că Biblia a fost scrisă, cumva așa?
5:30
Pe măsură ce măsura maturității sau maturizării acestei cărți,
5:36
adică geneza. Ar fi clasa întâi Apocalipsa
5:43
este. Universitate.
5:47
Evangheliile sunt undeva. La liceu.
5:52
Iar profeții mari, clasa A VIII a.
5:56
Ce părere aveți? Ce părere aveți?
6:05
Frații mei s-ar putea întâmpla ca eu care citesc.
6:11
Să mă deștept. Pe parcursul vremii și asta așa
6:17
e. Dar să nu confundăm lucrurile,
6:22
adică una sunt eu și alta este. Dumnezeu care a hotărât să
6:30
descopere adevărul. Adică Dumnezeu e frumos în modul
6:37
în care se descoperă. Voi face astăzi un experiment
6:40
împotriva împreună cu dumneavoastră.
6:43
Luni, primul. Primul text cu caracter profetic
6:48
al Sfintelor scripturi, dar înainte de a deschide textul
6:52
respectiv pentru a vedea implicația lui în istorie și în
6:57
înțelegerea istoriei mântuirii, înainte de asta aș vrea să.
7:05
Îl ascult pe Petru auziți ce zice Petru, așa este textul
7:08
acela pe care dumneavoastră îl știți da?
7:11
Aș vrea să îl mai repetăm că. Riscăm să uităm mult.
7:18
Deci întâi pentru capitolul unu de la versetul 10, prorocii care
7:22
au prorocit despre harul care era v pe care vă era păstrat
7:28
vouă, adică deci prorocii care au prorocit despre vremurile
7:32
voastre au făcut din Mântuirea aceasta care voi descoperită
7:38
vouă ținta cercetărilor lor stăruitoare.
7:43
Adică cu ce s-a ocupat profeții dinainte?
7:48
Ajutați, mă cu ce s-a ocupat? Dacă e nevoie, mai citesc o
7:52
dată. S-au ocupat cu scripturile
8:00
noastre ei de atunci s-au cercetat cu acele scripturi care
8:04
vorbeau despre harul PĂSTRAT 9 și doreau și ei să înțeleagă
8:10
ceea ce. Noi a fost descoperit. 9 ă
8:15
Profeții erau clasa întâi. Profeții erau clasa întâi.
8:22
Când Dumnezeu i-a spus lui Daniel, Daniele du-te.
8:28
Pentru că lucrurile acestea vor fi înțelese la sfârșit, Daniel
8:31
era în clasa. 5-a. Iar eu acum am ajuns la
8:36
universitate. Versetul 11 ei cercetau să vadă
8:44
ce vreme ce împrejurări avea în vedere duhul lui Hristos, care
8:49
era în ei când vestea mai dinainte patimile lui Hristos și
8:54
slava care aveau să fie urmate. Ă când vorbim despre despre
9:03
moartea și crucificarea domnului Isus Cristos.
9:09
Isaia. Să ai cât a înțeles.
9:14
L-am luat pe isaia ca exemplu. Când a înțeles isaia.
9:21
Isaia 53 bineînțeles. Este cel mai frumos poem.
9:27
Al suferinței domnului Isus cristos.
9:30
Cea mai adâncă reprezentare a ispășirii.
9:35
Cea mai frumoasă declarație a răscumpărării.
9:41
Și ne-am face ce am putea înțelege noi din crucea noului
9:45
testament. Dacă el n-ar fi spus.
9:50
El a purtat păcatele. Noastră.
9:57
Dacă el n-ar fi spus lucrul ăsta?
10:00
Cum am fi înțeles noi moartea domnului Isus Hristos, fără să
10:04
auzim despre faptul că el de fapt SA fost urcat pe cruce?
10:11
Datorită faptului că s-a făcut purtător al păcatului meu.
10:19
Zdrobit de moarte din pricina fărădelegilor sau păcatelor
10:23
poporului meu. Sensul adânc teologic care până
10:29
în ziua de astăzi ne luminează mintea.
10:32
Vine de acolo. Pavel n-a inventat lucruri.
10:37
Pavel s-a inspirat din inspirația profetică anterioară.
10:46
Versetul 12 lor le-a fost descoperit că nu pentru ei
10:50
înșiși, ci pentru voi, spuneau ei aceste lucruri pe care vi
10:54
le-au vestit acum, cei ce v-au propovăduit evanghelia prin
10:58
duhul sfânt, trimis din cer și în care chiar îngerii doresc să
11:02
privească. Și iată că alături de profeții
11:06
vechiului Testament, CURIOȘI sau înrudiți, în curiozitate, mai
11:11
sunt și cine. În gen.
11:14
Tot ca profeții îngerii așteaptă și ei desfășurarea planului de
11:19
mântuire. Vreau să vă întreb, îngerii au
11:20
fost vreodată în clasa întâi? Îi punem și pe ei acolo.
11:26
Și totuși, nu. Dragii mei desfășurarea planului
11:32
mântuirii este una. Revelația și modul în care
11:38
Dumnezeu a hotărât să inspire planul acesta al salvării în
11:44
mintea oamenilor este alta și acum urmează exemplul pe care
11:49
vreau să vi-l. În numeri capitolul 21.
11:57
Ni se spune că în momentul în care poporul Israel în pustie a
12:01
trebuit să treacă pe lângă edom. Ă în versetul 5.
12:09
Au vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise și au zis
12:13
pentru a nu știu câta oară. Au zis ei lucrul ăsta.
12:15
De ce ne-a scos din Egipt ca să murim în pustie, căci nu este
12:19
nici pâine, nici apă ni s-a scârbit sufletul de această
12:23
hrană proastă zic ei și în altă parte, Apostolul Pavel, spune,
12:30
l-au ispitit pe domnul cu ocazia aceasta și vă aduceți aminte ce
12:34
s-a întâmplat? Da zice mai departe versetul 6
12:37
domnul a trimis împotriva poporului niște șerpi.
12:40
Bogați care au mușcat poporul așa încât au murit mulți dintre
12:45
oamenii lui Israel. Poporul a venit la Moise a zis
12:48
Am păcătuit căci am vorbit împotriva domnului împotriva ta.
12:52
Roagă-te domnului să depărteze de la noi acești ȘERPI.
12:56
Bun putea moise să se roage și domnul să facă o minune să se
13:01
ducă șerpii așa cum au apărut. Putea sigur că da Dumnezeu, însă
13:06
nu alege varianta minunilor AUTOMATE.
13:10
La plecare și noi ni le imaginăm că domnul lucrează cam așa.
13:15
Pocnește cineva din degete și se schimbă situația.
13:17
Nu Dumnezeu n-a făcut așa domnul, a zis lui Moise.
13:21
Fă-ți un șarpe înfocat, spânzură-l pe o prăjină.
13:24
Oricine este mușcat, va primi spre el și va trăi.
13:30
Spuneți îmi mie? Noi știm că Dumnezeu tot ceea ce
13:36
face face cu rost. Tot ceea ce face Dumnezeu în
13:40
termenii mântuirii ale legătură cu mântuirea.
13:44
Poporul acesta era un popor care fusese mușcat de șerpi aproape
13:49
în fiecare cort, era câte unul care se zbătea în frisoanele
13:53
acelea ale morții, iar domnul îi spune lui Moise du-te repede și
13:57
fă un șarpe de aramă. Cât a durat să facă șarpele de
14:00
aramă. A trebuit să-l bată să-l
14:03
modeleze, să-l pună într-o prăjină, să-l ridice suficient
14:06
de sus, să fie văzut de toată tabăra.
14:08
A fost ceva muncă. Între timp, poporul se zbate
14:13
între viață și moarte și pune șarpele în prăjină și spune,
14:17
oricine se va uita la el. Va trăi.
14:21
Vreau să vă întreb Ma gie. Credință, adică cum?
14:30
De unde de ce? Mulțumesc ascultare.
14:36
De ce să asculte de domnul care a spus spune șarpele, dar
14:40
șarpele. Dragii mei.
14:44
Credința întotdeauna nu este mistică.
14:49
Credința întotdeauna se bazează pe cuvântul lui Dumnezeu și are
14:52
la baza educația cuvântului lui Dumnezeu.
14:55
Ca urmare, poporul acesta care trebuia să se uite la șarpe nu
14:59
trebuia să simtă că este un proces magic acolo și că ori te
15:04
uiți la șarpe ori te uiți la nehuștan.
15:06
Știți că mai târziu ei au transformat șarpele, respectiv
15:10
într-un zeu al lor. Mai târziu i-a pus numele
15:14
buștean. Așa s-au uitat ei la șarpe ca la
15:17
nehuștan. Șarpele era diavolul nu mai
15:23
puțin așteaptă mă puțin vin. Și atunci se pune problema care
15:30
era. Zestrea de cunoștință pe care
15:34
poporul evreu avea în momentul în care domnul i-a zis ridicat
15:38
șarpele în aramă în o pe un șarpe de aramă pe un stâlp înalt
15:44
și uitați-vă la el și când veți uita, vă veți uita la el în.
15:49
Mintea voastră în procesul vostru cognitiv, împreună cu
15:52
credința veți înțelege vindecarea voastră.
15:55
Veți înțelege de ce vă vindecați voi cam asta a fost ideea.
16:01
Nu voi nu vă vindecați. Oricum voi vă vindecați în
16:04
momentul în care vă veți uita la șarpele, respectiv veți crede și
16:08
veți fi. Deci 3.
16:12
Și atunci uitați-vă bine un lucru.
16:18
Aparent. Dacă te uitai la religiile din
16:23
jur? Cultul șarpelui apare peste tot
16:29
începând din Egipt, de unde ieșiseră.
16:31
Până la is asklepios din Orientul Apropiat, care mai
16:34
târziu va deveni zeul medicinii și pe care le vedem până în ziua
16:38
de astăzi, șarpele e peste tot. Au avut au avut cumva ideea
16:47
aceasta a șarpelui din religiile egiptene din religiile păgâne.
16:55
Despre ce e vorba și din câte văd.
16:59
Din câte văd stăm într-o zonă de așteptare și de cercetare.
17:06
Dar mai târziu, în noul testament, domnul Isus cristos
17:10
stă cu unul dintre. Mai marii poporului evreu și
17:17
când vrea să-l facă să înțeleagă?
17:20
Planul mântuirii și anume faptul că.
17:24
El va trebui să moară pe cruce. Domnul Isus Cristos vorbește cu
17:28
nicodem și din toate simbolurile vechiului TESTAMENT, el ALEGE
17:32
simbolul. Șarpelui.
17:36
Înălțat în numeri 21, de ce? Se pare că era una dintre
17:46
paradigmele cele mai cunoscute cele mai dezbătute cele mai
17:49
prezente în mintea în mintea poporului evreu la vremea
17:53
respectivă, adică dezbătută de farisei discutate în școlile
17:57
rabinice. Era una dintre imaginile
17:59
prezente acolo. Din cauza asta, domnul Isus
18:02
Hristos vorbește cu nicodim și spune, vezi lucrurile la care
18:06
voi discutați, lucruri la care voi în.
18:10
Învățați încontinuu în școlile voastre, știi despre cine
18:13
vorbește. Pentru că ei aveau o problemă cu
18:16
șarpele, acesta și anume nu știau până la urmă cui se
18:21
adresează. De ce trebuie cineva să fie
18:24
atârnat pe lemn? De ce trebuie cineva să fie
18:26
înălțat, de ce trebuie să fie cineva omorât ca noi să trăim?
18:30
De ce? Și dragii mei.
18:34
Toată această paradigmă își trage rădăcinile ei de unde?
18:43
De unde? Pentru ca să înțelegem valoarea
18:51
unui text, valoarea unui text. După căderea în păcat a omului.
19:01
La poarta grădinii edenului. Vă rog să-mi spuneți cu ce a
19:05
plecat Adam mai departe. Cu ce a plecat cu ce scriptură a
19:12
plecat mai departe. Cornel ai dreptate, cu aceea
19:18
plec. Geneza capitolul 3 cu 15.
19:22
Vă rog să observați dumneavoastră totul în capitolul
19:26
3 este povestirea a ceea ce s-a întâmplat, dar când este vorba
19:30
de ceea ce a vorbit Dumnezeu în legătură cu planul lui Dumnezeu
19:34
în legătură cu Adam și cu Eva, în afară de faptul că Dumnezeu
19:39
vorbește și le spune fiecăruia ă din pricina ta se întâmplă asta
19:44
din pricina ta se întâmplă asta din pricina ta se întâmplă asta
19:47
și sunt 3 subiecte, 3 subiecți care.
19:50
În momentul respectiv ă primesc din partea lui Dumnezeu o
19:55
anumită sentință. Este Adam este Eva și este.
19:59
Șarpele. La capitolul ultim la capitolul
20:04
șarpele se întâmplă ceva ce n-are legătură?
20:10
Cu Adam cu greșeala lui n-are legătură nici cu greșeala lui
20:14
Eva. Sunt cuvinte.
20:17
Cu care Adam și Eva vor pleca. În construirea istoriei umane. 3
20:26
cu 15 vrăjmășie voi pune între tine și.
20:32
Păi? Între Sămânța ta și sămânța ei.
20:40
Aceasta îți va zdrobi i. Capul.
20:44
Iar tu îi veți robi călcâiul? Și se încheie.
20:52
Le-a spus Dumnezeu mult sau puțin.
20:57
Cineva spune foarte puțin. Dar dacă le-a spus Dumnezeu
21:03
mult. În cuvinte puține.
21:08
Dacă le-a spus, nu în cuvinte puține.
21:12
Și vă rog să observați gândul acesta gândul.
21:16
Acesta urmărește urmărește patrimoniul omului creștin.
21:22
Până când în momentul în care se ajunge în pustie, Dumnezeu alege
21:27
să lege textul acesta de poporul său și le leagă și spune, ea
21:32
pune tu în prăjină șarpele. Acela.
21:38
Când i-am spus că îi voi zdrobi capul?
21:42
Și în pustie. Poporul nu aude pentru prima
21:47
dată. Poporul auzise pentru a n-a oară
21:53
textul acesta, care era singurul aproape rostit după ieșirea din.
22:00
Eden, singurul de care se agățau nădejdile lor, speranțele lor pe
22:05
care încercau să-l înțeleagă să-l interpreteze.
22:07
Cine este șarpele, cine este celălalt sămânța femeii, cine
22:12
sunt aceste personaje? Capul Șarpelui.
22:17
O să vă întreb. Adam și Eva a fost.
22:22
Traumatizați de capul Șarpelui sau nu un moment de psihologie
22:26
atât, nu știu, dar imaginați-vă. Eva.
22:32
Un șarpe care. Vorbește.
22:39
Te uiți la el? Un șarpe care îți vorbește un
22:44
șarpe care te minte un șarpe datorită căruia.
22:49
Îți distrugi. Statutul viața.
22:56
Ă capul Șarpelui devine pentru Eva, implicit, nu explicit.
23:04
Elementul traumatizant al păcatului.
23:10
Ă elementul ăla care i-a schimbat toată viața definitiv.
23:17
Dumnezeu nu degeaba vorbește despre zdrobirea capului
23:21
șarpelui. Pune-te în situația respectivă.
23:27
Pune-te în situația respectivă. De fapt, Adam spune eu.
23:36
E adevărat că am păcătuit, dar cauza.
23:42
Eva. Și produs observați cum pentru
23:45
prima dată apare. Îndreptățirea.
23:51
Prin credință sau nu? Dan Îndreptățirea și Adam spune,
23:57
am fost îndreptățit să păcătuiesc a fost.
24:04
Uneori facem lucrul acesta și suntem, suntem răi datorită cui.
24:12
Soția m-a supărat soția. M-a supărat soț, m-a supărat
24:18
Copiii, mă supără celălalt. După aceea, Dumnezeu se
24:22
adresează, Evei și Eva, spune, vă aduceți aminte CE spune?
24:29
Capul Șarpelui. Ea rămâne rămâne marcată de
24:34
această realitate. Ce mi-a făcut șarpele.
24:42
Din cauza asta, textul cuprinde o foarte mare doză de.
24:52
Emoție atunci când spune și vorbește despre capul Șarpelui.
25:00
Pot să mă întreb, e păcatul ăsta care l-a făcut Adam și Eva MIC
25:05
sau mare? E mic somnul.
25:11
Bunny spunea ce mare lucru că am mâncat și el dintr-un fruct.
25:18
Gestul pare. N semnificativ.
25:26
Sunt foarte ciudați în înțelegerea noastră.
25:30
Dar dacă întrebi. Miile de generații de oameni.
25:36
Care din cauza acelui gest. Ă.
25:41
Suferit moartea boala nenorocirile.
25:45
Întrebați-i pe ei? Cât de mare sau de mic a fost
25:49
păcatul? Și toată istoria asta nu face
25:54
altceva decât mărturisește faptul că.
26:00
Indiferent cât este pedeapsa. Păcatul care se transmite în
26:06
ființa umană este teribil, indiferent cât de mic a fost
26:11
gestul. Schimbarea naturii a fost.
26:16
Definitivă și teribilă. Adică s-a schimbat ceva în om
26:22
printr-un gest foarte mic care s-a numit neascultare.
26:25
S-a schimbat ceva în ființa umană n-a mai fost același, s-a
26:29
dus slava, s-a schimbat mintea, s-au dus puterile a separat omul
26:33
de Dumnezeu, astfel încât din momentul acesta până acum,
26:37
Dumnezeu a vorbit față în față cu omul de acum, Dumnezeu va
26:40
deveni Dumnezeul ascuns, care nu se mai vede.
26:45
Cu care omul nu mai poate să intre în contact, singurul lucru
26:48
care mai rămâne rămâne ca Dumnezeu să-și arate caracterul
26:52
că fața nu mai poate să și-o arate Dumnezeu.
26:54
Vorbește și spune, trebuie să mă ascund ca să nu vă nimicesc.
26:59
Dumnezeu trebuie să se restrângă pe sine ca să putem noi trăi
27:03
prin restrângerea. Dumnezeu ne-a dat un spațiu
27:05
vital. Trăiți trăiește chiar și în
27:08
sângele tău. Este formula pe care Dumnezeu o
27:11
folosește în în ezechiel capitolul 16 trăiește și așa
27:17
trăiește, hai. E urât e dureros e cu probleme.
27:23
Istoria Voastră este cumplită cu războaie, cu morți, cu de toate.
27:29
Dar trăiește, trăiește și așa. Trăiești?
27:35
Și harul lui Dumnezeu este acela care ne ține.
27:45
Dacă Dumnezeu ar fi. Pus omul la o încercare foarte
27:51
grea. Nu știu, nu știu ce.
27:55
Că l-a pus la o încercare foarte ușoară să nu mănânci nici măcar
27:58
nu era foame. Avea de toate, hai să nu
28:02
mănânci, uite. Te rog frumos o.
28:06
Dar să-l fi pus la o încercare grea, nu știu ce.
28:11
Ar fi fost mai bine? Ar fi înțeles mai bine păcatul.
28:18
N-ar fi zis. Cred că Dumnezeu ia în
28:21
considerație numai lucrurile foarte grele, ăștia mici.
28:26
Nu ține cont de ele. Și ne-am fi dat seama, ne-am fi
28:30
dat voie să păcătuim la lucruri mici.
28:34
Dar Dumnezeu. Ne face atenți la lucrurile mici
28:38
pentru ca să nu ajungem la lucruri mari.
28:42
Niciodată nu vom ști efectul unui păcat mic.
28:48
În istorie. În familie.
28:52
În biserică, istoria unui păcat mic.
29:00
Vrăjmășia asta față de păcat este extraordinară, este șansa
29:04
pe care o avem să fim vrăjmași. Față de păcat.
29:11
Vă gândiți la implicații? Implicați uneori ne gândim la
29:17
noi și zice, Dom'Le, sute de generații au pătimit și așa mai
29:21
departe. Dar la univers la cer ne gândim.
29:26
Faptul că păcatul acesta. Angrenat cerul tot.
29:35
Cerul tot. Cea mai frumoasă și cea mai
29:40
iubită ființă a cerului a trebuit să vină ca garanție,
29:43
adică ea era garanție. Iisus Hristos a fost garanția
29:47
creațiunii. A trebuit să vină ca ca și
29:51
garant în momentul în care omul a căzut mecanismul de garantare
29:56
s-a declanșat automat și mecanismul de garantare care era
30:00
din veșnicie a trebuit să devină sau să intră în funcțiune și
30:04
Isus cristos a trebuit să vină aici.
30:06
De ce? Ca să cunoască suferința.
30:12
Ispitirea moartea și cu fiecare ispită.
30:19
Cu fiecare ispită pe care a cunoscut o domnul Iisus Hristos.
30:23
Îngerii. Tatăl și universul întreg au
30:26
cunoscut. Ispita.
30:30
Cu fiecare suferință pe care prin care a trecut domnul Iisus
30:33
Hristos, îngerii, tatăl universul întreg, au cunoscut
30:37
suferința respectivă. 40 de zile de.
30:42
Nemâncat și de foame. A fost resimțite adânc de
30:48
îngerii care. Umpleau spațiul de lângă domnul
30:52
Isus Cristos și îl vedeau cum nu mănâncă și cum se luptă.
30:59
Pentru ca să păstreze legătura cu tatăl.
31:03
Universul întreg a absolvit. Ceea ce noi astăzi spunem că
31:08
este. Eu știu răul lumii noastre
31:14
pentru că, din nefericire, noi nu numim păcatul rău.
31:17
Noi numim plata păcatului ca fiind rău.
31:22
Noi numim moartea ca fiind rău noi numim.
31:25
Boala ca fiind rău noi numim. Că mă doare o măsea ca fiind
31:30
rău, numim cancerul ca fiind rău.
31:32
Sigur că da ele fac parte din rău.
31:35
Dar nu este nici pe departe rădăcina, aceea care a produs de
31:40
fapt durerea și suferința ele sunt doar plata.
31:44
Unui păcat moral. Totul că omul n-a mai vrut să
31:48
stea lângă Dumnezeu. N-a mai vrut să să trăiască
31:51
lângă Dumnezeu, nu i-a mai plăcut să stea lângă Dumnezeu.
31:54
De aia? Când lucifer.
31:59
I-a făcut propunerea, veți cunoaște binele și răul.
32:03
Înainte de asta spusese, oare voi îl credeți pe Dumnezeu și
32:07
omul a acceptat să nu-l creadă pe Dumnezeu și să încerce o
32:11
variantă 9 variantă aceea progresului uman pe care i-a
32:15
pus-o în față Lucifer și care ne alimentează de atunci până acum.
32:19
De atunci până acum în continuare.
32:27
Și în timp ce ne uităm la noi și spunem că ne doare și spunem că
32:31
suferința e mare. Dumnezeu ne atrage atenția și
32:35
spune. Problema, nu sunteți voi ști
32:38
care e problema? Problema este.
32:43
Lupta între Dumnezeu și satan. Asta e problema.
32:50
Aici e bătălia. Suntem și noi pe undeva?
32:55
Martori. Dar bătălia se duce acolo.
33:01
Capul Șarpelui. Trebuie să fii iubit.
33:08
Și când va fi zdrobit capul Șarpelui?
33:13
Veninul. Veninul.
33:20
Îl va zdrobi i. Pe biruitor.
33:28
Unul va fi zdrobit. Celălalt va fi mușcat.
33:44
Problema noastră nu este lupta între om și diavol ci.
33:49
Problema noastră este lupta între Dumnezeu și diavol.
33:53
Astfel încât noi trebuie să hotărâm de ce parte sunt?
33:59
Suntem în biserică pentru că am hotărât deja.
34:05
Problema noastră este consecvența.
34:09
Am, hotărât la botez. Mai hotărâm încă.
34:15
Am, hotărât și azi dimineață. Asta e problema noastră.
34:25
Capul Șarpelui. Aducerea aminte omului.
34:31
An de. Cea mai mare tragedie a lui.
34:39
Satana era acolo. Dumnezeu vorbea cu el când a
34:45
zis. Vrăjmășie voi pune era acolo
34:50
când a zis, îți voi zdrobi capul era acolo când a zis.
34:57
Mă vei mușca. Și voi absorbi tot veninul tău.
35:06
El e acolo. Satana înțelege.
35:10
Că procesul de stricare a omului va fi întrerupt și va fi anulat
35:14
de către cineva. A înțeles că Dumnezeu avea va
35:20
avea o metodă pentru a opri lucrul ăsta.
35:23
A fost momentul în care i s-a comunicat.
35:28
Că nu e stăpân pe pământul ăsta? Vreau să vă întreb era în clasa
35:35
întâi textul ăsta e de clasa întâi sau nu?
35:39
Mă întorc la prima. Întrebarea e de clasa întâi.
35:45
În textul ăsta este un mesaj care se transmite.
35:51
Domniilor și stăpânirilor veacului acestuia.
35:57
Diavolului și îngerilor lui. Este un mesaj care se transmite
36:03
ființei umane. Bărbatului în raport cu soția.
36:09
Este un mesaj care se transmite ființei umane în ceea ce
36:14
privește istoria concretă a nașterii a lucrului, a muncii, a
36:20
realității acestui pământ. Dumnezeu nu vorbește doar teoria
36:24
mântuirii. Dumnezeu vorbește teoria
36:26
mântuirii în lucrurile noastre, concrete, spini și pălămidă.
36:30
Naștere de copii, muncă sudoare. Mântuire.
36:36
În toate aceste lucruri. Uneori, în timp ce ne.
36:42
Înțeapă spinii mâinile și picioarele.
36:48
Uităm. Că lucrul ăsta se întâmplă
36:52
datorită unei economii a mântuirii pe care Dumnezeu.
36:58
A conceput de la început în momentul în care sunt copii și
37:03
apar necazuri și sunt probleme. Uneori uităm că Dumnezeu știe
37:06
toate necazurile și toate problemele.
37:10
Uneori uităm, avem impresia că suntem singuri din cauza asta,
37:13
ne mâniem din cauza asta ne speriem din cauza asta.
37:16
Ne certăm din cauza asta. Simțim că nu suntem.
37:19
Înțelegi. În realitate, nu stați niciodată
37:24
singuri, întotdeauna faceți trimitere la cel ce a rostit în
37:30
câteva propoziții. Întreaga condiție a neamului
37:34
omenesc de la început. Satan înțeles că planul său va
37:41
fi stricat, dar satan a JUBILAT atunci când a auzit că va veni
37:45
cineva pe Pământul acesta. A înțeles că este posibil ca
37:52
Isus cristos, care luptase cu el.
37:57
Lumea cosmică ne căzută în păcat să vină din nou pe pământul
38:02
acesta și să aibă a 2-a șansă Satan să aibă a 2-a șansă să se
38:06
întâlnească cu Isus cristos a 2-a șansă ca să-l.
38:10
Biruie. În cer nu s-a putut din ce cauză
38:14
era înconjurat de îngeri în cer nu s-a putut din ce cauză.
38:19
Avea slava tatălui în cer nu s-a putut pentru că erau alte
38:22
condiții. Va veni pe pământ.
38:28
Fără îngeri. Adică fără slavă.
38:33
Îngerii vor fi cu el, dar fără slavă.
38:36
Î. Slăbiciunile unei naturi slăbite
38:40
de 4000 de ani de păcat. În situații în care.
38:48
Sărăcia. Nenorocirea.
38:52
Necazul face atât de greu să crezi că Dumnezeu e la cârmă.
39:00
Și în condițiile acelea. Va lupta cu domnul Isus cristos
39:05
Îngerul care se luptase cu el în ceruri.
39:11
Rolurile s-au schimbat. În ceruri, domnul Isus cristos.
39:17
Avea superioritatea cerului pe pământ, satan avea
39:23
superioritatea naturii sale. Isus cristos.
39:29
Avea inferioritatea naturii umane.
39:36
Toate lucrurile astea. Spuse în câteva cuvinte.
39:43
Se va alimenta din această sursă domnul Isus cristos, în momentul
39:48
în care a vorbit cu nicodem, se va alimenta din această sursă
39:51
ioan în viziunile sale. În momentul în care se va vorbi
39:55
despre balauri care va v-a a luptat în ceruri împotriva lui
40:00
Dumnezeu, care după aceea a fost aruncat pe pământ.
40:03
Șarpele cel vechi. Aceeași paradigmă.
40:09
Frații mei. Cuvântul lui Dumnezeu este
40:13
senzațional, este fantastic. O profesie care a stabilit un
40:17
cadru general. În care vor intra toate piesele
40:22
istoriei de la începutul ei până la sfârșit, nicio piesă a
40:26
istoriei nu va putea depăși cadrul acestei profeții.
40:29
Isus cristos a realizat cadrul profetic de atunci și noi de
40:34
atunci lucrăm în acest cadru profetic.
40:38
Deci, din punctul acesta de vedere, iertați-mă acolo e
40:40
universitatea. În momentul acela este
40:44
universitatea noi. După aceea n-am făcut altceva
40:46
decât am adăugat piese mici de istorie pentru ca să completăm
40:51
un puzzle ul care a fost conceput de la început de
40:54
Dumnezeu și care arată imensitatea planului lui
40:57
Dumnezeu pentru salvarea noastră.
41:01
Începe Dumnezeu în geneza 3 cu 15 și spune Vrăjmășie, voi pune
41:06
și vrăjmășie. Aceasta a trebuit să.
41:10
Definească cadrul existenței noastre.
41:15
Să ne ferească, Dumnezeu să pierdem Vrăjmășia.
41:19
În cazul vrăjmășiei se fac cele mai mari erori.
41:23
Astăzi. În loc să avem vrăjmășie.
41:28
Față de capul Șarpelui. Cei mai mulți dintre noi au
41:33
îmbrățișat vrăjmășia față de Dumnezeu.
41:38
Astăzi, în loc să fim vrăjmași față de păcat.
41:42
Astăzi am îmbrățișat. Vrăjmășia față de neprihănire.
41:49
Există ironie față de neprihănire.
41:51
Există dispreț față de neprihănire.
41:53
Există înțelegere falsă a neprihănirii, este luptă
41:56
împotriva neprihănirii, este o luptă istorică împotriva acestui
41:59
concept, frumos extraordinar de neprihănire.
42:04
Am schimbat. Când Dumnezeu ne-a spus de la
42:09
bun început, nu schimbați lucrurile, a fost prima.
42:13
Avertizare pe care a făcut-o Dumnezeu în legătură cu noi nu
42:16
schimbați vrăjmășia. Dacă veți schimba vrăjmășia,
42:18
veți pierde mult. 2. Dacă păstrează și ea față de
42:24
moarte față de păcat față de diavol.
42:28
Lipiți-vă tare de bine. Pentru că lupta de aici încolo
42:32
va fi dusă mai departe împotriva capului șarpelui.
42:37
Nu vă considerați singuri niciodată, niciodată.
42:41
În lupta voastră dumneavoastră nu faceți altceva decât.
42:46
Să vă lipsiți de Dumnezeu. Cu ocazia aceea dragii mei s-a
42:51
creat ideea de timp de probă. Timp de.
42:58
Voi mă voi apropia de de final, dar aș vrea să stabilim și ideea
43:02
aceasta de timp de probă ă. Dumnezeu a vorbit despre faptul
43:07
că, prin pocăință și prin credință omului i se va mai da
43:12
timp. Omului i se va da timp să creadă
43:18
și să se pocăiască. Și că timpul acesta pe care i-l
43:24
dă Dumnezeu. Este timpul care.
43:31
Îl avem fiecare dintre noi. Prin care trăim cu care trăim cu
43:36
ajutorul căruia mergem înainte. Timpul acesta care ne trimite la
43:48
ideea că Dumnezeu va lupta pentru fiecare dintre noi, ideea
43:52
că în timpul acesta trebuie să-mi pun încrederea în cel ce
43:55
va zdrobi capul Șarpelui. În timpul acesta trebuie să trec
43:58
de partea lui credința și pocăința.
44:02
Este zona în care ne schimbăm stăpânul.
44:09
Prin credință și prin pocăință ne stă pâ ne.
44:11
Schimbăm stăpânul și trecem de la stăpânul acesta.
44:15
Capul de Șarpe trecem la stăpânul care este?
44:20
Domnul Isus cristos. Asta este rostul timpului de
44:25
probă. Probează cine îți este stăpânul,
44:28
probează de cine asculți, probează cu cine rămâi, urmează.
44:38
Și istoria și lumea ne încearcă credincioșia.
44:42
Lumea întreagă spune, da ți-l pe mână să vedem de partea cui
44:46
este. Și suntem dați pe mână.
44:50
Și suntem încercați prin suferință prin boală.
44:54
Prin răutate, răutatea celor din jur prin nedreptate.
44:59
Prin propria noastră slăbiciune prin faptul că trebuie să luptăm
45:03
împotriva a ceea ce iubim, pentru că din păcate nu suntem
45:09
vrăjmași ai păcatului, ci suntem.
45:12
Cei ce iubim păcatul. Așa mai departe.
45:18
Timp de probă. Toate aceste lucruri.
45:23
Într-un singur text. Ca să nu mai vorbim despre
45:28
ispășire. Dar ce mai.
45:36
Omul nu putea decât să moară atât să moară.
45:42
Pentru ispășire trebuia cineva care să învie?
45:49
Și nu era nimeni să învie să treacă prin moarte și s-o
45:53
biruiască. Decât Isus cristos.
46:05
Omul. Ar fi dorit la un moment dat
46:13
să-și ispășească el greșelile. Da atâtea persoane.
46:23
Care zic eu am greșit. Eu trag.
46:30
Dar nu știu că niciun păcat nu poate să fie măsurat.
46:35
Prin om. Ci doar prin Dumnezeu.
46:43
Dumnezeu poate. Să bea paharul până la fund.
46:49
Foarte mulți dintre noi îl bem pe sfert.
46:52
Puțin. Apoi abandonăm și ne plecăm în
46:57
țărână. Singurul.
47:01
Care a băut până la capăt a fost Isus cristos.
47:05
Lățimi. Un singur text al scripturii la
47:11
început dat de Dumnezeu cuprinde în el întreaga întreaga valoare
47:15
a mântuirii. Nu facem altceva decât astăzi să
47:19
descoperim geneza capitolul 3 cu 15 atât.
47:24
Ăsta e Dumnezeu. El vorbește și noi înțelegem.
47:32
El vorbește complet noi înțelegem pe bucățele.
47:38
El este cel ce relevă tot. Iar noi.
47:43
Urmează să învățăm o veșnicie. În lumina acestui Dumnezeu enorm
47:52
Mare, frumos extraordinar. Vă invit încă o dată.
47:59
Să nu vă considerați niciodată nici singuri, nici depășiți de
48:03
istorie, nici depășiți de timp, ci întotdeauna când vom sta sub
48:07
ascultarea și sub protecția lui vom fi.
48:13
Dincolo de timp. Vom fi înainte de toate
48:19
evenimentele. Vor fi vom fi biruitori prin cel
48:22
ce a biruit totul. Domnul să ne ajute amin?
48:28
Tatăl nostru, numele scump al domnului Isus, îți mulțumim?
48:32
Când ai pus să vedem cu ochii noștri lupta dintre.
48:40
Fiul tău, domnul Isus Hristos. Și între stăpânitorul lumii
48:47
acesteia. Am văzut o doamne cu ochii
48:51
credinței. Am întâlnit-o în Sfânta
48:54
Scriptură. Am citit o am analizat o în
49:00
istorie și o trăim în viața noastră.
49:06
Te rugăm din suflet. Să biruiești în noi toată
49:11
puterea vrăjmașului. Să faci din fiecare dintre noi
49:17
niște biruitori prin duhul tău cel sfânt.
49:22
O să vedem cum Sfânta Scriptură părinte ne descoperă timpul și
49:27
istoria și în urmă și înainte, și ne face tată prin credință
49:32
stăpâni. Prin harul domnului Isus Hristos
49:37
și prin duhul sfânt peste timp și peste noi înșine.
49:42
Domnule bucuria. Faptului că Tu ești la cârmă.
49:46
Și dă-ne bucuria că suntem poporul tău.
49:50
Ajută ne să înțelegem măreția și gloria revelației tale.
49:56
Și fă doamne ca să ne supunem cu bucurie călăuzirii tale prin
50:01
duhul sfânt și prin cuvântul tău.
50:04
Ne predăm pe mai departe fă din cuvântul tău o.
50:10
Candelă pentru viețile noastre și pentru mințile noastre.
50:15
În sabatul care urmează și pentru totdeauna, amin.