Latest / Fiti Oameni / Sabatul pocăiților - Valentin Dănăiață

Transcript

Sabatul pocăiților - Valentin Dănăiață · Fiti Oameni

0:00
Bun venit tuturor acelora care caută pacea.
0:07
Bun venit tuturor acelora care îl caută pe Dumnezeu bun venit
0:12
tuturor acelora care caută cuvântul său.
0:16
Bun venit celor care așteaptă un îndemn.
0:20
O încurajare. O evanghelie, cu alte cuvinte,
0:24
un lucru. De dorit pentru sufletul lor.
0:31
Trăim nu doar individual, fiecare dintre noi în dreptul
0:36
său, trăind ca popor, trăim ca biserică.
0:41
Trăim laolaltă. Cuvântul lui Dumnezeu are
0:46
capacitatea aceasta de a pune înaintea noastră.
0:50
Subiecte de cugetare. Probleme de rezolvat modalități
0:56
de viață schimbată, astfel încât toți să.
1:01
Ne propunem același lucru să avem o experiență comună, să
1:06
avem rezultate comune, să avem bucurii care să ne formeze o
1:11
conștiință colectivă. Cuvântul lui Dumnezeu vrea să
1:15
facă asta în dimineața asta cu noi și încă o dată, pentru asta
1:20
vă spun bun venit. Vă invit să vă deschideți
1:24
sufletul, vă invit să vă deschideți mintea și căutările,
1:29
pentru că subiectul din dimineața aceasta este
1:31
provocator pentru noi. Deși este unul dintre subiectele
1:35
cele mai vechi ce se tratează în biserica aceasta?
1:42
Am schimbat totuși puțin. Topicul topica sau subiectul și
1:47
deși vom vorbi despre sabat, nu vom vorbi despre un sabat care
1:52
să aparțină cuiva ci vom vorbi despre un sabat care aparține
1:58
oricărui om care s-a pocăit în Isus cristos.
2:05
Pentru aceasta vă invit să deschidem cuvântul lui Dumnezeu.
2:10
În Matei, capitolul 24. De la versetul 14 până la
2:18
versetul 24, dacă. Mă urmăriți?
2:26
Evanghelia aceasta a împărăției va fi propovăduită în toată
2:31
lumea ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor.
2:35
Atunci va veni sfârșitul, deci despre ce vorbim din punct de
2:42
vedere al timpului sau al istoriei?
2:44
Despre ce vorbim? Despre un moment de final de
2:48
sfârșit în termeni mai tehnici. Vorbim despre evenimentele
2:54
escatologice sau evenimentele care ne apropie de venirea
2:58
domnului Isus Cristos versetul 15.
3:01
De aceea, când veți vedea urâciunea pustiirii.
3:06
Sună a sfârșit așa este. Da ce este urâciunea pustiirii.
3:13
Rămâne un semn de întrebare, aș dori să o înțelegem, deci când
3:17
veți vedea urâciunea pustiirii despre care a vorbit prorocul
3:21
Daniel așezată în locul sfânt, ce caută urâciunea pustiirii în
3:27
locul? Sfânt Urâciunea Pustiirii.
3:32
N-am înțeles-o, dar locul sfânt ce ar putea să fie?
3:38
Templu deci urâciunea pustiirii să fie pusă undeva în templu,
3:43
adică în locul lui Dumnezeu nu se întâmplă oricând lucrul
3:47
acesta este și ăsta. Un lucru de final parcă este
3:52
apogeu, adică este urâciunea pustiirii.
3:55
Lucrează în timp, dar să ajungă să stea în locul lui Dumnezeu.
4:00
Parcă e prea mult, nu? Și se finalizează așa.
4:05
Încă o dată, suntem în cadrul evenimentelor de final, atunci
4:11
versetul 16, cei ce sunt în iudeea să fugă la munți, adică
4:16
cine are munte aproape să se ducă unde?
4:19
La munte. Cine va fi pe acoperișul Casei
4:25
să nu se coboare să-și ia garderoba?
4:29
Din ce cauză. Odată pierde timpul și nici nu
4:35
va avea nevoie de prea multe haine de acum încolo.
4:39
Da bun ă. Cine va fi la câmp să nu se
4:44
întoarcă, de asemenea, să-și ia haina, cu alte cuvinte, să se
4:49
pregătească, să nu-i fie frig, să se îngrijoreze.
4:54
Voi avea cu ce să mă îmbrac, voi avea ce să mănânc, nu te rog
4:59
frumos. Ă în momentul acela ce trebuie
5:02
să faci? E ca pe timpul lui lot scapă ți
5:07
viața despre asta este vorba, suntem la final.
5:12
Suntem la final. Bun vai versetul 19 Vai de
5:19
femeile care vor fi însărcinate vai de cele care vor alăpta în
5:24
zilele acelea. Rugați-vă ca fuga voastră să nu
5:27
fie iarna, nici într-o zi de sabat.
5:30
Vom reveni la textul acesta imediat, dați mi voie să trec
5:33
mai departe, pentru că atunci va fi un necaz așa de mare.
5:36
Cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum și
5:40
nici nu va mai fi când este vorba de necazul acesta mare.
5:46
Când la final, încă o dată suntem la un punct de apogeu vă
5:51
rog să observați un lucru și vă rog să fiți atenți la el înainte
5:56
de versetul 20, care amintește despre sabat.
6:00
Ă Mântuitorul vorbește despre zilele din.
6:04
Urmă. Cum trece de versetul 20.
6:08
Mântuitorul vorbește de un necaz așa de mare.
6:11
Cum n-a mai fost amintind tot de.
6:15
Zilele din urmă ăsta este contextul.
6:20
Întrebarea care deja începe să se încolțească în mintea mea,
6:24
dacă ăsta este contextul pentru versetul 20, nu s-ar putea
6:29
întâmpla ca versetul 20, care amintește despre sabat să fie
6:33
tot în legătură cu zilele din urmă.
6:38
Deci nu cumva textul sau contextul mă învață că sabatul
6:44
va fi o problemă și în zilele din urmă nu cumva despre asta e
6:49
vorba. Ă citesc mai departe dacă zilele
6:55
respective n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa, dar
7:00
din pricina celor aleși zilele acelea vor fi scurtate.
7:03
Cu alte cuvinte, domnul Isus Hristos va veni.
7:06
Repede. Atunci, dacă va spune cineva,
7:12
iată hristosul este acolo sau aici să nu-l credeți despre ce
7:18
este vorba. Despre hristoși mincinoși când
7:23
vor fi hristoși mincinoși. În mod special la sfârșit.
7:27
Iată încă un element de final care creează contextul acesta
7:32
despre care vorbim. Că se vor scula hristoși
7:38
mincinoși spune versetul 24 Proroci mincinoși vor face semne
7:43
mari și minuni până acolo încât să înșele dacă va fi cu putință
7:48
chiar și pe cei aleși. Deci, despre ce este vorba aici?
7:53
În în Pasajul acesta, biblic pe care l-am citit despre ce este
7:57
vorba? Da poftiți.
8:00
Încă o dată. Despre.
8:05
Semnele revenirii domnului Isus cristos despre problemele care
8:11
vor fi în timpul venirii domnului Isus Hristos despre
8:14
criza ideologică criza, dacă vreți socială și așa mai departe
8:20
și între toate acestea, mântuitorul are grijă să
8:23
insereze și sabatul. Marea majoritate, marea
8:30
majoritate a. Teologilor de astăzi a
8:33
teologilor evanghelici spun că sabatul a fost pentru vechiul
8:36
testament. Nu mai este în noul testament.
8:43
Atuncea ce caută sabatul printre aceste elemente de criză
8:49
escatologică, pentru că se pare, din câte citesc eu Biblia aici
8:54
bine se pare că sabatul va face parte din elementele de test sau
9:01
din problemele finale. Înainte de venirea domnului Isus
9:04
Hristos nu citesc așa. Așa citesc.
9:08
Dacă n-aș avea în mintea mea anumite lucruri care să mă facă,
9:12
să să nu pot să citesc clar Pasajul acesta, dacă nu le-aș
9:17
avea pe acestea, atunci știu că este vorba de evenimentele
9:21
finale și știu că tot ceea ce stă scris aici caracterizează
9:25
vremea respectivă, deci inclusiv sabatul.
9:29
De asemenea. Unii spun că în apropiere de
9:33
venirea domnului Isus cristos, legea vechi testamentară, adică
9:38
legea celor 10 porunci, nu mai este valabilă și foarte mulți
9:42
vorbesc despre faptul că noi, ca și creștini, ar trebui să fim
9:45
conduși. De ce?
9:48
De duh mișcarea Carismatică duhul sfânt ne învață care este
9:53
dorința lui Dumnezeu, care este porunca lui Dumnezeu, dar n-are
9:58
rost să. Legăm vechiul testament de noul
10:02
testament. Întrebarea mea este cine le-a
10:05
rupt? Cine le-a rupt de ce de ce nu le
10:09
putem lega? Pentru că din punct de vedere
10:13
teologic învățăm că Biblia este o singură carte, nu este 2
10:17
cărți. De ce vorbim de ruperi de felul
10:22
acesta? Alții vorbesc despre faptul că
10:28
este vorba de sabat, dar este vorba de un sabat spiritual care
10:32
ar trebui să fie înțeles simbolic, adică cum frații mei.
10:39
Odihna în Isus Hristos Mântuirea în domnul Isus Hristos și odată
10:44
ce ai ajuns la Isus Cristos, domnul Isus Hristos este
10:48
împlinirea acestei odihne și nu trebuie să mai păstrezi.
10:54
Zile. Vremuri.
10:57
Luni coloseni capitolul II. Uitând că contextul zile vremuri
11:04
luni mă conduce la ceremonial pentru că vremurile sunt
11:08
ceremoniale în Sfânta Scriptură. Lunile au și ele valoarea lor,
11:13
iar sărbătorile sabatele vechi aveau și ele elementul acesta
11:18
ceremonial. Dar nu se pare că este ceva care
11:23
ne împiedică să înțelegem scriptura sau să citim scriptura
11:28
cum trebuie s-o citim. Din cauza aceasta, în minutele
11:33
care vor urma, n-avem timp foarte mult, dar vă voi invita
11:38
la o recapitulare a scripturii sau pentru cei care lucrurile
11:43
acestea sunt provocatoare și noi la o descoperire extraordinară
11:49
și anume. Închinarea în cadrul poporului.
11:57
Pocăit care se întoarce la Dumnezeu.
12:02
O să rog media să mă ajute din momentul acesta cu câteva ă.
12:08
Slide-uri, vă mulțumesc. Haideți să facem o recapitulare
12:13
a ceea ce am citit, deci Matei, capitolul 24 de la versetul
12:17
14-24, am citit următoarele lucruri.
12:22
În cadrul evenimentelor finale, urâciunea pustiirii.
12:27
Când veți vedea urâciunea pustiirii așezată unde în
12:31
templu, deci în loc să fie Dumnezeu în templu este.
12:36
Urâciunea pustiirii este primul lucru.
12:38
Care apare aici și-l vom discuta al 2-lea, lucru care apare aici.
12:43
Se vor scula hristoși și prooroci care sunt.
12:50
Mincinoși avem de a face cu un curent carismatic.
12:55
Problematic. Un profetism fals.
13:02
Făcut în mod special sau programat în mod special ca să
13:06
înșele. Și nu să înșele 1, 2 sau 3 ci
13:12
vor face semne mari și minuni până acolo încât să înșele tot
13:18
ce poate fi înșelat, deci să fie foarte limpede.
13:21
Nu va rămâne nimeni n înșelat, dacă poate să fie înșelat, numai
13:28
cei ce nu pot să fie înșelați vor rămâne ne înșelați altfel ă.
13:33
Spiritul acesta de înșelăciune va fi atât de puternic încât va
13:37
mătura lumea. Și vor rămâne câțiva pe care
13:43
Dumnezeu îi are ca fiind poporul lui.
13:46
Care nu vor putea să fie înșelați.
13:49
Să facă Dumnezeu. Ca aceea să fie aici în biserica
13:55
asta. Rugați-vă, deci ca fuga voastră
14:00
să nu fie iarna, nici într-o zi de sabat și acuma.
14:03
Începi să te întrebi, dar ce legătură ce caută sabatul aici?
14:08
Că nu l-aș pune aici? Zice mintea.
14:15
Cercetătorului creștin modern de astăzi, ce caută sabatul aici în
14:21
escatologia aceasta bun? Acestea sunt cele 4 puncte pe
14:25
care aș vrea să le transmit. Traversăm repede, haideți să
14:28
mergem primul punct, Urâciunea pustiirii, ce e asta frații mei?
14:34
Zice că Urâciunea pustiirii vorbește prima dată despre ea.
14:38
Profetul Daniel, așa zice domnul Iisus Hristos, urâciunea
14:43
pustiirii despre care a vorbit prorocul Daniel și când te uiți
14:48
la folosirea acestui termen este folosit în mai multe locuri, dar
14:52
în mod special apare în Daniel capitolul 8.
14:57
Textul cu unde apare în versetul 13, textul pe care l-am pus
15:04
într-o umbră, haideți să citim împreună.
15:07
Am auzit pe un sfânt vorbind pe alt sfânt, care a întrebat pe
15:12
cel ce vorbea, în câtă vreme se va împlini, se va împlini
15:16
vedenia despre desființarea jertfei necurmate și despre
15:20
urâciunea pustiirii. Iată termenul aici, urâciunea
15:23
pustiirii unde se găsește Daniel 8 cu. 13 mulțumesc, haideți să
15:30
vedem puțin contextul, foarte important, să citim numai un
15:33
verset, să citim contextul întreg repede.
15:39
Versetul 9. Din împărăția persiei, în
15:45
conformitate cu profeția sa, a crescut un corn mic.
15:55
Dintre cele 4 dintre cele coarnele de până acum, deci.
16:02
Profesia îmi spune că împărăția persiei sub Alexandru macedon
16:06
s-a împărțit în 4 alte împărății și apoi îmi spune că din această
16:11
situație, după împărăția persiei, apare deodată un corn
16:15
mic ciudat Corn mic. Ă profeția îl prezintă ca având
16:21
înfățișare umană, având ochi vorbind, dragii mei nu e un corn
16:27
ca toate coarnele corect. E un corn cu înfățișări umane
16:34
ciudată realitatea. Cornul în vechiul testament
16:40
reprezintă autoritatea regală. Este face parte din puterile
16:44
regale. În același timp se apropie
16:48
foarte mult de. Chipul uman ce înseamnă chipul
16:53
uman. Știți că Dumnezeu a făcut pe om
16:57
după chipul lui, când ceva este după chipul uman?
17:05
Ajungem la concluzia că se încearcă ajungerea la chipul.
17:10
Divin. La chipul divin, cu alte
17:13
cuvinte, există o anumită o anumită tendință de a ajunge la
17:19
performanțe divine un. Cornul acesta mic se spune că
17:25
s-a înălțat. Cu alte cuvinte, a crescut.
17:29
Cu alte cuvinte, s-a dezvoltat cu alte cuvinte.
17:33
Și-a permis. Să se înalțe până la oștirea
17:40
cerurilor și-a doborât la pământ o parte din oștirea aceasta și
17:45
din stele și le-a călcat în picioare.
17:50
În apocalips mi se spune că balaurul trăgea după el cu coada
17:56
lui. A 3-a parte din stele.
18:01
Vă rog să observați parcă suntem în același scenariu.
18:06
Adică cumva lucrurile se suprapun ce a făcut satan la
18:10
început când a tras a 3-a parte din îngerii cerului și i-a
18:15
angajat în răscoala lui același lucru se repetă aici când Cornul
18:19
acesta face același lucru. Doboară stele la pământ.
18:26
Personalități extrem de importante personalități
18:31
strălucitoare. Sunt.
18:36
Doborâtă la pământ și făcute una cu.
18:40
Pământul l-a călcat în picioare. Din nou s-a înălțat.
18:43
Vă rog să observați de câte ori se înalță din nou s-a înălțat
18:46
până la. Căpetenia oștirii, de data
18:50
aceasta nu doar la oștirea cerurilor, are de a face cu.
18:54
Iertați în cuvântul, dar șeful. Are de a face cu căpetenia
19:01
oștirii căreia ia din mână Jertfa necurmată.
19:04
Se pare că această căpetenie a oștirii are funcții preoțești.
19:09
Se ocupă cu tammy dul cu, Jertfa necurmată.
19:12
Aduceți vă aminte că în vechiul testament Jertfa NECURMATĂ era
19:14
ger face ea care trebuia să ardă în continuu pe altar și care
19:22
reprezenta și simboliza existența poporului evreu?
19:26
Dacă s-ar fi oprit vreodată? Această jertfă asta ar fi
19:31
însemnat că s-a terminat existența poporului lui
19:36
Dumnezeu. Ei bine, câtă vreme căpetenia
19:41
oștirii are în mână Jertfa necurmată tot timpul acesta
19:45
existența poporului său este. Ziceți.
19:50
Este garantată? Când se ia jertfa necurmată din
19:55
mâna Căpeteniei Oștirilor care este și căpetenie, dar care este
19:59
și preot în același timp, interesant, această combinație
20:03
când se ia din mâna lui Jertfa Necurmată, ce se întâmplă cu
20:06
poporul? EO mare un mare semn de
20:12
întrebare care e soarta poporului în momentul în care
20:16
Jertfa Necurmată este smulsă din mâna Căpeteniei, Oștirilor se
20:20
surpă Locașul său, cel sfânt și așa mai departe și versetul 12,
20:24
spune Cornul. Acesta a aruncat adevărul la
20:27
pământ și a. Izbutit în ce a început ă
20:34
apariția adevărului. Aici este iarăși problematică ce
20:37
este adevărul? Bun adevărul este categoria
20:41
morală care poate să facă diferența între bine și rău
20:44
între fals și adevărat. Da este o categorie morală.
20:51
Și dintr-o dată ne trimite la singurul element care creează
20:56
moralitate în mintea umană. Și singurul element care creează
21:00
moralitate în mintea umană este legea lui legea morală a lui
21:04
Dumnezeu, care nu se ocupă de altceva, nu se ocupă nici de
21:07
jertfe, nu se ocupă nici de simboluri, se ocupă de diferența
21:11
între bine și. Rău de asta?
21:14
Cele 10 porunci au calitate morală pentru că învață ființa
21:17
umană care este adevărul în legătură cu.
21:21
Relația părinți copii porunca a 5-a relația în legătură cu viața
21:26
adevărul în legătură cu viața să nu ucizi relația în legătură cu
21:30
dragostea cu adulterul, să nu preacurvești.
21:33
Este o problemă de moralitate de adevăr.
21:37
Dacă vreți relația în legătură cu conversația cu comunicarea,
21:41
să nu minți relația în legătură cu proprietatea, să nu furi.
21:47
Toate lucrurile acestea sunt adevăruri sociale și pe urmă
21:50
când intri în cadrul primei primei secțiuni a legii lui
21:54
Dumnezeu, ai de a face cu adevărul moral în legătură cu
21:57
închinarea, un singur Dumnezeu, nu sunt 2.
22:01
Un. Respect.
22:08
Adresabilitate și în același timp, oameni buni.
22:14
Nu mâzgăli. Chipul lui Dumnezeu a
22:18
Nevăzutului Dumnezeu nu încerca să-i faci chipul tu că nu merge.
22:26
Și în final închinarea ca zi de odihnă.
22:29
Toate acestea sunt lucruri morale care țin de adevăr și
22:33
aici, în versetul 12, spune Cornul a aruncat adevărul la
22:37
pământ. Cu alte cuvinte, aruncate la
22:39
pământ. Legea lui Dumnezeu în aplicația
22:44
Ei. Umană, omul n-a mai știut ce e
22:48
adevărul, din ce cauză s-a luat legea lui Dumnezeu.
22:53
Bun în contextul acesta larg, în contextul în care Cornul cel mic
22:59
se înalță atacă oștirea cerurilor atacă căpetenia
23:03
oștirii ea Jertfa necurmată distruge poporul lui Dumnezeu
23:07
distruge adevărul. În contextul acesta apare
23:09
întrebarea, până când oameni buni, până încât când și.
23:14
Textul din 13 spune în câtă vreme se va sfârșii vedenia asta
23:20
despre desființarea jertfei necurate când se va termina și
23:24
apoi când se va termina treaba asta cu urâciunea pustiirii și
23:29
din. Din nou avem de a face cu
23:32
contextul, dar încă n-am stabilit ce este urâciunea
23:37
pustiirii pustiire, părintele este distrugere, da, dar ce face
23:42
referire când spune Urâciunea pustiirii?
23:46
Haideți să mergem puțin mai departe, să înțelegem textul și
23:49
ca să înțelegem textul, vă încurc mai tare că am trecut la
23:52
limba engleză. Deci în limba engleză.
23:57
Aveți textul aici și ce mă interesează pe mine este că.
24:03
Ceea ce am citit în Danny. 8 cu 13 până când sau cât timp va lua
24:10
până când ă vedenia. În legătură cu Jertfa necurmată
24:18
și în legătură cu urâciunea pustiirii.
24:20
Așa apare în textul românesc. Aici apare puțin altfel cât va
24:25
fi până când vedenia cu privire la Jertfa NECURMATĂ e OK, dar
24:31
după aceea apare. Până la.
24:34
Transgresiuni de Tmax dezvolt. Ce o fi asta.
24:41
Apare cuvântul transgreen din Ebraica ha PESA.
24:46
Ce înseamnă la noi apare urâciune, e TRADUS Urâciune în
24:52
engleză, îi spune Transgreen. Știți ce înseamnă
24:54
transgresiunile? L-am luat aici din din bible
24:57
hub, de pe internet îl găsiți și dumneavoastră.
25:00
Transgreen este un act sau o realitate care este împotriva
25:07
unor limite implică. Călcarea legii.
25:14
Interesant tras greșeli înseamnă și implică călcarea legii sau a
25:19
viola o regulă morală. Și după aceea mai jos, trans
25:26
greșeli se traduce în limba română prin încălcare,
25:28
fărădelege, abatere sau păcat. Deci termenul acesta ha pesah,
25:36
care noi îl traducem prin urâciune.
25:39
Se poate traduce foarte frecvent și foarte bine prin ideea de.
25:44
Fără de lege și când ai de a face cu urâciunea pustiirii, ai
25:49
de fapt, cu ideea de fărădelegea pustiirii sau fărădelegea care
25:54
aduce? Pustiire și în final ajungem la
25:58
sensul fărădelegea care aduce pustiire sau fărădelegea care
26:01
aduce teroare sau horror. Foarte interesant.
26:10
Această această perspectivă, urâciunea pustiirii legată de
26:14
fărădelege. Fărădelegea care aduce pustiire.
26:22
Ah tot în sensul acesta, avem 2 tesaloniceni, capitolul II și
26:27
III, VERSETELE 3 și 4. O altă paradigmă care se
26:31
cuplează foarte bine și anume omul fărădelegii.
26:35
Aici avem urâciunea fărădelegii. În Daniel 8 cu 13 și aici avem
26:42
omul fărădelegii. Sunt identice sunt în
26:48
completare, sunt același lucru cu mie.
26:52
Auziți? Venirea lui Iisus Hristos nu va
26:57
veni înainte să fi venit lepădarea de credință înainte să
27:02
se descopere. Omul fărădelegii, fiul
27:05
pierzării, Potrivnicul. Așa cum vă rog să observați care
27:09
se. Înalță, nu știu dacă ați reținut
27:15
aici, de câte ori apare ideea de s-a înălțat Cornul mic sa.
27:19
Înălțat o dată de 2 ori în în textul pe care îl avem aici în
27:24
legătură cu omul Fărădelegii din nou, potrivnicul care se înalță
27:28
mai presus de tot ce se numește Dumnezeu sau este vrednic de
27:31
închinare, așa că se va așeza unde?
27:34
În templul lui Dumnezeu, din nou aceeași idee din nou, aceeași
27:38
idee se așează în templul lui. Dumnezeu.
27:46
Ține de oroare. Ține de urâciune.
27:51
Ține de ceva ce nu s-a mai întâmplat până acum ține de
27:54
punctul final. Se va așeza în templul lui
27:59
Dumnezeu se va da drept Dumnezeu, vă rog să observați.
28:05
Cornul cel mic din Daniel. 8 7. Își găsește.
28:13
Explicația lui nou Testamentală în II Tesaloniceni 2, 3 și 4.
28:23
Cornul cel mic nu se gată în vechiul testament, Cornul cel
28:27
mic are o proiecție pe care o ia o preia pavel în noul testament
28:32
și o trimite mai departe și spune, fiți atenți că lucrul
28:35
ăsta se va întâmpla când. Când se va întâmpla?
28:40
Poftiți. Textul spune înainte de venirea
28:44
domnului Isus Hristos zice Iisus Hristos nu va veni.
28:49
Până când nu se va întâmpla treaba asta, adică chiar înainte
28:52
de venirea lui Iisus Hristos se va întâmpla lucrul ăsta, ce?
28:55
Lepădarea de credință. Apariția.
29:00
Omului fărădelegii foarte interesant aici o paranteză.
29:05
Știți că în lumea evanghelică și peste tot vorbim foarte mult
29:08
despre anticrist, dar nu despre omul Fărădelegii.
29:11
Din ce cauză, evităm noi ăăă numele de om al fărădelegii
29:16
Titulatura asta, deci o evităm. Î.
29:21
Pentru că e prea evidentă. M-ar trimite automat la ideea
29:26
legii lui Dumnezeu și dacă mă trimită la ideea legii lui
29:29
Dumnezeu, mă deranjează pentru că eu am spus că legea celor 10
29:33
porunci nu mai e valabilă. Asta am spus teologică, asta
29:38
susțin ori acum apare ideea stai stai stai puțin că.
29:42
Nu numai că i adevărată, dar va apare și o un profil uman care
29:49
va. Promova ideea fărădelege și
29:53
anume omul fărădelegii, fiul Pierzării, cei cu fiul Pierzării
29:57
unde mai găsiți dumneavoastră ă numele de fiul pierzării sau
30:03
unde mai este pomenit această expresie?
30:07
Folosește domnul Iisus Hristos și profesia atunci când e vorba
30:10
de iuda. Iuda este fiul pierzării.
30:14
Aici apare omul fărădelegii, fiul Pierzării pentru că va fi o
30:17
trădare foarte asemănătoare trădării pe care au făcut-o
30:20
iuda. Vă aduceți aminte cum a trădat
30:23
iuda pe domnul Isus Hristos? Poftiți cu un sărut.
30:29
Adică foarte apropiat, foarte afectuos este pozează foarte
30:34
mult cu un creștin foarte bun, pozează foarte mult cu cineva
30:38
care dorește să ia apărarea lui Iisus Hristos Pozează cu unul
30:42
care face parte din ucenicii lui, iar el este fiul.
30:46
Pierzării el este omul fărădelegii.
30:48
El s-a depărtat de credință. El este potrivnicul care se
30:52
înalță. Se ridică.
30:56
Se opune înaintea lui Dumnezeu, în așa fel încât se așează în
31:00
templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu, Acestea sunt
31:03
evenimente finale. Finale.
31:09
Încă o dată, în mintea mea se naște ideea și atunci ce i de
31:13
făcut cu. Sabatul.
31:16
N-am ajuns acolo, dar problema rămâne.
31:22
După ce am discutat despre taina despre urâciunea pustiirii și am
31:26
încercat să o definim acum suntem la punctul 2 și anume
31:30
profetismul fals. Se vor scula hristoși mincinoși
31:34
și proroci mincinoși vor face semne mari minuni până acolo
31:38
încât să înșele dacă va fi cu putință chiar și pe cei aleși,
31:42
este limpede da, trăim într-o zonă într-o zonă a miracolelor.
31:47
Creștinismul se profilează și se bazează pe așa ceva din ce în ce
31:52
mai mult, mișcarea carismatică cuprinde cuprinde lumea noastră
31:57
și la nivel de muzică la nivel de închinare.
32:01
Important este. Semne important sunt semnele.
32:07
Minunile. Lucrurile nemaipomenite,
32:13
încântarea inimii, sentimentul, emoția, filling ul personal.
32:19
Am simțit că Dumnezeu este cu mine.
32:22
Da, da. Mă puteți contrazice și dacă mă
32:28
contraziceți, eu am. Simțit.
32:33
Aveți grijă semnele minunile. Înșeală.
32:40
Sentimentele înșeală inima este. Nespus de înșelat.
32:47
Oare deznădăjduit de rea? Cine poate s-o cunoască?
32:51
De ce te bazezi pe ceva ce este înșelător?
32:54
De ce? Și acuma să recapitulăm deci
33:00
indicatori în ceea ce privește vremea sfârșitului este
33:03
fărădelegea care aduce pustiire teroare horror, hristoșii falși
33:08
care înșeală minuni vindecări, foc din cer, Performanțe
33:11
supraumane, lumea plină de așa ceva și în final, sabatul din
33:17
nou, sabatul apare problema sabatului.
33:20
N-am discutat-o, dar e acolo haideți, s-o discutăm puțin.
33:26
Se spune că sabatul nu este pomenit în noul testament.
33:29
Se spune că sabatul este pomenit în vechiul testament, dar nu în
33:32
noul testament, corect sau incorect.
33:36
Este unul dintre subiectele cele mai discutate și dezbătute din
33:42
vremea domnului Isus cristos. 7 din minunile sale sunt făcute în
33:48
sabat de ce? Pentru a atrage atenția asupra
33:52
sabatului. Cum poate creștinul din ziua de
33:57
astăzi să nu vadă că domnul Isus cristos a făcut minunile acestea
34:01
în sabat expres prin Sabat pentru a atrage atenția asupra
34:05
sabatului? Cum nu putem vedea lucrul ăsta?
34:10
Numai că am ajuns la concluzia ciudată, că domnul Isus Hristos
34:14
a făcut minunile respective pentru Casă.
34:18
Poftiți să dezlege sau să desființeze sabatul mulțumesc.
34:27
Ioan capitolul 5, Versetele 17 și 18, dar Isus le-a răspuns,
34:33
tatăl meu lucrează până acum și eu, de asemenea, lucrez și este
34:37
vorba despre sabat. Dumneavoastră ca adventiști de
34:41
Ziua a 7-a. Vreau să vă pun următoarea
34:43
întrebare, este sabatul o problemă de lucrare?
34:48
Sau nelucrare sau despre ce este vorba?
34:53
Dacă eu stau și nu fac nimic o zi de sabat am.
34:59
Ținut sabatul, am sfințit Sabatul, am primit
35:04
binecuvântarea lui Dumnezeu sau nu?
35:06
Încă o dată, uite așa, stau o zi întreagă.
35:11
Vă rog să observați ce spune domnul Isus Hristos aici.
35:15
În sabat se lucrează. Punct.
35:20
Numai că problema este că nu trebuie să-ți faci lucrările
35:24
tale. Trebuie să faci lucrările cui?
35:28
Lucrările lui Dumnezeu. Să ne ferească Dumnezeu de mâini
35:31
încrucișate de dormit în sabat și așa mai departe.
35:37
Că ăsta este exact ceea ce făceau fariseii de altădată.
35:40
Exact așa, domnul Isus spune, nu în sabat se lucrează, trebuie să
35:45
se lucreze. Da, da.
35:49
Tatăl meu lucrează, eu lucrez creștinul de azi ce face?
35:54
Lucrează. Numai că lucrează lucrările lui,
35:58
de aceea Dumnezeu spune Fierbeți, CE aveți de fiert
36:02
coaceți? Ce aveți de copt cumpărați și
36:04
aveți de cumpărat înainte pe terminați-vă lucrările voastre,
36:09
pentru că în sabat trebuie să te dedici.
36:13
Ziceți. Lucrărilor lui Dumnezeu.
36:16
Asta asta este sensul lucrează cum lucrează Isus Hristos
36:20
lucrează cum lucrează tatăl. Urmează versetul următor, de
36:26
aceea căutau și mai mult iudeii de să-l omoare nu numai fiindcă
36:30
dezlega Ziua Sabatului Fraților, a Dezlegat-o de legăturile umane
36:35
în care oamenii nu făceau nimic toată ziua ei au crezut că a
36:40
păstrat sabatul, înseamnă să fii într-o stare de.
36:49
Nepământeană să nu ai nimic de a face cu pământul ăsta.
36:57
Când l-au judecat pe domnul Iisus Hristos au încercat să-i
36:59
găsească nod în papură. Ca să-l poată.
37:04
Condamna una dintre primele acuzații care i s-au adus este
37:09
că el. A.
37:12
Desființați sabatul. Și n-au putut s-o.
37:17
Dovedească mulțumesc, n-au văzut din ce cauză, pentru că domnul
37:21
Isus Hristos. Marea lui marea lui dispută cu
37:26
ei nu este în legătură cu faptul dacă sabatul este adevărat sau
37:29
nu, ci sabatul adevărat cum trebuie să fie.
37:34
Sfințit. Marea problemă a fost în
37:37
legătură cu sfințește sabatul ca să primești binecuvântarea lui
37:40
Dumnezeu Sfințește și întrebarea era cum să-l sfințești?
37:44
N-a fost niciodată întrebarea sau dilema, dacă sabatul trebuie
37:50
păstrat sau nu, pentru că simplu cuvântul lui Dumnezeu spune că
37:53
după obiceiul său. Ceea ce înseamnă că domnul Isus
37:57
Hristos. În mod repetabil.
38:02
Cu consecvență. Mergea în sinagogă în ziua de
38:06
Sabat. Participa la sabat era felul său
38:11
de a de a fi acolo. Numai că el lucra lucrările
38:15
tatălui său. Nu numai pentru că dezlega Ziua
38:20
Sabatului, dar și pentru că zicea că Dumnezeu este tatăl său
38:24
și se făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu.
38:29
Nu face parte din tema din dimineața aceasta, dar poate că
38:33
merită să înțelegem ori de câte ori spunem că domnul Iisus
38:37
Hristos este fiul lui Dumnezeu. Ce spunem de fapt?
38:43
Ziceți. Că este deopotrivă cu Dumnezeu,
38:48
nu că e mai mic decât Dumnezeu când spui că este fiul lui
38:52
Dumnezeu, nu înseamnă că este un Dumnezeu derivat din Dumnezeu nu
38:55
înseamnă că are un început al zilelor lui.
38:57
Nu ci înseamnă că este. Deopotrivă egal cu Dumnezeu asta
39:03
înțelegea domnul Isus Hristos în momentul în care el se numea pe
39:08
sine, fiul lui Dumnezeu, asta înțelegeau și fariseii.
39:11
Asta înțelegea toată lumea că el se făcea.
39:14
Egal sau deopotrivă cu Dumnezeu și domnul Isus spune, dacă nu
39:19
fac lucrările tatălui meu să nu mă credeți asta este testul
39:23
sabatului. Dacă în sabat noi nu facem
39:26
lucrările tatălui, atunci iertați-mă, dar nu are rost să
39:31
exercite, să facem trimitere la ideea de credință.
39:37
Deci. Sabatul înseamnă lucrările
39:42
tatălui. Nu înseamnă să nu faci nimic.
39:48
Înseamnă lucrările tatălui și nu lucrările mele.
39:51
Acuma odihna sabatului evrei capitolul 4, Versetele 1, 9 și
39:56
10. Să luăm, dar bine seama câtă
39:59
vreme, atâta vreme cât rămâne în picioare, făgăduința intrării în
40:03
odihna lui odihna cui. Poftiți.
40:10
A lui Dumnezeu când vorbim despre sabat, nu vorbim despre
40:13
odihna mea și odihna ta să fie foarte limpede că dacă e odihna
40:17
mea și odihna ta, atunci fiecare se odihnește.
40:20
Cum? I s-a dat lui de către firea
40:24
pământească cum poate? Dar aici nu e odihna mea e
40:28
odihna. Lui Dumnezeu e odihnă închinată
40:33
eu în momentul în care mă odihnesc, eu dedic odihna
40:37
aceasta lui Dumnezeu. Câtă vreme rămâne în picioare,
40:41
făgăduința intrării în odihna lui, niciunul din voi să nu se
40:44
pomenească. Venit prea târziu.
40:47
Ce s-ar putea întâmpla? Ce s-ar putea întâmpla.
40:56
Să nu mă grăbesc. Să zic lasă că lasă că o să
41:01
observ sabatul mâine, poimâine mai târziu s-ar putea întâmpla
41:05
să fie târziu. Sabatul este semnul grăbirii.
41:11
Sabatul este semnul care îmi dă posibilitatea să zic acum.
41:16
Este timpul. Citiți vă rog capitolul 3 și
41:19
capitolul 4 și veți vedea cât de mult apostolul Pavel pune
41:23
accentul pe astăzi. Nu mâine.
41:27
Azi. Versetul 9 rămâne dar o odihnă
41:33
de sabat pentru poporul lui Dumnezeu în sabat is mos și aici
41:37
din nou vorbim despre odihna lui Dumnezeu rămâne pentru poporul
41:44
lui Dumnezeu, deci Dumnezeu se odihnește el pentru ca să ofere
41:48
această odihnă poporului său. Dacă am spus lucrările, tatălui,
41:52
nu lucrările mele acum continuă mai departe, spunând odihna lui
41:56
Dumnezeu și nu odihna. Mea asta este sabatul odihna lui
42:01
Dumnezeu și nu odihna mea, fiindcă cine intră în odihna
42:05
lui. Se odihnește de lucrările lui.
42:09
Cum s-a odihnit Dumnezeu de lucrările sale?
42:12
Vă rog frumos când s-a Odihnit Dumnezeu de lucrările sale.
42:15
În ziua a 7-a la creațiune. Și iată sabatul de la Creațiune.
42:21
Adus în discuție aici de apostolul Pavel în evrei
42:24
capitolul 4 și spune sabatul acela a rămas.
42:31
Valabil a rămas pentru poporul lui Dumnezeu.
42:35
Sabatul acela a rămas până în ziua de astăzi.
42:38
Nu vi se pare că e surprinzător. Este surprinzător față de
42:43
teologia noastră fără Scriptură, dar dacă rămânem la scriptură,
42:47
lucrurile sunt foarte clare. Odihna lui de atunci rămâne
42:52
pentru poporul lui Dumnezeu de acum.
42:58
Vreți să finalizăm cu. O scurtă incursiune în
43:02
apocalipsă. Capitolul 11 vorbește, de
43:10
asemenea, despre legea lui Dumnezeu în timpul sfârșitului.
43:16
Auziți versetele 18. Neamurile se mâniaseră, dar a
43:21
venit mânia ta a venit vremea să judeci pe cei morți când se
43:25
întâmplă asta. Poftiți la final.
43:31
E vorba de momentul final escatologic.
43:33
Da, să răsplătești pe robii tăi proroci din nou final pe sfinți
43:38
pe cei ce se tem de numele tău mici și mari.
43:41
Este vorba de momentul în care Iisus Hristos revine.
43:45
Clar. Și să prăpădești pe cei ce
43:47
prăpădesc. Pământul e ceea ce vedem noi cu
43:51
ochii noștri azi. Da degradari ecologice,
43:55
degradării sociale de tot felul și Dumnezeu spune voi veni să
44:00
prăpădesc pe ce propuneți pământul.
44:01
Pe de o parte, Dumnezeu vine să răsplătească pe ai săi.
44:04
Pe de altă parte, vine să pedepsească pe cei ce la rândul
44:07
lor. Au stricat tot.
44:10
Deci, încă o dată suntem la. Final bun și în momentul acesta
44:15
templul lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis și s-a
44:19
văzut ceva ce omenirea a pierdut din vedere și anume chivotul
44:25
legământului său în templul său. Ă citeam și ascultam la un
44:32
moment dat. Una dintre intervențiile
44:34
pastorului Fărăgău ă este un pastor pe care îl îl apreciez
44:39
extrem de mult. Este profund biblic și la un
44:42
moment dat a ajuns la următoarea întrebare, legea lui Dumnezeu,
44:46
legea lui Dumnezeu, dar ce este legea lui Dumnezeu?
44:48
Noi trebuie să ținem legea lui Dumnezeu, dar care este legea
44:50
lui Dumnezeu și Fraților? Întrebarea asta este cu mare
44:54
semn de întrebare, care e legea lui Dumnezeu?
44:56
Și iată răspunsul. Nu există un răspuns mai evident
45:01
că aici legea lui Dumnezeu, care se află în chivotul.
45:06
Legământului. Sau uitați-vă, vă rog ce este în
45:10
chivot și veți vedea că este. Legea celor 10 porunci.
45:20
Veți vedea că este vorba de legământul lui Dumnezeu și veți
45:22
vedea că totul se întâmplă în templul lui Dumnezeu și acum e
45:26
foarte important pentru că am nevoie să înțeleg.
45:31
Pentru ce există templu? Pentru ce există timp?
45:38
Ce este lucrul cel mai prețios în jurul căruia s-a construit
45:43
templu. De ce care este cauza
45:45
construirii templului? Cineva spune planul de mântuire,
45:48
mulțumesc. Dar și planul de mântuire s-a
45:51
construit în jurul cărui. Cărei realități.
45:57
Singurul lucru care îl are templul în mod special, comoara,
46:03
capodopera garul divin. Legea lui Dumnezeu scrisă.
46:09
Cu degetul său pe tablele de piatră, le-a coborât moise și
46:14
unde să le pună. Vă întreb încă o dată, unde le
46:18
pui este, ce faci, te duci la cu ele la tine acasă, le pui sub
46:22
Pat, unde le pui în șifonier, unde le pui?
46:26
Acceptați întrebările retorice, dar e nevoie să ne punem aceste
46:30
întrebări pentru a ne da seama că Moise a zis O pentru această
46:34
lege trebuie construit un. Un templu.
46:39
Prima dată s-a construit un chivot pe urmă pentru Chivu s-a
46:41
construit un templu, s-a construit Sfânta Sfintelor, s-a
46:45
construit Sfânta, s-a construit altarele, s-a construit tot ceea
46:49
ce simbolizează planul de mântuire, pentru că planul de
46:52
mântuire este este dorința de a ajunge înaintea legii lui
46:58
Dumnezeu Sfânt și Curat și a putea să stai în ziua judecății
47:01
acolo. Iar templul îți arată cum poți
47:06
ajunge? Sfânt curat înaintea lui
47:09
Dumnezeu drept. Dar încă o dată capodopera.
47:15
Comoară care este la templu e legea lui Dumnezeu?
47:19
Din cauza asta se deschide templul care este în ceruri.
47:22
Se vede chivotul legământului său în templul său.
47:27
Vă aduceți aminte? Tesaloniceni II cine s-a pus în
47:32
templul lui Dumnezeu. Omul fărădelegii.
47:37
Ai 2 posibilități ca în templul lui Dumnezeu să fie ori Chivotul
47:40
Legământului său ori să fie. Omul fărădelegii, puneți astea 2
47:47
1 lângă alta și veți vedea ce tablou extraordinar.
47:53
Chivotul este locul unde este? Legea lui Dumnezeu.
47:58
Iar cealaltă variantă se numește omul.
48:01
Fărădelegi, deci ai 2 variante ori culege ori fără lege.
48:06
Când se întâmplă treaba asta. La sfârșit.
48:11
La sfârșit Marea luptă, Marea Marea Dispută.
48:16
Vis a VIS de Dumnezeu este cu sau fără legea lui.
48:23
Sabatul în apocalips și vom încheia.
48:28
Apocalips unu cu 10. Această carte finală, concluzia
48:34
întregii Scripturi începe cu această perspectivă.
48:37
În ziua domnului eram în duhul. Vedeți legătura între cele 10
48:41
porunci sabat și duhul sfânt. Sabatul face parte din cele 10
48:47
porunci corect. Și pentru că Ioan păstra sabatul
48:54
din cauza aceasta care a fost condiția lui spirituală.
49:00
Eram. În duhul sfânt pentru poporul
49:06
lui Dumnezeu pentru pocăiții lui Dumnezeu de la sfârșitul
49:09
timpului. Dacă dorim prezența duhului
49:11
sfânt, sabatul este domeniul în care duhul sfânt lucrează și se
49:17
revarsă. 2 am văzut un alt înger care zbura prin mijlocul cerului
49:23
cu o Evanghelie Veșnică pentru ca s-o vestească locuitorilor
49:26
pământului oricărui neam oricărei seminții oricărei limbi
49:29
oricărui norod. Iată globalizarea Evangheliei
49:32
lui Isus Cristos. Și iată prima problemă care
49:34
apare în Evanghelia lui Isus Hristos.
49:37
El zicea cu Glas tare, temeți vă de Dumnezeu Dați I Slavă, căci a
49:41
venit ceasul judecății lui unde suntem?
49:44
Poftiți la sfârșit a venit ceasul judecății lui.
49:49
Suntem la sfârșit ce urmează? Închinați-vă celui ce a făcut
49:54
cerul, Pământul, Marea și IZVOARELE apelor.
49:55
Deschideți cu mine repede în apocalipsa, nu iertați-mă
49:58
exodul, capitolul 20. În timp ce vă uitați bine la
50:02
textul acesta. Și aici.
50:09
Porunca a 4-a spune așa Adu ți aminte de ziua de odihnă ca s-o
50:14
sfințești punct? Ă să lucrezi 6 zile, să-ți faci
50:18
lucrul tău, dar Ziua a 7-a este ziua de odihnă închinată
50:21
domnului dumnezeului tău, deci încă o dată, zi de odihnă
50:24
închinată nu-i a ta EA lui? Să nu faci nicio lucrare în ea.
50:29
Nici tu nici fiul tău, deci nu lucrările tale, ci lucrările
50:32
lui. Dumnezeu asta e recapitulare
50:35
curată. Din ce cauză și apare aici
50:39
motivația din ce cauză trebuie să faci toate astea, căci în 6
50:44
zile a făcut domnul Cerurile, pământul, Marea și tot ce este
50:49
în ele uitați de bine închinați-vă celui ce a făcut
50:52
cerul, Pământul, Marea și IZVOARELE apelor este citat din
50:56
porunca a 4-a. Este adusă porunca a 4-a nu doar
51:03
amintită, este citată pentru a înțelege că la finalul timpului.
51:09
Slava Gloria. Judecata toate sunt date celui
51:19
ce este creator. Și în virtutea cărui lucru ne-a
51:25
oferit odihna lui și sabatul său când se zice închinați-vă este
51:32
pentru că sabatul este centrul închinării creștine.
51:36
Când mi se spune temeți vă de Dumnezeu.
51:39
Îți spun mi se spune, pentru că Dumnezeu este acela care ă.
51:46
Îmi aduce aminte de măreția. Unei identități mult mai mari
51:54
decât mine în fața măreției sale este cazul să.
52:00
Mă reculeg. Textul din.
52:06
Din faptele Apostolilor, capitolul 2, versetul 43,
52:11
vorbește despre biserica primară care tocmai primise duhul sfânt.
52:15
Spune așa, fiecare era plin de frică.
52:21
Înseamnă că era o biserică terorizată.
52:25
Se spune mai departe că Petru și Ioan au fost plini de curaj
52:29
încât i-a uimit pe ceilalți. Erau oameni plini de curaj în
52:34
fața oamenilor plini de frică înaintea lui Dumnezeu, diferența
52:38
asta o face închinarea față de Dumnezeu, căci a venit ceasul
52:43
judecății lui. Și iată că sabatul unește toate
52:48
aceste elemente. Pentru ca să ne ofere
52:51
binecuvântare și sfințire sau sfințenie într-o vreme în care
52:57
este extrem de important să ne pregătim pentru venirea lui Isus
53:01
cristos Amin. Tatăl nostru, în numele scump al
53:11
domnului Isus cristos, îți mulțumim pentru că ne-ai dat
53:16
invitația și chemarea de a intra în odihna ta.
53:20
Îți mulțumim doamne pentru că ne-ai spus să terminăm cu
53:25
lucrările noastre și cel puțin ziua de sabat s-o dedicăm
53:31
lucrărilor tale lucrărilor, mântuirii lucrărilor, vindecării
53:35
lucrărilor, alinării, lucrărilor de dragoste pentru semenul
53:39
nostru, astfel încât Împărăția Cerurilor să fie adusă mai
53:43
aproape mai repede, mai definitiv în inimile noastre și
53:47
pe pământul acesta. Învață-ne părinte să refacem
53:52
închinarea noastră. Ca laodiceei yeni am devenit
53:56
părinte rect căldicei și dezinteresați în legătură cu
54:01
sfințenia și cu chemarea tată. Rugăm să ne ierți.
54:06
Și te rugăm să ne iei de unde suntem și să pui din nou în
54:10
sufletul nostru focul acela? Care să ardă pentru sfințenia și
54:16
binecuvântarea ta. Ajută ne părinte să vedem cu
54:20
ochii noștri. Cum cerul se deschide.
54:24
Și acolo în templul din ceruri. Legământul tău cu noi cu fiecare
54:30
este bazat pe cele 10 porunci pe ascultarea în totalitate de
54:36
legea ta, nu? Ca merit personal ci ca rezultat
54:42
al prezenței Duhului tău, cel sfânt care ne va învăța
54:46
lucrările tatălui. Prin domnul Isus pecetluiește în
54:51
noi această realitate, amin.