Latest / Fiti Oameni / Treptele MATURIZĂRII | Cuvântul Domnului - Ghiță Mocan
Transcript
- 0:02B. Am să vă invit și pe
- 0:21dumneavoastră să vă ridicați. Onorăm în felul acesta cuvântul
- 0:24scripturilor. Pe care îl deschidem pentru
- 0:29seara aceasta. La epistola către galateni,
- 0:33capitolul 5. De unde citim versetele 22 și
- 0:3923. Galateni 5, 22 și 23.
- 0:52Sunt microfonul, bine că dacă nu sta aproape, nu mă auziți.
- 0:58Sta bine. Roada duhului, dimpotrivă, este.
- 1:06Dragostea. Bucuria pacea îndelunga, răbdare
- 1:11bunătatea, facerea de bine, credincioșia.
- 1:16Blândeții a. Înfrânarea poftelor.
- 1:20Împotriva acestor lucruri nu este.
- 1:23Lege. Doamne îți mulțumim pentru seara
- 1:27aceasta. Îți mulțumim pentru că deja ai
- 1:30atins inimile noastre. Și prin aceste cântări doamne și
- 1:35îndemnuri. Ne-ai arătat cine ești tu și
- 1:38cine suntem noi? Și cum noi cu tine putem fi în
- 1:42legătură doamne? Doamne Dumnezeule fiecare inimă,
- 1:46te rugăm să o atingi din nou și cum aseară ne-am bucurat aici.
- 1:51Am vrea să ne bucurăm și azi. Nu este un merit al nostru, e
- 1:55doar harul tău doamne. De aceea deschide înaintea
- 1:58noastră, tainele scripturii și deschide ne mintea și inima
- 2:03doamne și adu o liniște în inima noastră.
- 2:07Fă-ne doamne receptivi și fă doamne ca următorul ceas pe care
- 2:11îl petrecem în jurul Scripturilor să fie întru
- 2:14mântuire întru zidire și dacă se poate, într-un înviorarea
- 2:19noastră, Doamne te binecuvântăm în mâna ta ne încredințăm și te
- 2:23slăvim pe tine. Învățătorul nostru, amin.
- 2:27Ne așezăm. Dacă aseară dragii mei pentru
- 2:36cei care ați fost vă aduceți aminte că vorbeam despre
- 2:39treptele? Iubirii îngăduiți în această
- 2:44seară să aduc înaintea dumneavoastră alte trepte alt
- 2:48urcuș. Pe care le vom numi treptele
- 2:52maturizări. Treptele maturizării.
- 2:57Orice părinte se bucură când aduce de la maternitate un
- 3:02copil, nu chiar un copil, copilul lui.
- 3:06Orice mamă, orice tată, ba chiar și bunicii stră bunicii, unchii
- 3:10MĂTUȘILE. Frații mai mari și câți or mai
- 3:14fi pe acasă. Se bucură în ziua în care.
- 3:19Cineva nou asta chiar e nou. Pășește sau este adus acasă?
- 3:28Cu toții sărbătorim viața unui nou-născut pentru că EO viață. 9
- 3:32pentru că EO promisiune pentru că e ceva ce stă să se arate.
- 3:38Ne bucurăm așadar de un nou-născut.
- 3:40Ne bucurăm apoi de creșterea lui, ne bucurăm de toate ale
- 3:44copilului, de copilăria lui și încercăm să i-o oferim cât mai
- 3:49bună, cât mai intactă, cât mai lipsită de griji, de dureri și
- 3:54alte cele. Însă ar fi o mare tristețe
- 3:57pentru părinți și pentru toți din casă.
- 4:00Dacă acel copil nu mai are ce vreau să spun?
- 4:04Crește. Pentru că atunci când îl aducem
- 4:08acasă, noi ne bucurăm de viață, de faptul că e viu, e sănătos.
- 4:14Și nu știm că în curând vom avea o altă așteptare ca el nu doar
- 4:19să fie viu, ci el să crească, să se dezvolte.
- 4:24În aceeași notă vă rog să luați predica din seara aceasta ca o
- 4:28dorință pe care domnul pe care îl numim tatăl.
- 4:31Nu știu oare de la noi să. Crește.
- 4:37Indiferent ce auzim despre creștere și multe lucruri, se
- 4:40pot spune creșterea spirituală, tocmai pentru că se numește
- 4:45spirituală sau duhovnicească, arată de la bun început că
- 4:49această creștere maturizare este produsul este opera Duhului
- 4:55sfânt al lui Dumnezeu. Și duhul sfânt lucrează în noi
- 5:00creșterea spirituală. Și duhul lui Dumnezeu ne
- 5:04convinge de păcat el, de fapt, lucrează conștientizarea la
- 5:08începutul vieții de credință în convertire duhul participă la
- 5:12momentul legământului al botezului duhul ne cheamă în
- 5:15slujire duhul ne, împuternicește duhul lui Dumnezeu este în cele
- 5:19mai importante momente momente cheie din viața noastră
- 5:23duhovnicească duhul lui Dumnezeu.
- 5:26E la lucru în chip tainic și suveran, iar maturizarea este
- 5:31opera Duhului sfânt al lui Dumnezeu.
- 5:34Biserica există pentru că duhul există.
- 5:38Credința devine lucrătoare despre care ne-a spus pentru că
- 5:42duhul energizează credința. O vocație o chemare pe care o
- 5:48ai, indiferent care este ea, devine efectivă, iar de vei
- 5:53devine de impact pentru cã duhul ia.
- 5:56Toată acea vocație și o poartă la un alt nivel.
- 6:02Aș vrea să parcurgem împreună cele 3 trepte ale maturizării în
- 6:08lumina roadei duhului din galateni capitolul 5.
- 6:13Dupa cum observați, există acolo 9 elemente am enumerat, nu
- 6:18dragostea. Bucuria pacea și sunt 9
- 6:23elemente. Înainte de a le lua pe toate pe
- 6:26rând și o să vedeți cum le împărțim.
- 6:28E bine să știți pentru cultura dumneavoastră biblică că
- 6:32apostolul Pavel, în scrierile sale, s-a inspirat deopotrivă
- 6:37din mediul iudaic și din mediul grecesc.
- 6:41Aici se inspiră de la greci. Mai mult decât ați vrea să
- 6:45știți? Și aici, tiparul lui Pavel este
- 6:50să opereze cu o cifră cu care evrei nu operau.
- 6:53E cifra 9. Ei operau cu alte cifre.
- 6:59De aceea, Apostolul Pavel, în anumite enumerări anumite liste
- 7:03și am să vă dau și un alt exemplu.
- 7:06Întotdeauna folosește 9 cifra, 9 nu 8 nu 10.
- 7:12Nici măcar. Oare ce am vrut să spun 7?
- 7:18Este o surpriză de proporții pentru exegeți de CE 9.
- 7:23Și nu 7, că doar era evreu. De ce nou?
- 7:29Pentru că. Cu mult înainte de Pavel, cu
- 7:33secole înainte. Cifra 9 a devenit lista
- 7:38perfectă, indiferent ce enumeră ea, indiferent.
- 7:43Dar ca număr e lista perfectă de ce?
- 7:47Iată de ce într-o singură propoziție vă spun.
- 7:51Pentru că 9 este un multiplu al lui 3.
- 7:55Și pentru că se opera în antichitate cu triade, adică
- 8:00serii de câte. 3. Și atunci să faci o enumerare de
- 8:043 deja sună bine. Sună aproape ca perfecțiunea a
- 8:08lui 7 de la evrei. Dar gândiți-vă să iei triada
- 8:13asta de 3 și s-o faci ori 2 cât ar fi. 6.
- 8:18Dar ori II, nu sună bine că Ior II da să faci 3 ori. 3 și 3 a
- 8:25câte 3, adică 9. Este triada perfectă.
- 8:31Și de aceea, dacă vă uitați în întâi corinteni la roada,
- 8:35iertați-mă la darurile duhului. Veți vedea că din nou este o
- 8:40enumerare decât. Din nou.
- 8:44Așadar, cele mai importante liste pe care le face apostolul
- 8:48Pavel, pe care ni le-a lăsat anume care sunt legate de roada
- 8:52duhului, dar și de darurile duhului, sunt puse în structură
- 8:56de 9 pentru că structura aceasta nu se poate sparge, nu are rest,
- 9:00nu are virgula. Asta este un întreg.
- 9:04Mai târziu, să știți că părinții bisericii pe care i-am pomenit
- 9:08astăzi la studiu de la prânz. Cel puțin 2 dintre ei au numărat
- 9:13toți îngerii, numele de îngeri, clasele de îngeri din scriptură
- 9:18și-au identificat surpriză 9 în mai multe texte și s-a făcut
- 9:22clasamentul de îngeri de 9 categorii de îngeri, dar sunt și
- 9:26acolo 3 triade 3 clase a câte 3. Și-acum, ca să nu mai insistăm.
- 9:34Când privim la roada duhului, cea mai corectă interpretare
- 9:38este să pornim de la această triadă a câte 3 așa și să
- 9:43împărțim aceste 9-3 și să avem prima categorie primele 3, apoi
- 9:49următoarele, 3 apoi ultimele 3. Împărțită în felul acesta.
- 9:56Cele 3 trepte sau triade. Stau sub următoarele denumiri,
- 10:02vile enunț și apoi le luăm pe rând.
- 10:05Primele 3 dragostea, bucuria și pacea le putem numi, ba chiar ar
- 10:10trebui să le numim dispoziții ale minții.
- 10:15Dispoziții ale minți. Următoarele 3 care sunt
- 10:19următoarele? Îndelunga, răbdare, bunătatea și
- 10:23facerea de bine. Le numim calități ale
- 10:27relațiilor, mintea și apoi relațiile.
- 10:31Și-au mai rămas 3 care sunt? Credincioșia blândețea și
- 10:36înfrânarea poftelor, acestea le numim principii ale conduitei.
- 10:43Dispoziții ale minții. Calități ale relațiilor.
- 10:48Și principii ale. Conduitei.
- 10:52Vă rog din suflet să nu vi se pară prea grea această
- 10:55formulare. Să nu vi se pară prea
- 10:58complicată, o s-o explicăm, o să le explicăm.
- 11:02Dar îmi doresc nu doar să explicăm și să fim de acord.
- 11:05Îmi doresc ca în timp ce noi vorbim și primim aceste cuvinte
- 11:09duhul, să înceapă să lucreze. Că acestea toate sunt ale
- 11:14duhului. Și le aduce la aceste 3 nivele
- 11:18ale ființei noastre și maturizarea în credință este
- 11:23tocmai în această ordine, în această așezare a lucrurilor.
- 11:27Totul începe cu o mișcare a minții profund interioară, care
- 11:31mintea nu ține numai de memorie și inteligență, ci ține de
- 11:36esența ființei umane de tot ce are omul diferit de lumea
- 11:39animală, deci totul începe în minte pentru că și convertirea
- 11:42și metanoia este o schimbare a minții și apoi asta se vede în
- 11:47relații. Ca apoi să se vadă la cel mai
- 11:50înalt nivel de durată la nivelul conduitei haideți să le luăm pe
- 11:54rând. Prima treaptă dispoziții ale
- 11:57minții. Unde avem dragostea, bucuria și
- 12:01pacea ce sunt aceste dispoziții? Sunt stări, atitudini sau moduri
- 12:07de gândire și se exprimă sau pot să includă emoții, cum ziceam
- 12:12atitudini, credințe, mișcări profunde ale sufletului ale
- 12:17minții umane. Adică ce vrei să spui frate
- 12:20ghiță că maturizarea în credință începe cu mintea, cu o
- 12:24modificare a minții a structurii noastre interioare, exact acolo
- 12:29începe duhul lui Dumnezeu. Lucrarea cu omul la nivel adânc
- 12:33nevăzut profund la nivel foarte personal, da foarte individual,
- 12:39care ține de esența ființei noastre și acolo la nivelul
- 12:43acela operează duhul cu aceste 3 mari daruri, dragostea, bucuria
- 12:48și pacea. Îngăduiți, însă le luăm pe rând
- 12:51foarte pe scurt, acolo unde citim cuvântul dragoste, aici
- 12:55avem în grecește agape, dar dumneavoastră.
- 12:58Știți că grecii aveau 5 cuvinte pentru dragoste și toate 5 le
- 13:03găsim în noul testament? N-am să vi le enumăr ca să nu
- 13:06fie prea stufoasă predică, dar trebuie să știți că în casa
- 13:10celor 5 cuvinte despre iubire pe primul loc, mereu pe primul loc
- 13:15era cuvântul care. Agape?
- 13:19Pentru că agape e un cuvânt care n-a fost inventat de creștini,
- 13:23ci îl avem de dinainte de creștini și de Pavel și grecii
- 13:28când au inventat cuvântul agape au zis AGAPE e iubirea Zeilor,
- 13:33adică nu e iubire umană, ce iubire de care?
- 13:36Divină. Divină pentru ei, lumea divină
- 13:39era aceeași. Și felul în care zeii cei buni
- 13:43iubesc ei iubesc cu agape. Și când oamenii de pe pământ
- 13:48spuneau ei, anumiți oameni mereu câțiva într-o generație, reușesc
- 13:53să iubească cu agape ei. De fapt iubesc nu cu iubire
- 13:57pământeană și nepământeană, cu o iubire Nu de jos și de unde de
- 14:01sus e cea mai simplă explicație a cuvântului agape.
- 14:06Creștinii l-au preluat apostolul Pavel l-a dezvoltat și l-a
- 14:09folosit cu precădere. Când e vorba, nu de dragostea
- 14:13oamenilor între oameni, ci de dragoste, aceea cu care ne
- 14:17iubește cine. Dumnezeu, de aceea, când Pavel
- 14:21spune în ultimă instanță, Dumnezeu este ce?
- 14:24Dragoste spune Dumnezeu este. Agape?
- 14:29Aici foarte frumos, zice apostolul și roada duhului este
- 14:33întâi de toate. Dragostea este întâi de toate
- 14:36agape pe care unii exegeți. O văd ca o rădăcină a celorlalte
- 14:41virtuți a celorlalte elemente care sunt enumerate celelalte 8.
- 14:45De aceea, unii interpretează că ar putea să fie 1 + 8 și cam
- 14:50toate să se nască din agape din iubire.
- 14:55Nu vom insista trebuie să știm însă că dacă vrem o descriere
- 14:58mai complexă a noțiunii de agape, aceasta o găsim și nu vom
- 15:03explica acum în întâi corinteni capitolul 13.
- 15:07Știți acel capitol care tot el numai despre agape, chiar dacă
- 15:11aș vorbi în alte limbi, chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars,
- 15:14chiar dacă mi-aș împărți averea să o dau săracilor, chiar dacă
- 15:18aș cunoaște toată știința, chiar dacă aș profeții toate tainele
- 15:21și n-aș avea ce? Dragoste dar nu e dragoste fileo
- 15:25sau eros. Sau storge CE este agape?
- 15:30Dobândirea lui agape. Și apoi se enumeră tot toate
- 15:35acele calități, vreo vreo 8 calități enumerate pe scurt
- 15:40despre această agape și acest acele calități definesc o iubire
- 15:44supra omenească. Nepământeană pentru că cine
- 15:48poate să fie atât de arogant să spună, eu sunt acolo despre
- 15:52mine, se vorbește acolo. De aceea, când zicem roada
- 15:56Duhului este întâi de toate dragostea.
- 15:58Zicem că este dragostea în forma ei superioară, pe care noi nu o
- 16:02putem dobândi. În mod total în mod deplin sau
- 16:04ca să mă înțelegeți în fiecare zi, nu putem exercita în fiecare
- 16:08zi noi plini de slăbiciuni este mai degrabă dragostea care i se
- 16:12potrivește. Cui credeți?
- 16:15Lui Dumnezeu. Dragostea care i se potrivește
- 16:19lui Dumnezeu. În primul rând, prima dispoziție
- 16:23a minții este iubirea, Iubirea divină, Iubirea lui Care devine
- 16:29atât cât se poate și iubirea cui iubirea noastră.
- 16:33Ce avem după dragoste, vă rog, ajutați, mă să nu închideți
- 16:36scripturile bucuria acolo avem cuvântul grecesc, cara sau hara
- 16:42care se referă la o bucurie interioară care dăinuie care
- 16:46rezistă, în ciuda circumstanțelor exterioare
- 16:50nefavorabile. Bucuria din roada duhului și în
- 16:55general, conceptul de bucurie din noul testament nu este
- 16:59bucuria care ne vine în minte 9 prima dată, adică bucuria
- 17:03generată de evenimente de ceva din exterior.
- 17:06E greu de înțeles, asta e greu să ținem minte asta pentru ca
- 17:09noi asociem bucuria cu situațiile plăcute.
- 17:13Nu e greșit, mai vreau să zic cu ceva ce ni se întâmplă cu o
- 17:16întâlnire, cu o masă bună cu 1 1 câștig bun, cu înțelegeți uneori
- 17:22cu obiecte care ne. Ajută să.
- 17:26Noi asociem bucuria, așadar, cu tot felul de lucruri pământești
- 17:30și credem că și bucuria din scriptură ar fi tot cam în genul
- 17:34acesta. Pe de altă parte, vreau să vă
- 17:37spun fără să vă întristez că bucuria despre care se vorbește
- 17:40în noul testament și mai ales la roada duhului, nu este sinonimă
- 17:44cu fericirea cu noțiunea noastră despre fericire, care este o
- 17:48noțiune modernă pe care anticii n-au cunoscut o de fericire, mă
- 17:51gândesc. Secole la rând înainte de
- 17:54Hristos s-a scris la mare adâncime despre viață și
- 17:58filosofie, dar nu s-a pus problema fericirii, ci s-au pus
- 18:02probleme mult mai adânci și mai înalte.
- 18:05Chiar unde citiți în vechiul testament, dar și noul
- 18:08testament, cum ar fi în predica de pe munte ferice de ferice de
- 18:11bărbatul ferice de omul fericit da fericirile din Matei, tot
- 18:16acum tot unde spune Ferice Ferice Ferice, atât în vechiul
- 18:19cât și în noul, repet. Nu este fericirea la care ne
- 18:23gândim noi nu e corect să predicăm, să spunem fericit
- 18:26este, nu? Acolo este cuvântul grecesc
- 18:29makarios, care se traduce nu prin fericit, ci prin
- 18:33binecuvântat. Și probabil o traducere mai
- 18:38fericită care să nu fie atât de derutantă pentru omul modern ar
- 18:41fi fost binecuvântați cei ce plâng binecuvântați cei flămânzi
- 18:45binecuvântați. Pentru că dacă spui, fericirea
- 18:49este ca și cum tu îți dobândești fericirea cu mâinile tale?
- 18:53Dacă spui, binecuvântat automat te-ai tăiat pe tine?
- 18:58Și binecuvântat înseamnă că primești darul întotdeauna din.
- 19:03Exterior orice dar bun și desăvârșit se coboară
- 19:05întotdeauna de unde de sus, nu de la tine.
- 19:09Nu E de Jos e de sus. Ne întoarcem la bucurie.
- 19:15Bucuria. Este o stare interioară profundă
- 19:21care nu e generată de nimic din exterior.
- 19:26Care are legătură doar cu interiorul și probabil că 2
- 19:29exemple elocvente din evanghelii ar fi unul exemplu, acela cu cei
- 19:3470 trimis de trimiși de domnul să facă misiune evanghelizare,
- 19:37vindecare exorcizare care se întorc plini de bucurie că
- 19:40tocmai iată se întâmplă semne și minuni și chiar se întâmplau.
- 19:45Și domnul zice, nu vă bucurați că dracii vă sunt supuși, deși
- 19:49era real. Ci bucurați vă că numele voastre
- 19:53sunt scrise unde în ceruri. Știi ce înseamnă asta?
- 19:57Știi ce înseamnă, domnule ea o bucurie spectaculoasă?
- 20:03O bucurie, spectacol lui o ea, deși era reală și le dă o
- 20:08bucurie care nu se vede. Care nu mișcă nimic, dar care
- 20:13mișcă pe dinăuntru bucuria care persistă aici și dincolo.
- 20:19Notați vă rog că a 2-a dispoziție a MINȚII este această
- 20:22bucurie care n-are legătură cu exteriorul.
- 20:26Și care te poate însoții. În zilele tale, cele mai banale
- 20:31și triste auzi Te poate însoți că nu-i a ta, nu e de la tine e
- 20:36Roada cui. Duhului.
- 20:39Duhul rodește în tine. Și auziți.
- 20:43Această bucurie te poate însoți în spital.
- 20:48La un serviciu funebru. Când cineva drag al tău s-a
- 20:52stins care nu EO treabă simplă. Despărțirea, nu EO glumă?
- 20:58Chiar dacă e vremelnic. EO bucurie.
- 21:03Care se poate manifesta câtă vreme din ochi izvorăsc lacrimi.
- 21:07Lacrimi reale pentru cauze reale.
- 21:10În mijlocul sărăciei a bolii. A durerii a doliului a
- 21:15tristeții. Și ce să mai adăugăm că aproape
- 21:18le-am spus pe toate? În mijlocul acestora.
- 21:23Pe dinăuntru dinăuntru. Poate să persiste o bucurie
- 21:27despre care vorbește Pavel adesea, spunând la un moment
- 21:30dat, noi ne bucurăm chiar și în necazurile noastre, ceea ce
- 21:34înseamnă că nu poate fi vorba de fericire pentru că nimeni nu e
- 21:37fericit în necazul. Suntem, ne-am pierdut mințile,
- 21:39nimeni nu e fericit. Dar bucuros.
- 21:44Pentru că știm că necazul aduce, adică ne uităm la efect la
- 21:47dincolo, la planuri mai mai mare la ansamblu.
- 21:53Această bucurie dragii mei, cum ziceam apare acolo și mai apare
- 21:56în evanghelii cu precădere la femeile care s-au dus
- 22:00dis-de-dimineață la mormânt și care când l-au găsit pe domnul,
- 22:03când l-au întâlnit pe domnul și apoi au dus vestea s-au dus de
- 22:07la mormânt cu vestea pline de. Bucurie.
- 22:11Și acolo din nou este expresia aceasta a bucuriei găsim, de
- 22:15exemplu, în samaria în fapte 8 cu 8 și a fost o mare bucurie în
- 22:19cetatea aceea în cetatea samariei, care vedeți o bucurie
- 22:22ei materială, nu ține de bogăția samaritenilor.
- 22:27De asemenea, în II corinteni, 7 cu 4 7 cu 13.
- 22:30Pe lângă mângâierea, aceasta a noastră ne-am bucurat și mai
- 22:33mult de bucuria lui tit, al cărui duh ne-a fost răcorit de
- 22:37voi. Toți i-a fost răcorit de voi
- 22:40toți sau romani 14 cu 17 poate mai cunoscut.
- 22:44Căci împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci
- 22:48neprihănire pace și mai ce? Bucurie în duhul sfânt.
- 22:54A 3-a. Mare dispoziția minții, avem
- 22:59dragostea, bucuria și apoi. Pacea acolo avem cuvântul
- 23:03grecesc eirene, o să auziți mai multe cuvinte grecești în seara
- 23:07asta, dar aseară n-ați auzit și nici mâine nu o să mai auziți.
- 23:10Ma simt prost, așa că suportă. Trece ca o injecție.
- 23:16Irene. Cuvântul acesta înseamnă o
- 23:21liniște interioară. Marcată de o încredere, o
- 23:26încredere. În suveranitatea, dreptatea,
- 23:31autoritatea unei ființe superioare în cazul nostru.
- 23:35În autoritatea lui Dumnezeu o încredere interioară.
- 23:39Pacea, așadar, nu se referă cum când ne gândim noi, uneori o
- 23:43asociem cu starea aceasta de bine, că ne simțim bine, adică
- 23:46toate merg toate funcționează, ci mai degrabă se referă la mai
- 23:51degrabă, se referă la un echilibru interior și pacea
- 23:55despre care se face vorbire. Aici se referă la o stabilitate
- 23:59a minții a inimii dăm exemplu bunăoară în romani.
- 24:03Capitolul 15, versetul 13. Care este un verset recomandat
- 24:08de exegeți pentru noțiunea de pace, unde zice că Dumnezeul
- 24:11nădejdii să vă umple de toată bucuria și pacea pe care o dă
- 24:14credința, pentru ca prin puterea duhului sfânt vedeți asocierea
- 24:18cu duhul să fiți tari în nădejde, iar aici pacea e
- 24:23asociată. Ați văzut cu credință și cu
- 24:26puterea duhului? Pacea ca roada duhului nu se
- 24:31referă la faptul că avem pace când nimic nu ne tulbură din
- 24:35nou. Pacea ca roadă a duhului este că
- 24:39avem pace, chiar dacă ceva totuși ne ziceți.
- 24:44Ne tulbură. Pacea după scripturi și pacea,
- 24:49aceasta nu se referă să atingem acele stări de bine.
- 24:53În care totul se aliniază în care totul funcționează, pentru
- 24:57că asta se întâmplă rar aproape. Niciodată.
- 25:02Nu vedeți dumneavoastră ce văd și eu?
- 25:04Că atunci când 99 de lucruri merg, se presupune că sunt 100
- 25:07de toate, când 99 merg unu, nu merge oricare, ar fi altceva.
- 25:14Nu vedeți că dacă e bine la biserică nu-i bine acasă?
- 25:18Nu vedeți că dacă e bine acasă, nu-i bine la biseric?
- 25:23Nu vedeți că dacă e bine în Slujirea ta și a mea câteodată e
- 25:26bine ai momente bune, ai perioade bune.
- 25:29Nu vezi că nu merge bine pe partea financiară?
- 25:32Sau materială. Nu vezi că dacă merge bine,
- 25:36uneori pe partea materială, ba chiar hai să zicem și materială
- 25:39și spirituală și vocațională în slujire.
- 25:42Să presupunem că pe 3 domenii importante totul se aliniază.
- 25:47Și brusc te îmbolnăvești și ai o boală.
- 25:49Și nu-i simplu. Și nici nu putea să meargă și
- 25:52asta în linie după ea. Evident că nu vreau să vă
- 25:57întristez, vreau doar să vă spun că trebuie să ne obișnuim
- 25:59devreme în viață devreme. Cu parțialitatea lucrurilor,
- 26:05parțialitate, că toate aici le avem parțial.
- 26:11Adică mereu când ceva avem. Ceva ziceți?
- 26:15N-avem lipsește. Iar dacă vom tot aștepta și ne
- 26:19vom supăra ca ceea ce lipsește să se să fie trecut, pentru că
- 26:23bine zice eclesiastul, că ce lipsește nu poate fi trecut la.
- 26:27Dacă tot așteptăm. Vom intra într-un zbucium într-o
- 26:31tristețe într-o deznădejde într-o frustrare pe viață.
- 26:34Îmi vine să zic pe viață și pe moarte.
- 26:38Pentru că nu se va împlini niciodată totul deplin deplin ul
- 26:42nu-l vom atinge aici. De aceea pacea.
- 26:47Este o stare de calm, de echilibru, de acceptare ați
- 26:51văzut. De a te învăța să trăiești cu
- 26:54părțile lipsă cu părțile mai slabe.
- 26:58De a te învăța să mizezi pe partea plină a paharului cu
- 27:01adevărat. De a cocheta mereu cu nădejdea,
- 27:05căci cu nădejdea care îți spune va fi poate să fie altfel, se
- 27:09pot schimba lucrurile. Cu acea pace nu când e vreme
- 27:14bună, ci pacea din mijlocul furtunii a NECAZULUI, a
- 27:18frământărilor, a dilemelor. Ca să nu mai dezvoltăm.
- 27:23Ne oprim aici cu prima treaptă și vom zice că dispozițiile
- 27:26minții sunt dragostea, bucuria și pacea și toate sunt dintr-o
- 27:32altă lume din lumea lui Dumnezeu.
- 27:35Atât de mult, m-aș bucura ca mintea noastră să opereze cu
- 27:38aceste 3-lea realități. Ele nu merg că le iei pe rând
- 27:42ele ori le ai toate ori nu le ai.
- 27:45Ele cumva se nasc una din alta, de aceea putem să spunem dragii
- 27:49mei ca o concluzie că iubirea dragostea creează starea de care
- 27:55avem nevoie. Nu ne-o crează că bucuria o
- 27:58aplică la realitățile vieții, iar pacea o dezvoltă.
- 28:02Creează, aplică și dezvoltă dragostea, crează bucuria,
- 28:07aplică. Și pacea dezvoltă.
- 28:11Toată această realitate a minții și totul ține de minte.
- 28:17Înainte de a trece la a 2-a treaptă doar o remarcă.
- 28:20Vreau să vă fac și sper să aveți fiecare în minte câte o
- 28:24persoană. Ca cea pe care o descriu acum și
- 28:28eu am în minte o persoană. Avem momente în viața de
- 28:34credință în care întâlnim. Mai îndeaproape sau mai aproape
- 28:38mai de departe, mai mult sau mai puțin, depinde de intensitate,
- 28:42dar avem momente când vedem, ba chiar întâlnim, suntem în
- 28:45preajma. A unor oameni sau a unui om, mai
- 28:50spune că numai unul ar fi un om. Care ne uimește ne îmbogățește
- 28:56ne copleșește, ne transmite ceva.
- 29:00Nu știm să-i zicem ce. Pe lângă care dacă petrecem un
- 29:06anumit timp preferabil cât mai mult posibil.
- 29:11Ne dăm seama că dincolo de ce ne-a spus, mă înțelegeți?
- 29:14Nu numai că ne-a învățat ceva. Man i-a transmis ceva.
- 29:17Parcă noi suntem alții, parcă noi semănăm un pic cu cine?
- 29:21Cu el. Vă întreb, nu trebuie să-mi
- 29:25răspundeți? Vă întreb numai ca să meditați.
- 29:29Vi s-a întâmplat așa ceva să aveți asta se numește părtășie
- 29:33comuniune. Dincolo de cuvinte, nu contează
- 29:35că am mâncat împreună, s-au înțeles și am vorbit dincolo de
- 29:38cuvinte, adică îți rămâne o savoare, un parfum, te-ai
- 29:41molipsit de la el, dar nu știi să numești ce anume ai luat.
- 29:46Vă întreb, i s-a întâmplat așa ceva?
- 29:48Dacă cuiva de aici nu i s-a întâmplat, îi doresc anul ăsta
- 29:52să i se întâmple. Nu Dumnezeu capelanul vezi un om
- 29:59pe care îl vezi. Dar dacă ai simțit asta, îl ai
- 30:02omul lui Dumnezeu. L-a luat ceva de sus și s-a dus
- 30:07e Jos. Demo lipsește la el.
- 30:14Îți dă eu așa numesc Asta o stare de har.
- 30:18Dacă te pune cineva să scriem cuvinte, nu știi s-o descrii o
- 30:21strici. Dar ai vrea să dureze cât mai
- 30:24mult starea aceea. Am avut asemenea oameni, vreau
- 30:27să mai am. De obicei, oameni mult mai în
- 30:31vârstă decât mine, cu experiență de viață diferită de a mea cu o
- 30:34cunoaștere diferită de a mea. E foarte diferit de mine.
- 30:37Am văzut, dar cu cât e mai diferit, cu atât parcă mai tare
- 30:41mă molipsesc de el. Lucrarea duhului sfânt a lui
- 30:44Dumnezeu. Omul acela are o dispoziție a
- 30:47minții despre care v-am vorbit, omul are dragoste.
- 30:51Bucurie și ce? Și pace.
- 30:55A 2-a treaptă a 2-a treaptă. Se numește calități ale
- 30:59relațiilor. Se referă la natura și sănătatea
- 31:02unei relații între 2 oameni sau mai mulți.
- 31:05Bineînțeles, se referă la noțiuni precum comunicare,
- 31:08încredere, respect, empatie, sprijin, colaborare.
- 31:12Cam la asta se referă calitățile relațiilor și priviți.
- 31:16Vă rog a 2-a triadă le vom lua pe rând din nou, pe scurt,
- 31:20îndelunga, răbdare, da îndelunga, răbdare.
- 31:24În grecește avem macronia și se referă la o stare de calm
- 31:29emoțional în fața unei provocări a unei nenorociri fără să te
- 31:32plângi fără să te iriți și mai ales zice că macroeconomia
- 31:37această răbdare da tradusă la noi prin îndelungă răbdare, se
- 31:41referă să suportăm cu răbdare, să suportăm cu răbdare.
- 31:45Țineți-vă bine. Asta e cel mai greu.
- 31:48Asta e mai greu decât cu evenimentele.
- 31:50Să suportăm cu răbdare oamenii antipatici și enervanți.
- 31:58Vă rog cu zâmbet să primiți această cuvânt cu zâmbet.
- 32:02Am văzut că mai ușor suportăm evenimentele nedorite.
- 32:06Totuși, evenimentele sunt impersonale.
- 32:10Și mai greu suportăm oamenii nedoriți.
- 32:14Nu pe care îi urâm zicem că nu urâm, dar oamenii nedoriți.
- 32:19Antipatici. Care unii dintre ei vă previn,
- 32:23chiar vor să ne facă rău și chiar ne fac am zis că unii nu
- 32:26toți. Iar noi stăm față în față cu ei
- 32:31și noi care vrem să avem roada Duhului în roada aceasta a
- 32:35duhului prima calitate relațională este acest macro
- 32:39timia care se referă tocmai tocmai la această răbdare de a
- 32:45răbda, mai ales pe oamenii pe care nu-i suporți, ori pentru
- 32:49asta chiar îți trebuie îndelungă răbdare îndelungă răbdare.
- 32:52Se pare că nu se referă la evenimente, ci mai degrabă se
- 32:56referă la oameni, găsim aceeași formulare, același cuvânt în
- 32:59evrei 6 cu 12. Unde spune să nu leneviți, ci să
- 33:03călcați pe urmele celor care prin credință și răbdare
- 33:07moștenesc FĂGĂDUINȚELE prin credință și răbdare și notați.
- 33:11Vă rog și iacov 5 cu 10 frații mei, luați ca pildă de suferință
- 33:16și răbdare pe prorocii care au vorbit în numele domnului.
- 33:23Suferință și răbdare, credință și răbdare.
- 33:27Îndelunga răbdare, așadar, se referă la a răbda.
- 33:31Fără să te iriți, fără să-ți ieși din.
- 33:35Fire. A răbda evenimente și mai ales
- 33:39oameni colegi. Nu știu prieteni amici.
- 33:44Colaboratori, câte unul care te aduce într-o stare de
- 33:49nervozitate și de ispită, deci se pare că nu mai ești tu.
- 33:53Mai știu. A răbda.
- 33:56După îndelungă răbdare, avem bunătatea.
- 33:59Bunătatea după cuvântul grecesc înseamnă a face un bine
- 34:03necondiționat. Din pura dorință de a ajuta
- 34:07înseamnă generozitate. Mărinimie bunăvoință, bunătate a
- 34:11face un bine necondiționat, întâi corinteni 13 cu 4 zice că
- 34:16dragostea este plină de. Bunătate coloseni 3 cu 12
- 34:21astfel, dar îmbrăcați-vă cu o inimă plină de îndurare,
- 34:24îmbrăcați-vă cu Bunătate. Aici este o progresie.
- 34:29Dacă răbdarea înseamnă să-l tolerezi?
- 34:33Pe cel pe care care n-ai nimic de împărțit.
- 34:36Trebuie doar să-l rabzi. Să lupți.
- 34:41Să nu-ți pierzi cumpătul să nu apuci ura asupra lui.
- 34:45Să rămâi calm. Asta a 2 bunătatea este pasul
- 34:53următor, este să faci un bine necondiționat.
- 34:59Să faci un bine doar de dragul binelui, nu de dragul celui
- 35:02pentru care îl faci. Noi de obicei facem bine de
- 35:06dragul și de dragul persoanei cumva, dar să faci un bine doar
- 35:10de dragul, bine. Un bine gratuit se numește asta
- 35:14gratuit, nu în sensul că nu cer nimic, ci gratuit, în sensul că
- 35:17N-ai nicio așteptare. Ce nivel.
- 35:22Cu adevărat răbdarea de care vorbim și bunătatea de care
- 35:24vorbim nu sunt omenești. Vedeți din descriere astea nu
- 35:27sunt de la noi nimeni nu poate de la nimeni, nu le poate avea
- 35:31de la el, nu se naște cu el, e cel mai bun.
- 35:35Ceea ce încerc să vă conving în seara asta sper să reușesc este
- 35:38că acestea toate sunt roada duhului.
- 35:42Duhul lui. Și 3 Facerea de bine.
- 35:48Cuvântul grecesc folosit pentru facerea de bine.
- 35:51Se referă să faci un bine cuiva care nu merită gestul, ba chiar
- 35:55merită ceva opus merită să te răzbuni în efeseni. 5 cu 9 se
- 35:59folosește același cuvânt, unde citim căci roada luminii stă în
- 36:03orice bunătate în neprihănire și în adevăr în orice bunătate, în
- 36:08neprihănire și în adevăr în sinteză.
- 36:11Acestea 3 dragii mei. Se leagă cumva și se nasc una
- 36:15din alta. Răbdarea se referă la toleranță
- 36:19să-l tolerezi bunătatea face un pas mai departe și se referă la
- 36:23ajutorare să ajuți pe cineva în nevoie, iar facerea de bine se
- 36:28referă la jertfire. Să faci bine uneori dușmanului
- 36:32tău, vrăjmașului tău să-i faci bine.
- 36:35El s-a făcut ce credeai vrăjmașul tău, că ți-a făcut ce?
- 36:40Tu să faci bine, probabil că nu te vei împrieteni cu el
- 36:42niciodată și nici nu trebuie să te riști.
- 36:45Nu trebuie să ai o altfel de relație, mă înțelegeți, dar să-i
- 36:48faci bine când ai ocazia nu este despre el, ci este despre cine.
- 36:53Despre tine despre mine. În Marea Literatură Universală
- 36:58este un roman care s-a și ecranizat, iar dacă n-am citit
- 37:01romanul, probabil am văzut filmul.
- 37:05N-am să vă dau numele, cine știe știe, dar cred că știți.
- 37:11Unde apare o scenă care cumva deschide acțiunea romanului și a
- 37:16filmului. Implicit.
- 37:19În care un om bogat. Cu dare de mână și cu ceva
- 37:22argintărie prin Casă argintărie. Este călcat într-o noapte de un
- 37:27hoț care tocmai se eliberase din închisoare.
- 37:32Hoțul. Un profesionist.
- 37:36Intră și fură, toate argintăria îi fură vase de argint, îi fură.
- 37:41Hoțul știe ce să fure? Le pune într-un sac.
- 37:45Se duce cu ele rog departe fuge departe de casă de casă pe care
- 37:50a. De a prădat-o.
- 37:54Și la un moment dat este prins de către poliție.
- 37:57Mă rog, se numea altfel, atunci jandarmii să fie prins de
- 38:01poliție. Și e prins cu toată prada aceea.
- 38:07În anchetă, probabil sub tortură, hoțul mărturisește de
- 38:11unde a furat. Poliția lia.
- 38:15Îl aduce înapoi la casa de unde a furat.
- 38:19Stăpânul deschide ușa. Îi primește pe toți.
- 38:25Și poliția, spune. Vă rog să observați, vă rog să
- 38:28vedeți dacă toate aceste obiecte sunt ale dumneavoastră și dacă
- 38:31nu cumva vă lipsesc? Și el zice da, sunt ale mele.
- 38:37Da îmi lipsesc. Am prins, făptașul.
- 38:42El este. Cel mai emoționant moment și de
- 38:47fapt, în acest exemplu stă al 2-lea palier despre care tot
- 38:51vorbim noi aici cel mai emoționant moment este acesta în
- 38:55care stăpânul care a fost pătruns de creștinism cu
- 38:58adevărat de credință cu adevărat.
- 39:02A zis domnilor. Dezlegați-l?
- 39:08Pentru că nu mi le-a furat. Cine știe continuare.
- 39:13Eu i le-am dat. Eu.
- 39:22Știi ce s-a întâmplat după aceea?
- 39:24Nici nu mai trebuie să vă povestesc.
- 39:27Hoțul acela a fost copleșit. Știa că, nu-i așa?
- 39:33L-au lăsat că, dacă spus, eu le-am dat, ce aveți cu el?
- 39:38Hoțul acela? S-a atașat de omul acesta pe
- 39:43viață. Un om nu poate mântui un alt om.
- 39:49Dar un om în bunătatea lui, care numai de pe pământ asta nu-i de
- 39:53pe pământ de pe pământ este să-l pedepsim.
- 39:56Într-o bunătate care vine mai degrabă din altă lume, reușește
- 40:00să-i creeze acestui om un cadru. O invitație să-l îmbie, știi cum
- 40:05te-aș îmbia eu cu ceva bun? Astfel încât și omul acela
- 40:09degradat să ajungă în timp să evolueze, să-l cunoască pe
- 40:14Dumnezeu, să-și schimbe viața. E decizia lui, dar are nevoie de
- 40:18un start de o scânteie de un moment.
- 40:23Gesturi similare să ne ajute și pe noi Dumnezeu să facem în
- 40:26viață. Am zis similare, nu neapărat
- 40:28așa, dar similare moment în care să fim mai buni ca noi înșine
- 40:33mai buni decât tot neamul nostru mai bun decât știam că suntem.
- 40:38Alea nu sunt în fiecare zi, dar pot fi momente și când ajungem
- 40:41la acele nivele de câteva ori. Când atingem așa ceva, nu mai
- 40:45semănăm cu oamenii, nu mai semănăm cu ai noștri, semănăm cu
- 40:49domnul. Și nu firea lucrează noi cine
- 40:54lucrează? Duh.
- 40:56A 3-a treaptă și ultima. Principii, ale conduitei
- 41:02principii ale conduitei. Acestea sunt, de fapt, niște
- 41:07reguli niște norme niște valori pe care noi le asumăm care
- 41:11privesc oarecum integritatea, responsabilitatea, dreptatea,
- 41:15toleranța bunăvoința, loialitatea noastră și sunt
- 41:19ultimele 3 haideți să le luăm pe scurt.
- 41:22Spune Apostolul Pavel Credincioșia, iar pentru
- 41:25Credincioșie Îngăduiți mi să vă spun aici cuvântul.
- 41:27În original avem cuvântul pistis, care se referă la
- 41:32credință și pistis, înseamnă credință și este starea de
- 41:36încredere totală pe care o poate atinge cineva și cuvântul acesta
- 41:40pistis. Îngăduiți mi o scurtă paranteză.
- 41:43Să știți că descrie și actul de a crede și procesul de a te
- 41:48încrede și actul și procesul credinței.
- 41:51Aici credem că se referă la procesul credinței, pentru că
- 41:54când zice credincioșia mai degrabă ne vine să traducem și
- 41:58poate că așa ar fi mai corect să folosim neologismul.
- 42:01Cum folosesc unele traduceri, loialitate, loialitate și atunci
- 42:07credincioșia loialitatea este de fapt, consecvența sau credința
- 42:13care rezistă și se manifestă. În timp care rezistă în timp,
- 42:18uitați-vă vă rog la romani. Capitolul 3, versetul 3 și 4,
- 42:21unde găsim următorul text și ce are de a face dacă unii n-au
- 42:26crezut necredința lor va nimici ea.
- 42:29Credincioșia lui Dumnezeu nicidecum, dimpotrivă, Dumnezeu
- 42:33să fie găsit adevărat și toți oamenii să fie găsiți mincinoși.
- 42:37Observați cum se invocă credincioșia cui?
- 42:40A lui Dumnezeu, deci când apostolul zice roada Duhului,
- 42:44asta care ține de conduită zice Credincioșia sunt, luăm în
- 42:49calcul, nu? Credincioșia umană, ci
- 42:51credincioșia cui a lui Dumnezeu cel mai bine se vede în vechiul
- 42:54testament în relația dintre Dumnezeu și poporul evreu,
- 42:57poporul evreu trădează, se duce cu alți dumnezei.
- 43:00Apostazia zăpada cade în necredință poporul evreu, adică
- 43:05poporul evreu derapează de atâtea ori de atâtea ori cum
- 43:08știm din vechiul testament. Poporul evreu este partea slabă
- 43:13a legământului. Partea slabă care șchiopătează
- 43:17care alunecă, dar în legământ este o parte tare fixă.
- 43:23Imuabilă care nu se schimbă, iar partea aceea se numește cum?
- 43:27Dumnezeu. Poporul este necredincios în
- 43:31toate felurile, Dumnezeu rămâne. Credincios.
- 43:36Șansa noastră pe calea credinței este Dumnezeul care rămâne
- 43:40credincios. Doar că.
- 43:44Duhul rodește acea Credincioșie fidelitate în cine credeți în
- 43:50noi? Primul principiu, așadar.
- 43:57Al conduitei este loialitatea credincioșie.
- 44:02Vreau să fiu mai aplicativ aici, pe ultima parte a predicii.
- 44:07Vreau să spun. Că din perspectiva lui Dumnezeu
- 44:11și a scripturii. Contează mai puțin că ai avut
- 44:15câteva momente spirituale înălțătoare, că ai avut câteva
- 44:18momente spirituale înălțătoare autentice?
- 44:22Contează mai puțin, contează doar puțin.
- 44:25Se prea poate ca având doar acele momente.
- 44:29Pe termen lung, la final acele momente să nu conteze prea mult,
- 44:34pentru că au fost doar cum le-am numit ziceți.
- 44:37Moment vă rog cum deja ne-a spus și Fratele Gigi.
- 44:42Vă rog și eu. Nu mizați prea mult pe momente.
- 44:51Uneori diavolul e viclean. Și dacă nu ne prinde cu păcate
- 44:56și cu căderi morale. Ne prinde în sens ideologic.
- 45:01Și ne face să mizăm pe ceva. Ce nu rezistă, nu ne ajută.
- 45:06Și să credem că câteva momente sunt salvatoare nu momentele nu
- 45:10salvează pe nimeni, deși e bine să le ai.
- 45:13Normal că e bine, te înviorează, e bine toți avem nevoie de
- 45:16momente. De aceea, momentele nu ne
- 45:21salvează. Mai mult, talentul nu ne
- 45:25salvează. Cineva care are mult talent să
- 45:29presupunem muzical, pentru că muzical înțelegem toți limbajul.
- 45:33Cineva care are mult talent muzical, dar care nu vine la
- 45:37repetiție care nu vine la biserică.
- 45:39Care nu rămâne pe calle în sensul moral al cuvântului, care
- 45:42te face numai de râs și numai povești auzi în jurul lui, dar
- 45:45el are mult ce am zis ca are talent, el devine mai devreme
- 45:50sau mai târziu ineficient pentru biserica lui Hristos, nu pentru
- 45:53că avem noi ceva cu el, ci pentru că el se descalifică.
- 45:57El are talent mai mult decât noi toți, dar nu putem face nimic cu
- 46:02talentul lui, talent pe care îl recunoaștem.
- 46:05Îl respectăm și atât. Momentul.
- 46:11Talentul. Pot fi ispite.
- 46:17Pe calea noastră a credinței care nu sunt imoralitate și sunt
- 46:21ispite. Viclene din partea diavolului.
- 46:25Mai presus de moment și de talent, este credincioșia.
- 46:30Loialitatea cu care unii dintre noi de când l-au cunoscut pe
- 46:33domnul rămân pe cale prin toate anotimpurile vieții rămân în
- 46:37biserică, rămân la slujire așa mai cu mai puțin talent.
- 46:41Mă înțelegeți cu mai puțin extaz, cu cu mai puțin lasă mai
- 46:45puțin, dar mai bine. Puținul ăla să se ducă pe termen
- 46:49lung și el este într-o continuă creștere.
- 46:51Nu e nimic spectaculos. I se pare că nu mai știi dacă e
- 46:54sau nu e el e el e acolo pentru că el e loial, e constant pe el,
- 46:59te poți bizui cu el, îți poți face lucrările bisericii, deși
- 47:03nu e cel mai talentat, nici cel mai spiritual, dar cu el ți le
- 47:06poți face. Să ne dea domnul Credincioșie?
- 47:12Și să știm că de fapt, o conduită creștină inspirată de
- 47:15duhul sfânt și ceea ce inspiră duhul la nivelul conduitei este
- 47:19în primul rând loialitate, nu talent.
- 47:22Spectaculoase și loialitate. Îi admir pe oamenii care zeci de
- 47:28ani au rămas lângă domnul și să știți că dacă le ascultați,
- 47:31poveștile au trecut prin multe. Dar ei au rămas lângă domnul.
- 47:37Iar mir pe oamenii care nu se mută dintr-o biserică într alta,
- 47:40ci rămân consecvenți într-o biserică unde dau și eu o mână
- 47:44de ajutor, atât cât pot ei. Îi admir.
- 47:49Noi în biserica noastră, sigur de sute de membri avem o parte
- 47:52din ei care au venit recent, unii se duc și alții, vin avem
- 47:56și partea aceea. Dar vreau să vă spun că avem un
- 47:59nucleu, un nucleu consistent de oameni care sunt de la
- 48:04deschiderea Bisericii aproape de la deschidere, pentru că unii
- 48:07sau au plecat deja de acele țărmuri.
- 48:11Sau, în orice caz, au zeci de ani de când sunt în biserică,
- 48:14pentru aceea merită și noi să trecem peste toate și să-i
- 48:17păstorim și să iubim să zâmbim și să deschidem porțile
- 48:21Bisericii pentru aceea. Alții, câțiva sunt mai puțini,
- 48:28dar sunt. Se duc după cum bate vântul prin
- 48:31Oradea și în Oradea bate mult vânt evanghelic.
- 48:34Cu noi biserici care se deschid și apoi se închid, dar iar se
- 48:38deschid altele. Și avem și noi migratorii noștri
- 48:42care se duc în alte părți. Sigur că nu-i judecăm.
- 48:47Încercăm să-i ajutăm de obicei, nu îi poți opri pe oameni că
- 48:50dacă le spui să nu se ducă, atunci ce fac ei?
- 48:53Așa că nu le mai spunem să nu se ducă.
- 48:57Noi însă, îi așteptăm acolo și am văzut că unii dintre ei, fără
- 49:00să-i chemăm, fără să-i trimitem și fără să-i.
- 49:04Se întorc. Pentru că le cresc copiii pentru
- 49:08că vor stabilitate, vor siguranță.
- 49:12Și după niște abateri de astea de felul ăsta.
- 49:17Ajung și ei la credincioșii. La loialitate, la stabilitate.
- 49:23După credincioșia, avem blândețea care se referă la o
- 49:25atitudine și un comportament blând.
- 49:29La o absență a asprimii în relație la un fel de smerenie,
- 49:33grijulie față de ceilalți la o supunere calmă înaintea lui
- 49:37Dumnezeu și a voii lui Dumnezeu Efeseni 4 cu 2, spune, Vă
- 49:42sfătuiesc să vă purtați cu toată smerenia și blândețea și întâi
- 49:45Timotei 6 cu 11, iar tu om al lui Dumnezeu caută neprihănirea,
- 49:50evlavia, credința, dragostea, răbdarea și apoi ce credeți că
- 49:53adaugă? Blândețea.
- 49:56Blândețea nu înseamnă să fii slab de înger, nu înseamnă să
- 49:59n-ai replică, nu înseamnă să fii mai puțin puțin inteligent, nici
- 50:02retardat. Blândețea nu înseamnă tu să fii
- 50:07cel mai. Nu știu slabi dintre oameni să
- 50:10nu-ți aperi pricina, nici vorbă. Ci întotdeauna când ești ce
- 50:14trebuie, când ai demnitate, când îți aperi pricina, sigur o faci
- 50:18cu blândețe. Găsim pe apostolul Pavel,
- 50:23spunând să îi îndrepte cu blândețe pe potrivnici asta e un
- 50:26lucru greu, pentru că potrivit și mereu te vor provoca și tu să
- 50:30rămâi blând și ferm. Cum Pavel a fost, nu Pavel a
- 50:33fost blând în fața multor provocări.
- 50:36Cu fermitate dar cu blândețe. A 3-a și ultima înfrânarea
- 50:43poftelor en CRATE, ea în limba greacă, înfrânarea poftelor se
- 50:48referă dragii mei la autocontrol, la ați
- 50:52autocontrola? Instinctele impulsurile se
- 50:57referă în primul rând la instinctele trupești.
- 51:00La păcatele trupești care țin de trup, în primul rând la acelea
- 51:05de aceea, când vă uitați în toate listele de păcate pe care
- 51:07ni le oferă apostolul Pavel, primele păcate vreo 3 sunt date
- 51:12acolo, de obicei sunt păcate ale trupului cu aia se începe.
- 51:17Întâi ne curățim de păcatele trupești, ne ținem departe de
- 51:21orice formă de impunitate Trupească, apoi de de păcatele
- 51:25limbi ale gândului. Iar înfrânarea poftelor se
- 51:29referă absolut la orice poftă, nu doar la Poftele Trupești, ci
- 51:33și la cele care țin de îmbuibare de mâncare, îmbuibarea de somn.
- 51:38Îmbuibarea de obiecte, îmbuibarea de lucruri sau așa
- 51:42mai departe la nestăpânirea noastră la tot ce ține de
- 51:46nestăpânire și am să vă dau un exemplu, dragii mei la care o să
- 51:50zâmbiți pe care l-am citit recent într-o carte de teologie
- 51:53și într-o carte de psihologie și autorul nu era teolog, nu știa
- 51:57versete știa, însă cum funcționează natura umană și
- 52:01autorul zice așa, dând un exemplu la un capitol de a lui
- 52:04din carte zice. De ce auzi CE întrebare banală a
- 52:08pus de ce statisticile arată că o parte din accidentele rutiere
- 52:13mortale au loc s-a constatat. Au loc din cauză că șoferii care
- 52:20au generat acele accidente tocmai citeau un mesaj sau
- 52:24scriau un mesaj sau vedea o notificare pe telefonul ziceți.
- 52:29Mobil. De ce oare am ajuns în epoca în
- 52:33care telefonul mobil poate să devină mortal la propriu?
- 52:38Și auzi Răspunsul ca o să zâmbiți că e banal și totuși
- 52:42nu-i banal zice autorul ăsta. De ce când primim o notificare
- 52:48nu rezistăm ispitei de AO citi la destinație sau știți că de ce
- 52:52trebuie să deschidem? Atunci când primim.
- 52:57Când primim un mesaj de la oricine?
- 53:03De ce? Pentru că avem nevoie să-l citim
- 53:05atunci nu acel mesaj oricare mesaj, spune el.
- 53:09Poate fi amânat preț de câteva minute.
- 53:11Oricum nu vom merge o veșnicie cu mașini.
- 53:15De ce nu amânăm pentru că avem nevoie să-l citim, pentru că e
- 53:18de viață și de moarte? Nu, nu e.
- 53:21E de obicei un mesaj banal. Poate chiar aducător de
- 53:25întristare. De ce zice repede parcă
- 53:29involuntar deschidem citim ne punem viața în pericol.
- 53:34Și răspunde acest psiholog fără verset.
- 53:38Pentru că nu ne putem înfrâna controla pentru că am ajuns la
- 53:42un asemenea nivel ca oameni încât lucrurile ne controlează
- 53:47obiectele ne controlează și noi suntem slabi în fața lor.
- 53:51Nu mai avem autocontrol și v-am dat un exemplu banal.
- 53:56Dar care poate fi mortal? De ce uneori rostim cuvinte pe
- 54:03care apoi le regretăm. Pentru că nu ne putem c.
- 54:09Controla. Pentru că nu avem frână.
- 54:13Nu stăm bine cu sistemul de frânare.
- 54:16De aceea nu ne înfrânăm pentru că nu avem.
- 54:20Iubiții mei aș vrea să vă spun că acestea 3 pot să stea sub
- 54:24următoarea sinteză, credincioșia înseamnă consecvență să rămâi
- 54:28consecvent blândețea înseamnă stabilitate să rămâi stabil, iar
- 54:32autocontrolul înseamnă fermitate să fii ferm în lupta ta morală
- 54:37în lupta ta spirituală. Iată iubiții mei, cum putem zice
- 54:42că aceste 3 trepte? Care țin de minute relații și
- 54:47conduită sunt trepte ale maturizării, primele care țin de
- 54:53cum vă ziceam de mine, de dragostea, bucuria, pacea au în
- 54:56centru rațiunea. Următoarele, emoția, adică cele
- 55:00care privesc relațiile și ultimele ultimele 3 au în vedere
- 55:05voința voința umană. Partea aceea care dorește care
- 55:10poate puterea omului cât a fost dată omului pusă în mișcare.
- 55:16Ce ne mai rămâne să spunem și să ne dorim?
- 55:19Să ne dorim ca duhul, să lucreze toate acestea în noi.
- 55:24Și, deși nu vi se pare spectaculos nimic din ce am spus
- 55:27că nu-i așa? Nu e spectaculos.
- 55:29Rămâne totuși spectaculos, numai să ne gândim la faptul că aceste
- 55:349 cum să le numim daruri haruri virtuți?
- 55:38Nu știi cum să le numești? Dispoziții, calități, principii,
- 55:43iată. Mai mult.
- 55:46Că toate acestea le aduce duhul din lumea lui Dumnezeu.
- 55:52Și de fapt. Prin ele se manifestă duhul în
- 55:55noi. Că apoi se manifestă și prin
- 55:59daruri slavă lui Dumnezeu. Dar întâi prin roada duhului.
- 56:04Un om matur spiritual este un om în care rodește duhul lui
- 56:08Dumnezeu. Un om matur spiritual nu este un
- 56:11om pe care îl folosește Dumnezeu cu anumite daruri.
- 56:14El poate fi imatur și uneori se poate pierde și noi am văzut
- 56:18asta, nu într-o situație și în multe.
- 56:21Ci este. Iată cel racordat, la roadă la
- 56:24duh. A ceea ce aduce.
- 56:29Aș vrea să ne rămână și gândul acesta sigur din această seară.
- 56:33Anul acesta să rodească duhul mai mult în noi.
- 56:37Cum să fim noi mai roditori duhul să fie mai roditor?
- 56:42Să te pui mai mult la dispoziția duhului.
- 56:46Să ai aceste lucruri care nu sunt de pe pământ?
- 56:48Sunt din cer se manifestă în mod plenar mai mult mai mult în
- 56:53Viața ta în viața mea. Și să nu ne mai întrebăm dacă
- 56:58avem sau nu duhul să ne întrebăm, invers, ne are duhul
- 57:01pe noi? Lucrează duhul în noi.
- 57:07Să nu ne mai întrebăm cât am acumulat din duhul ca și cum ar
- 57:11fi o posesiune. Și să ne întrebăm cât trăim noi
- 57:15în anturajul domnului? Nu strică ca uneori chiar acasă,
- 57:19să ne rugăm duhului, sfânt, Vino Duhule sfinte cuprinde mintea
- 57:25mea. Afectează relațiile.
- 57:29Schimbă conduita mea. Recomand să recitiți din nou și
- 57:34din nou roada duhului și să vedeți în fiecare element ceva
- 57:38ceresc ceva divin. Un dar ceva supranatural care
- 57:44poate să coboare la nivelul inimii noastre și să creștem
- 57:48spre maturizare și fie și anul acesta, un an al maturizării al
- 57:52dezvoltării noastre în credință. Și dacă domnul ne dă sănătate și
- 57:56viață. Mâine seară vom urca.
- 58:00Alte drepte. Ultimele din sezon după treptele
- 58:06iubirii și ale maturizării, fie ca domnul să ne.
- 58:10Dea lumină și înțelepciune și să dea la o parte orice piedică și
- 58:15numărul acesta frumos va poate mai frumos.
- 58:18Să fim și mâine seară aici slava lui pentru toate amin.