Latest / Fiti Oameni / Oamenii care te aplaudă azi te pot răstigni mâine! - Luigi Mițoi

Transcript

Oamenii care te aplaudă azi te pot răstigni mâine! - Luigi Mițoi · Fiti Oameni

0:00
Evanghelia după Luca, capitolul 19 și apoi o să ne.
0:04
O să ne așezăm versetul 29 până la 45, Luca 19 cu 29.
0:17
Când s-a apropiat de betfaghe și betania spre muntele numit al
0:22
măslinilor. Isus a trimis pe 2 din ucenicii
0:25
săi și le-a zis. Duceți-vă în satul dinaintea
0:29
voastră. Când veți intra în el veți găsi
0:33
un măgăruș legat pe care n-a încălecat nimeni.
0:36
Niciodată dezlegați-l și aduceți.
0:38
Mi-l dacă vă va întreba cineva pentru cel des legi, să-i
0:43
spuneți așa, pentru că domnul are trebuință de el.
0:48
Cei ce fuseseră trimiși s-au dus și au găsit așa cum le spusese
0:51
Isus, pe când dezlegau măgărușul stăpânii lui l-au întrebat la
0:57
i-au zis pentru ce dezlegați măgărușul ei au răspuns, domnul
1:02
are trebuință de el și au adus măgărușul la Isus.
1:06
Apoi și-au aruncat hainele pe el și au așezat pe Isus călare
1:10
deasupra, pe când mergea Isus, oamenii își așterneau hainele pe
1:14
drum și când s-a apropiat de Ierusalim spre coborâșul
1:18
Muntelui măslinilor. Toată mulțimea ucenicul
1:22
ucenicilor plină de bucurie a început să laude pe Dumnezeu cu
1:26
glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră.
1:29
Ei Ziceau binecuvântat, este împăratul care vine în numele
1:33
domnului pace în cer și slavă În locurile preaînalte unii farisei
1:38
din norod au zis lui Isus, învățătorule ceartă ți ucenicii
1:42
ei și el a răspuns, vă spun că dacă vor tăcea ei, pietrele vor
1:47
striga. Când s-a apropiat de cetate și a
1:50
văzut-o, Isus a plâns pentru ea și a zis dacă ai fi cunoscut și
1:55
tu măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ți dea
1:59
pacea, dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi.
2:04
Vor veni peste tine zile când vrăjmașii tăi te vor înconjura
2:07
cu Șanțuri, te vor împresura și te vor strânge din toate
2:11
părțile. Te vor face una cu pământul pe
2:14
tine și pe copiii tăi din mijlocul tău și nu vor lăsa în
2:17
tine piatră pe piatră. Pentru că n-ai cunoscut vremea
2:21
când ai fost cercetată în urmă, a intrat în templu și a început
2:25
să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în el amin
2:29
oamenii lui Dumnezeu. Mulțumesc frumos pentru răbdare,
2:32
ocupați-vă locurile stați în prezența domnului.
2:38
Ne bucurăm de sărbătoarea aceasta ca de oricare altă
2:41
sărbătoare. Ne bucurăm de faptul că suntem
2:43
în mijlocul fraților noștri. Împărtășirea sfinților.
2:49
Uneori ne simțim stângaci să folosim astfel de cuvinte,
2:55
părându ni se că noi suntem niște credincioși de mâna a 2-a,
2:59
pentru că credincioșii de mâna întâia au fost cei de demult,
3:03
dar la fel vor crede cei de peste 10 ani sau 50 de ani, dacă
3:07
nu se întoarce domnul până atunci așa vor crede ei despre
3:10
noi, că așa suntem noi făcuți să îi duc la s hai să nu spun să
3:15
idolatrizăm trecutul, dar oricum să ne uităm la trecut ca la cea
3:18
mai bună perioadă din istoria umanității.
3:21
Fraților, cea mai bună perioadă din istoria umanității este
3:24
astăzi, este acum. Pentru că nimeni vreodată n-a
3:29
avut mai mult decât avem noi. Astăzi îl avem pe domnul Isus.
3:33
Avem scriptura îl avem pe duhul sfânt.
3:37
Avem istoria bisericii avem această moștenire a lui
3:41
Dumnezeu, care ne animă care ne apropie de domnul care ne
3:45
încurajează ei nu au avut nimic mai mult decât noi că a fost mai
3:49
intensă călăuzirea lor. Apropierea lor de domnul.
3:52
Asta este o problemă particulară.
3:55
În această seară și eu, ca și frații mei din slujba de
3:59
dimineață și ă Chris din slujba de seară în limba engleză.
4:04
Puțin mai devreme o să predic despre sărbătoarea aceasta a
4:08
intrării domnului Isus Hristos în Ierusalim.
4:12
Spuneam și mai repet și probabil că voi spune întotdeauna faptul
4:16
că întotdeauna sărbătorile care se repetă creează o rutină și nu
4:21
mai știi ce să predici ce nu s-a predicat.
4:24
Te simți responsabil să spui ceva proaspăt să spui ceva nou
4:29
să spui ceva gustos și hrănitor pentru biserică și te întrebi de
4:34
unde să mai iei lucrurile astea că pasajele din Scriptură care
4:38
vorbesc despre o sărbătoare sunt relativ puține la număr?
4:42
Și în felul asta epuizezi repede ă.
4:48
Cuvântul pe care îl ai la dispoziție.
4:52
Am început și eu la fel și după aceea.
4:56
În mintea mea s-au născut 2 3 predici și am avut, am avut
5:00
bătaie de cap să hotărăsc pe care s-o spun în această seară
5:04
am ales o pe una dintre ele și vă spun că ce vreau să spun.
5:08
În această seară am așezat sub titlul așteptările evreilor.
5:13
În conflict cu legea lui Dumnezeu sau în conflict cu
5:18
planul lui Dumnezeu, ce vreau să spun în predica mea din această
5:22
seară este că toți oamenii ăștia care s-au strâns la Ierusalim să
5:26
se închine aveau niște așteptări care nu se potriveau cu planul
5:32
pe care Dumnezeu îl avea acolo și atunci.
5:36
Ei vreau alte lucruri care nu aveau legătură cu planul lui
5:40
Dumnezeu a fost o întâlnire eșuată.
5:45
Pentru că ei doreau lucruri pe care nu le-au primit.
5:49
Și nu le-au mai primit niciodată.
5:53
Este așa de trist să te întâlnești cu Dumnezeu?
5:57
Și el să-ți dea un lucru și tu să te aștepți să-ți dea altceva.
6:04
Lucrul acesta vrea să-l surprindă predica mea în această
6:07
seară. O să încep spunându-vă despre
6:10
faptul că sărbătoarea intrării domnului Iisus Hristos în
6:13
Ierusalim descrie tensiunea dintre așteptările acestor
6:18
oameni și motivul planul voia lui Dumnezeu pentru ei în acea
6:24
perioadă. Această sărbătoare este descrisă
6:28
în toate cele 4 Evanghelii, dar în fiecare evanghelie surprinde
6:33
un alt aspect al sărbătorii. Vedeți dacă cineva se uită la
6:37
clădirea asta din față. El nu a văzut niciodată spatele
6:40
clădirii. Dacă se uită în partea aceasta,
6:45
n-a văzut-o niciodată pe asta, dar dacă înconjori clădirea și
6:49
te uiți la toate cele 4 părți, își îți faci o părere mai
6:53
profundă, mai complexă despre cum arată clădirea ei tot la fel
6:58
Matei in capitolul 21, vorbește despre intrarea domnului Iisus
7:02
Hristos în Ierusalim, subliniind împlinirea profețiilor.
7:07
El încearcă pentru că el a scris pentru evrei el încearcă să
7:11
spună evreilor următorul lucru, părinții noștri.
7:15
Prorocii noștri au primit profețiile astea.
7:18
Uite se împlinesc, a venit vremea să se împlinească, vă
7:21
rog, fiți responsabil de asta, spunea el.
7:24
Cam asta a făcut Matei marcu la rândul lui, în capitolul 11, el
7:29
oferă detalii precise despre intrarea în templu a
7:34
Mântuitorului. El surprinde în mod special
7:37
intrarea în templu și accentuează detaliile despre
7:41
intrarea în templu de unde am citit eu în această seară?
7:46
Surprinde câteva lucruri surprinde faptul că pietrele o
7:51
să strige dacă oamenii nu-și asumă responsabilitatea să
7:55
vorbească. Surprinde plânsul domnului Isus
7:59
cristos, pe care nu-l mai găsim în altă parte, iar ioan în
8:03
capitolul 12 vorbește despre ramurile de finic care au fost
8:08
prezentate domnului închinate domnului.
8:11
Un o manifestare de adorare și de respect, dar și reacția
8:16
negativă a fariseilor. Evident, evangheliile mai conțin
8:23
și alte detalii, dar primordial ca o idee get ca o idee
8:27
principală. Este detaliile sunt detaliile pe
8:31
care eu le-am prezentat. Asta înseamnă că, potrivit
8:33
profețiilor mesianice din vechiul Testament, MESIA trebuia
8:38
să intre în Ierusalim ca un rege smerit.
8:42
Profeția din vechiul testament spune că el va intra ca un rege
8:47
smerit. El nu putea să intre altfel
8:51
pentru că așa a fost profeția și domnul Isus a ținut cont de
8:55
lucrul ăsta și nu a spus să i se aducă un cal a spus să i se
8:59
aducă un măgar pentru că nimic nu este mai smerit decât să
9:04
călărești un măgar. Aceasta era profeția din vechiul
9:09
testament și cristos a împlinit-o, nu putea împlinii
9:14
decât dacă o împlinea. Apoi.
9:19
Încă un lucru care este accentuat este faptul că el urma
9:23
să fie aclamat folosind. Mesajul din psalmul 118 sal,
9:30
care este extrem de important în legătură cu manifestarea
9:34
sărbătorilor evreiești și despre subiectul ăsta.
9:37
O să revenim în timpul predicii. Încă un lucru ă trebuia să fie
9:42
întâmpinat cu ramuri de finic în cultura lor.
9:46
Ramurile de finic avea o anumită simbolistică însemnau ceva
9:51
anume, după cum în cultura noastră, fiecare lucru înseamnă
9:55
ceva și când vezi lucrul ăla. Îți aduci aminte de însemnătatea
9:59
lui principală. La fel a fost și atunci.
10:02
El trebuia să vină ca un rege al păcii.
10:08
În cultura din vremea aceea, cine intra într-o cetate pe un
10:12
cal mesajul era războiul, cine intra pe un măgar mesajul era
10:18
pacea, animalul în sine dădea un înțeles, nimeni nu mergea la
10:24
război. Călărind un măgar și nimeni nu
10:28
venea cu un mesaj de pace, călărind un cal puternic, pentru
10:33
că există o simbolistică a animalelor.
10:37
De asemenea, el a venit să sublinieze momentul profetic,
10:42
împlinirea profețiilor din vechiul testament.
10:44
Vă spuneam de dimineață că sunt cel puțin 5, dacă nu chiar 6 sau
10:48
mai multe profeții importante principale valoroase, care pun
10:52
în evidență faptul că Dumnezeu în vechiul testament, a
10:55
profețit, inclusiv sărbătoarea floriilor sau mai bine zis
10:59
intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim încă un
11:05
detaliu important, el trebuia să vină dinspre muntele măslinilor.
11:09
Și să intre în cetate în cetate se putea intra prin multe
11:13
locuri, dar trebuia să coboare muntele măslinilor și să urce în
11:18
cetate, pentru că aici este un pârâu mic între muntele
11:21
măslinilor și muntele moria sunt 2 Dealuri mai înalt, fiind
11:26
muntele măslinilor ai domnului în profesie spunea că trebuie să
11:30
coboare pe aici oameni buni pe acolo a coborât.
11:33
Că așa a fost profeția. El a împlinit toate detaliile
11:37
profeției, uneori ni se prorocește ceva anume.
11:42
Și dacă ne place mai ține minte și împlinim, dacă nu, nu?
11:47
Noi trebuie să fim loiali domnului și dacă știm că un
11:52
lucru trebuie făcut într-un fel, trebuie să-l facem în felul
11:56
acela, pentru că aceasta se numește ascultare, iar
11:59
ascultarea poartă mesajul respectului.
12:03
Al Fidelității, când știți că un lucru trebuie făcut într-un fel,
12:07
nu alegeți confortul ca să-l faceți.
12:10
Oricum nu fiți demni. Faceți-l cum știți că trebuie
12:15
făcut dacă EO problemă de formă care este subiectivă și
12:20
culturală? Atunci avem o oarecare
12:23
flexibilitate, precum binecuvântarea de copii.
12:27
Cine ține copilul în brațe, mama, păstorul Tata, cine se
12:31
roagă pentru el? Părinții, pe lângă păstori sau
12:33
numai păstorul, sunt o grămadă de obiceiuri, o grămadă de forme
12:36
binecuvântarea e principiu, dar forma în care o faci este
12:40
culturală și fiecare biserică are cultura ei ușor specifică și
12:45
diferită de altele. Când vorbim de genul acesta de
12:48
lucruri, adică forme ale unor principii, există o oarecare, un
12:52
oarecare subiectivism, oarecare, flexibilitate, dar când vorbim
12:57
despre principiile lui Dumnezeu. Acolo nu este vorba de
13:00
flexibilitate. Acolo este da și amin, pentru că
13:03
principiile sunt menționate În Scriptură, dar formele sunt
13:07
rânduieli duhovnicești cu privire la modul în care faci un
13:10
lucru sau altul. Haideți să vorbim în primul rând
13:13
de așteptările poporului, pentru că predica mea se numește
13:16
așteptările poporului care sunt în conflict cu voia lui Dumnezeu
13:21
cu planul lui Dumnezeu. Cum au fost așteptările
13:24
poporului ale oamenilor din generația aceea?
13:27
Cât de greșite au fost ele încât au intrat în conflict cu planul
13:31
lui Dumnezeu? De ce au avut ei așteptări
13:34
greșite, de unde s-au născut de un cum s-a născut în mintea lor,
13:39
așteptări greșite. De ce n-au fost ei aliniați cu
13:42
voia lui Dumnezeu? În primul rând, evreii așteptau
13:47
un mesia politic, nu unul spiritual.
13:51
Ei așteptau un eliberator național.
13:55
Aceasta era așteptarea lor. Ei s-au săturat de robie.
14:00
Fiindcă Isus. Știa că avem aveau de gând să
14:05
vină să-l ia cu sila și să-l facă împărat.
14:08
S-a dus iarăși pe munte numai el singur.
14:11
Știți ce fel de împărat îl făcea?
14:15
O căpetenie a Israelului. Care poate să facă minuni
14:19
supranaturale și care probabil ar putea să elibereze țara de
14:23
sub autoritatea Romei care conducea aproape lumea întreagă
14:27
în vremea aceea. Oamenii, aceștia se gândeau la o
14:32
eliberare națională pur națională din punct de vedere
14:37
spiritual. Permiteți-mi să vă spun ei se
14:40
credeau bine. Ei nu vedeau că trebuie să fac
14:44
că pot face ceva mai bine din punct de vedere spiritual.
14:48
Ei credeau că problema lor e una națională și vreau să scape să
14:54
iasă de sub autoritatea Romanilor care îi stăpâneau și
14:57
prin pretindea taxe foarte mari. Exact așa.
15:03
Apoi ei așteptau restaurarea împărăției lui Israel, nu
15:08
restaurarea împărăției lui Dumnezeu.
15:11
Ei nu știau că va fi o restaurare a împărăției lui
15:14
Dumnezeu. Fariseii credeau că sunt bine
15:16
cum sunt saduchei. La fel preoții cei mai de seamă
15:20
lor nici nu le-a trecut prin cap că va veni mesia și că lucrurile
15:25
se vor redefini puțin că noul testament va fi o continuare a
15:30
vechiului testament, că vechiul testament nu e sfârșitul, ci
15:33
este doar desfășurarea lor, nici nu le-a trecut prin cap așa
15:37
ceva. Ei doreau.
15:40
O împărăție a lui Israel, care să devină puternică.
15:44
Precum a fost în timpul lui David.
15:48
Uitați-vă ce spune scriptura? Deci apostolii, pe când erau
15:52
strânși laolaltă, l-au întrebat doamne în vremea aceasta, ai de
15:55
gând să așezi din nou împărăția lui Israel?
15:57
Nici măcar ei n-au înțeles lucrul ăsta.
16:01
Ei când au vorbit despre reașezarea împărăției lui
16:04
Israel, ei s-au gândit la lucrul național, nu la lucru spiritual.
16:11
Al 3-lea lucru aștepta unii la un eliberator asemenea lui
16:14
David. Unul care să fie războinic, unul
16:18
care să organizeze armata unu care să întărească țara și unul
16:24
care să devină puternic. Și apărător al națiunii.
16:29
Asta așteptau ei în vremea aceea.
16:32
Voi ridica din căderea lui Cortului lui David, îi voi Drege
16:36
Spărturile, dărâmăturile și le vor zidi, iarăși cum era
16:40
odinioară dumneavoastră ce ați putea să înțelegeți din profesia
16:42
asta? Voi ridica din nou Dărâmăturile
16:45
lui David și îl voi face cum era odinioară dacă ați fi evrei, ce
16:49
ați înțelege? Ați înțelege că exact vremea lui
16:52
David se va repeta. Evreii din nou vor cuceri vor fi
16:57
mari puternici și tari. Acesta a fost intenția lui Isus
17:03
Hristos nicidecum. Încă ceva.
17:08
Sărbătoarea paștelor. Amplifică tensiunea pentru că
17:12
poporul era disperat și aștepta soluția și pentru că așteptau cu
17:18
tot sufletul această soluție erau gata să aclame pe oricine
17:23
care reușea să se ridice din popor și să promită o schimbare.
17:28
Cristos n-a promis o schimbare vocal, dar faptul că prezenta
17:34
lucrurile spiritual, cu excepția pildelor, care explica mai
17:38
simplu lucrurile spirituale, poți înțelege.
17:42
Din spusele lui cristos că el va fi un lider că el va conduce
17:47
națiunea. Sigur ei nu se refereau la o
17:51
altă împărăție spirituală, ci ei, repet, aproape supărător ei
17:56
toate lucrurile înțelegeau în contextul dorințelor lor
18:00
naționale, din nou o țară mare și puternică din nou o armată
18:05
care să-i apere să scoată romanii.
18:08
Străzile erau pline de soldați români înarmați, fiecare soldat.
18:13
Roman avea dreptul să oblige un evreu, să-i ducă bagajul.
18:17
O milă. Erau constrânși taxele erau
18:23
foarte mari, ei trăiau într-o sărăcie.
18:25
Lucie le era greu și aduceau aminte că aurul nu mai avea
18:30
valoare în vremea lui Solomon. Argintul nici atât?
18:36
Ei bine cu aceste lucruri în inimă, haideți să vorbim puțin
18:40
despre contextul social, așa cum am spus Iudeea era ocupată de
18:46
romani de 100 de ani. 100 de ani de 100 de ani erau ocupați.
18:53
Erau robi din neam în neam într-o sută de ani.
18:57
Câte generații sunt? Cel puțin 5.
19:04
Asta însemna că oamenii ăștia s-au obișnuit să fie robi.
19:09
Orice se întâmplă de obicei devine un obicei.
19:15
Poporul dorea libertate. Însă Roma dorea control și s-a
19:20
creat tensiunea. Pentru că ei doreau libertate și
19:24
Roma dorea control. Roma a trimis armata ca să-i
19:27
controleze și ei s-au simțit abuzați și controlați.
19:32
S-a creat tensiune între ei și stăpânii lor.
19:37
Priviți, vă rog faptul că. Oamenii trăiau în sărăcie sub
19:41
ocupația romană, plătind taxe grele.
19:44
Și aștepta un eliberator, dar Roma aștepta supunere ei sperau
19:49
că va veni un eliberator să-i scape de Roma și Roma se simțea
19:54
liniștită care are acolo un corp mare de armată general,
19:58
puternici și înțelepți, care fin liniștită țara iudeei.
20:04
De aceea, orice adunare publică îi speria pe romani pentru că se
20:09
putea semăna cu începutul unei revoluții.
20:13
Ei erau împotriva creștinismului, pentru că
20:16
creștinismul presupunea, nu neapărat o întâlnire în
20:19
sinagogă, ei se întâlneau peste tot.
20:22
Și lucrul acesta părea ca o incitare la revoltă.
20:27
De ce se întâlnesc ăștia în pădure în peșteri, în case peste
20:32
tot sunt grupuri, grupuri, romanii erau suspicioși și
20:36
credeau că oamenii aceștia pun la cale o revoltă, o revoluție.
20:42
De asemenea, era existau tensiuni politice.
20:44
În perioada aceea erau mai multe partide evreiești și fiecare
20:48
partid avea o anumită politică. Dumneavoastră.
20:51
Știți? De multe ori se spune de la
20:52
amvon despre cele mari 4 grupări.
20:56
Religioase politice care existau în Israel atunci existau, de
21:00
pildă, zeloții erau dornici de revoltă, erau foarte agresivi.
21:06
Ei nu știau altceva decât să facă o revoluție, să se
21:10
înarmeze, să-i atace pe romani. Întotdeauna se comportau în
21:14
felul acesta erau cei mai ne religioși din punctul ăsta de
21:18
vedere, apoi erau fariseii ei protejau tradiția, acesta era
21:23
rolul lor primordial. Ei tot timpul se uitau să nu
21:26
cumva să fie încălcată tradiția și tot timpul au ciocănit pe
21:30
Mântuitorul că a încălcat tradiția.
21:32
Saducheii erau pătura bogată a societății și ei colaborau cu
21:37
Roma. Ei avea se aveau bine cu
21:39
autoritățile romane și esenienii, oamenii ăștia.
21:43
Erau retrași în peșteri erau ca și călugării din generația
21:48
noastră. Dacă vreți oameni care se
21:49
îndeletniceau cu postul cu rugăciunea, cu sulurile, cu
21:53
cărțile sfinte, stăteau în peșteri retrași din societatea
21:56
care era păcătoasă, violentă și vulgară.
22:02
De asemenea, erau tensiuni religioase lideri care se
22:05
simțeau amenințați. De pildă, fariseii și cărturarii
22:09
se temeau de întâlnirile domnului Isus cu oamenii tot
22:13
timpul ei trimiteau spioni ca să audă care e învățătura domnului,
22:18
pentru că ei încercau să strângă să colecteze învățături pe care
22:23
i le calificau greșite și pe care apoi le foloseau ca să îl
22:27
prezinte în fața autorității romane ca un vinovat ca un
22:31
incitator la revoltă, aduceti va aminte cu femeia prinsă în
22:36
adulter. A procedat așa?
22:38
Cu moneda care trebuia să fie dată la templu, a procedat așa
22:43
încerca să-l prezinte Romei ca un desființat ori de taxe, lucru
22:47
care nu era deloc adevărat. Cristos n-avea treabă cu taxele
22:50
lor. El vorbea despre împărăția lui
22:52
Dumnezeu, nu despre taxele care mergeau la Roma.
22:56
Ei se temeau că își vor pierde influența față de popor pentru
23:00
că Isus devenise prea popular. Amenințător de Popular.
23:06
Haideți să ne uităm un pic la intrarea regelui pe un măgăruș.
23:10
Mântuitorul plânge pentru Ierusalim.
23:13
Este ciudat să constatăm faptul că Mântuitorul este singurul
23:19
rege care plânge pentru el Ierusalimul care îl vizitează.
23:23
El, de fapt, nu plânge pentru Ierusalim.
23:25
El plânge pentru orbirea spirituală a evreilor, orbire
23:29
spirituală în care trăiau și nu mai vedeam nimic altceva decât
23:33
tradițiile lor. Aduceți vă aminte plânsul
23:37
domnului N-ai cunoscut vremea cercetării?
23:41
De pildă pentru noi seara asta este o vreme a cercetării.
23:44
Cuvântul domnului ne cercetează. Și putem schimba anumite lucruri
23:49
care nu sunt bune în viața noastră sau nu sunt suficient de
23:53
bune? Cântarea ne poate conduce acolo.
23:55
Rugăciunea ceva anume un singur cuvânt poate să ne aducă aminte
24:01
de lucrul ăsta. Am avut experiența asta de
24:03
dimineață. Un singur cuvânt mi-a adus
24:07
aminte despre un lucru. Pe care mi-am propus să-l fac cu
24:11
ceva timp în urmă și am uitat și era un lucru spiritual pentru
24:14
viața mea personală. Și când a apărut cuvântul ăla în
24:18
conștientul meu, am zis doamne iartă-mă, am uitat de treaba
24:22
asta și m-am bucurat pentru că domnul mi-a adus aminte în felul
24:26
ăsta. Este un detaliu foarte mic, dar
24:29
viața mea este compusă din detalii.
24:32
De asemenea, Mântuitorul interne Ierusalim călare pe un măgăruș
24:36
împlinind profeția din zaharia. El vine nu să impresioneze, nu
24:42
i-a trebuit un cal, nu i-a trebuit fast importanță și
24:45
proeminență. El a venit ca să mântuiască, nu
24:49
se impresioneze. Oamenii așteptau putere.
24:52
Domnul le-a oferit smerenie, Isus nu vine să cucerească
24:56
orașul și nici țara și nici Roma.
24:59
El vine să cucerească inimile oamenilor.
25:02
Asta n-au înțeles ei, el avea în vedere o lucrare spirituală care
25:06
să îi conducă la sfințenie. Ei aveau în vedere o lucrare
25:10
națională care să-i conducă la libertate și la putere
25:13
națională. Câtă diferență, o diferență
25:15
totală, oamenii ăștia mergeau în 2 direcții diferite și nu l-au
25:20
înțeles pe mântuitorul. Încă ceva Mântuitorul nu vine ca
25:27
un general și vine ca un slujitor în Matei.
25:30
Capitolul 20, versetul 28. El spune, eu nu am venit ca să
25:33
mi se slujească. Generalul vine ca să-i slujești.
25:38
Dar el spune, eu am venit să vă slujesc vouă.
25:41
Generalul nu slujește pe nimeni. Soldatul slujește de aceea
25:45
cristos învață cel care e mai mare să-l slujească pe cel care
25:49
este mai mic. Uneori se întâmplă să merg cu un
25:53
slujitor mai tânăr. Și eu îi deschid ușa, și-l invit
25:56
să iasă și el îmi spune, ești tu primul și eu îi spun, nu și el
26:01
insistă și îi spun, nu zice Biblia Ăla mai mare să-l lase pe
26:04
cel mai mic. I sunt obligați să facă asta,
26:07
dacă dacă nu era așa, fii liniștit că nu ești și tu
26:09
înaintea mea scriptura ne învață această ordine duhovnicească, e
26:14
un detaliu este, dar trebuie să-l practicăm ce vreți să
26:17
practicăm numai cele 10 porunci? Trebuie să ne acomodăm cu
26:22
scriptura și cu regulile lui Dumnezeu.
26:27
Observați că evreii își pun hainele pe drum.
26:31
Aceasta era o recunoaștere al regalității domnului Isus
26:36
cristos, însă câteva zile mai târziu, mulțimea care l-au
26:40
aplaudat l-au aclamat. I-au cântat, au spus
26:44
răstignește-l de dimineață am încercat să subliniez asta,
26:47
vorbim Vorbindu-vă despre perseverență, ce este
26:51
perseverența, capacitatea de a crede în mod constant același
26:57
lucru? Capacitatea de a face în mod
27:00
constant, același lucru să nu te schimbi să fii constant.
27:06
Dacă ești Pocăit și te rogi Roagă-te constant, dacă ești
27:10
POCĂIT și Evanghelizezi evanghelizează constant.
27:14
Dacă ești pocăit și Postești, postește constant fii
27:17
perseverent, în ce faci nu astăzi ești așa mîine invers,
27:22
iar o lași, iar o iei, iar o lași, iar o iei.
27:25
Dacă tu ai vedea pe cineva că face asta nu l-ai respecta,
27:29
atunci tu de ce vrei să fii respectat în condițiile astea
27:32
perseverența? Atrage admirația.
27:37
Dezvoltă caracterul, creează o reputație, un nume bun, tot ce
27:43
faci, invers creează cu totul opus.
27:47
Puterea lumii intimidează însă mântuitorul n-a intimidat, v-ați
27:51
simțit vreodată intimidați în prezența lui, nu, dimpotrivă, el
27:55
atrage. Când ne rugăm simțim o căldură,
28:00
o siguranță, o stare de bucurie imensă, nu ne simțim intimidați
28:05
de domnul, ne simțim îmbrățișați, iertați și
28:09
binecuvântați. Imi dau.
28:13
Ei și manifestau autoritatea și puterea.
28:17
Mulțimea îl aclamă însă mai târziu îl respinge, nu numai că
28:21
îl respinge, deși îl primește. Nu-l urmează.
28:26
Nu-i suficient să-l primești pe Isus după ce l-ai primit,
28:30
trebuie să-l urmezi că dacă doar îl primești, ai început să faci
28:34
un lucru. E ca și cum vrei să faci o
28:35
ciorbă. Pui apa la foc pui acolo nu știu
28:40
să zicem ceva ce se pune. Prima oară se pune cep se pune
28:43
și după ce ai pus aia nu mai pui nimic stingi focul și ai plecat.
28:47
Întreb, eu cine mănâncă fiertura aia că nu e terminată?
28:53
Nu-i suficient să-l primești, trebuie să-l urmezi.
28:56
Trebuie să continui să fii perseverent, să te duci mai un
29:00
an, continuă mai o zi, continuă mai o oră continuă.
29:03
Îți mai bate inima doar o dată continuă.
29:06
Asta se numește loialitate. Perseverență asta se numește
29:11
visul care te poartă care îți dictează acțiunile.
29:17
E viziunea pe care o ai până când mor o să fac lucrul ăsta,
29:21
Dumnezeu să mă oprească, să mă opresc o zi sau cu o secundă mai
29:25
devreme. Ăsta este visul creștinilor până
29:29
la capătul vieții să fie credincioși lui Dumnezeu.
29:33
Intrarea domnului în Ierusalim, însă a polarizat mulțimile.
29:38
Evreii așteptau un mesia cu sabie, însă Dumnezeu le-a trimis
29:42
un mesia pe măgăruși, iar mesajul a fost simplu pace.
29:46
Măgărușul vorbea de pace pe ei, așteptau să vină cristos pe un
29:49
cal și cu o sabie lungă să atingă pământul.
29:52
Așa da, dar el vine pe un măgar și dintr odată le-a tăiat era.
29:58
Nu pot să vorbesc de aici foarte obișnuit, dar le-a tăiat
30:01
speranța. Când au văzut că vine pe
30:04
măgăruș, au înțeles că nu e pregătit de război.
30:07
E pregătit de pace pace cu cine cu Roma?
30:10
Pe ăștia îi jupoaie, îi nedreptățește, îi sărăcește.
30:15
Și el vine. Ca un pașnic, păi noi de un
30:18
pașnic avem nevoie. Darwin a fost pașnic, dar a
30:22
venit cu fiii țeruiei, care și învârteau buzduganele ca niște
30:26
moriști. Mulțimea îl laudă, dar fariseii
30:34
îl critică și îl contestă, era o polarizare.
30:38
Ucenicii erau de acord cu el, dar Fariseii erau împotriva lui.
30:42
Poporul primește, dar cărturarii fariseii preoții îl resping și
30:47
mai târziu îl arestează. Îl BAT și-l omoară.
30:51
De aceea mulțimile aclamă strigând osana, spuneam la
30:55
început că o să spun câte ceva despre treaba asta, pentru ca să
30:58
înțelegem că intrarea asta a domnului în Ierusalim n-a fost o
31:02
intrare obișnuită. A fost asta, a fost intrarea lui
31:06
ca Rege. Asta a fost intrarea lui ca
31:09
împărat. Asta a fost intrarea lui ca
31:11
Mesia a fost o intrare oficială pur și simplu oficială și am să
31:17
vă spun următoarele cuvinte, ca să fac un pic limpede treaba
31:19
asta atât cât e posibil. Psalmul 118.
31:24
De unde este inspirat textul pe care îl întâlnim aici?
31:28
Este o cântare oficială a evreilor pelerini, care veneau
31:33
să să sărbătorească la toate sărbătorile la Paște și acum era
31:39
Paștele la cincizecime la sărbătoarea corturilor ei Cântau
31:43
psalmul 118 pentru că asta se numește în Evreiește Halel.
31:50
Asta înseamnă osana înseamnă a cânta LAUDE domnului când i-au
31:55
cântat Osana, știți ce însemna la vremea aceea ozana?
31:59
Salvează ne acum. Ei când spuneau Osana ei Cântau,
32:05
așa salvează-ne acum salvează-ne, acum salvează-ne
32:09
acum asta Cântau asta strigau pe străzi.
32:12
Noi nu înțelegem că nu facem parte din cultura lor, dar la
32:16
momentul acela era un strigăt de ajutor.
32:19
Era o cântare de jale, era o cântare de speranță, era o
32:23
cântare care chema. Care punea în evidență nevoia
32:27
lor de a fi ajutați, numai că ei doreau să fie ajutați în
32:31
legătură cu Roma. Cristos vrea să-i ajute în
32:34
legătură cu păcatul și aici așteptările lor erau diferite de
32:38
planul lui Dumnezeu. Titlul predicii mele este
32:42
așteptările evreilor în conflict cu planul lui Dumnezeu.
32:47
Lor le trebuia o împărăție națională cu bunăstare.
32:53
Și cu toate cele domnul a venit să aducă împărăția lui Dumnezeu
32:58
pe pământ. Și să-i facă membri ai familiei
33:01
cerești. Însă fiecare înțelegea același
33:06
limbaj într-un fel propriu. Populația era polarizată.
33:12
Și fiecare înțelegea ce îi plăcea.
33:16
Observați, vă rog că expresia asta era folosită ori de câte
33:19
ori un rege intra în cetate. De asemenea, era folosită atunci
33:25
când marele preot intra în templu și mai era folosită
33:28
atunci când oamenii veneau să se închine înaintea lui Dumnezeu.
33:32
Pentru că întotdeauna când ei veneau spuneau doamne,
33:34
salvează-ne acum. Acești psalmi erau cântați la
33:38
marile sărbători, iar aceasta era o mare sărbătoare pentru că
33:42
erau la o săptămână de Paște și pastorul Cladovan în predica de
33:46
dimineață a explicat zilele de sărbătoare, așa cum erau
33:50
prevăzute în vechiul testament, începând cu exod capitolul xii,
33:54
acolo unde începe așezarea paștelor încă o dată într-o în
33:57
paranteză, mai spun, și eu știu că unii poate să ispitesc din
34:01
punct de vedere tradițional. Fraților, noi nu sărbătorim
34:04
Paștele. Eu mi-am scos din vocabular cu
34:08
totul lucrul ăsta. Noi nu sărbătorim Paștele noi
34:10
sărbătorim Învierea oameni dragi.
34:14
Noi peste o săptămână sărbătorim învierea, nu Paștele Paștele
34:17
sărbătoresc evreii, nu suntem evrei.
34:21
Ei au ieșit din Egipt, strămoșii mei au ieșit din Egipt.
34:23
Eu nu-s evreu. Noi sărbătorim învierea lui Isus
34:27
Cristos, care numai una națională e universală.
34:31
Noi sărbătorim învierea duminica viitoare, nu paștele, nu mâncăm
34:34
ierburi amare, nu ne ocupăm cu lucrurile astea.
34:38
Multe detalii pot fi corectate în viața noastră, în timp ce
34:41
mergem spre bătrânețe, dar uneori ni se pare că ne trădăm
34:44
tradițiile mai bine să tragem scriptură decât tradițiile.
34:46
Nu asta vreți să-mi spuneți, nici vorbă.
34:52
Ca o ironie, sărbătoarea eliberării se ținea într-un oraș
34:57
ocupat de romani. Ce eliberare era aia când
35:01
orașul. Ieri am mărșăluit, străzile erau
35:05
pline de români înarmați și ei sărbătoreau eliberarea care
35:09
eliberare. Eliberarea lui Isus Da dar
35:13
eliberarea națională nu eliberare națională, trebuia
35:16
să-i scoată pe români afară, dar poți să fii pocăit și dacă sunt
35:19
români în oraș, nu? Nu te împiedică că pocăința este
35:24
mai. Grea e prețul mai mare.
35:27
Asta e cu totul altceva, dar pocăința nu are legătură cu un
35:30
guvern. N-are legătură cu o politică,
35:33
n-are legătură cu nimic. Pentru că este un fel de a trăi
35:36
în sfințenie înaintea lui Dumnezeu.
35:38
Dar dacă ai un partid politic și vrei să-l aduci pe unul și să-l
35:42
îndepărtez pe altul, atunci dintr-o dată te ocupi cu altceva
35:46
evreii cu asta se ocupau, de aia Nu l-au înțeles pe cristos, s-au
35:49
mirat de el. Și el de ei că nu înțeleg?
35:54
Nici ucenicii n-au înțeles. Uitați-vă, vă rog la faptul că
35:59
în sală 118 se vorbește despre victorie și în egală măsură
36:04
despre suferință. Psalmul conține 2 imagini cheie
36:07
și noi le folosim pe amândouă, mai ales pe prima petru reia
36:11
această idee. Psalmul 118 cu versetul 20 II
36:15
spune așa piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să
36:19
fie pusă în capul Unghiului. Acesta este un verset din halal.
36:24
Pentru că psalmii de la 118 până la 133 toți erau psalm din halal
36:30
care se cântau la sărbători. Sărbătorile aveau cântările
36:34
astea, cum noi avem sărbători? Ați observat la încheiere?
36:37
Sunt niște cântări specifice care vorbesc despre despre
36:41
înviere la întruparea domnului. Vorbim despre venirea lui în
36:45
lumea asta și ei aveau cântări specifice, iar psalmul 18 era
36:50
folosit de obicei. Înainte de Paște și a fost
36:55
folosit și în anul acesta, când Hristos a intrat în Ierusalim.
37:00
Acum Mântuitorul aplică acest verset la sine și spune așa, în
37:04
Matei 21 n-ați citit niciodată în Scriptură piatra pe care au
37:08
lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul Unghiului.
37:13
El face apel la această profesie și le spune, eu sunt ăla.
37:18
Și n-au înțeles, fraților, N-au primit, n-au putut să priceapă.
37:25
Mă întreb, nu sunt astăzi oamenii în adunări care nu pot
37:28
să priceapă ba? Da, sunt oameni care au tot
37:31
felul de tradiții la care țin și li se pare că dezonorează.
37:35
Nu știu pe cine, pe cine le-a predat tradiția sau poate chiar
37:38
o pune pe seama lui Dumnezeu sau a Bibliei și dacă le spui ceva
37:41
din Scriptură se ofensează și spun că numai așa se poate nu
37:45
altfel. Fraților lumina, care vine din
37:48
Evanghelie, nu se referă doar la momentul convertirii, se referă
37:52
la orice detaliu pe care pe care noi îl schimbăm în viața noastră
37:56
până la bătrânețe. Sunt o grămadă de lucruri pe
38:00
care le-am învățat după ce m-am pocăit și am încercat să le
38:04
implementez în viața mea. Nu se schimbă totul la nașterea
38:09
din nou. Un copil la nașterea din nou
38:12
doar se naște viu, dar nu-i mare doar e viu doar există, dar nu e
38:18
educat, nu-i obișnuit, nu e instruit nimic.
38:21
Toate astea se întâmplă în proces, numai nașterea se
38:24
întâmplă la nivel de eveniment. Am ajuns aproape de încheiere și
38:32
aș vrea să vă spun că Isus intră în Ierusalim.
38:36
Exact în timpul în care psalmul ăsta era cântat, iar Cântarea
38:40
din psalmul ăla era despre el. Și ei nu știau că el este.
38:46
Celor ce lui. Căruia ei îi cântau.
38:52
Ei cântau această cântare care se referea la Mesia.
38:56
Dar Mesia era lângă ei. Și îl persecutau dumneavoastră.
39:01
Vă puteți imagina ce paradox și oamenii ăia?
39:05
Aveau bărbi. Și se lăudau cu înțelegerea
39:09
scripturii. Iar cel pe care îl.
39:15
Persecutau. Era cel din cântările lor de
39:18
laudă. Îi cântau domnului și domnului
39:22
era lângă ei. Îi cântau lui Mesia eliberatorul
39:26
lui și Mesia era lângă ei. L-au prins și l-au bătut o
39:31
noapte întreagă și n-au știut că îl bat pe Mesia.
39:35
Neștiința. Te pune în situația să faci
39:40
foarte multe prostii. De aceea, educarea, minții,
39:45
cunoașterea, dezvoltarea caracterului să stai pe lângă
39:49
oameni care îți lărgesc orizontul care te ajută să
39:53
continui să crești, nu doar să crești într-o zi și să crești în
39:56
fiecare zi, să cunoști tot mai bine.
39:59
Matematica se poate cunoaște într-o mie de feluri dacă știi
40:03
cât fac 2 + 2 e matematică nu, dar la nivelul ăsta de
40:07
matematică vrei să rămâi, nu vrei să treci la înmulțiri și
40:12
împărțiri. La fracții și la lucruri la care
40:14
nu mă pricep n-am fost bun la matematică, nici nu știu la ce
40:16
am fost bun. Mulțimea folosește exact
40:21
cuvintele Mesianice din psalmul. Acesta proclamă un Rege, iar
40:25
regele de lângă ei era nebăgat în seamă și persecutat.
40:28
Psalmul 118 leagă intrarea triumfală cu respingerea și cu
40:33
suferința. Ceea ce este impresionant este
40:37
faptul că mulțimea cântă psalmul 118 fără să știe că persoana
40:42
căreia îi cântă este pur și simplu în mod fizic, cu ei și
40:47
lângă ei și în loc să-i cânte lui ei pe el îl persecută și ei
40:52
cântă unei idei. Cântă pentru cineva care nu știu
40:56
unde e și când va veni. Aveau laude pe buze.
41:02
Dar aveau multă instabilitate în inima lor avea un entuziasm de
41:07
moment. Dar n-avea un angajament solemn.
41:12
Domnul Isus Hristos intră în Ierusalim și observați că se
41:16
creează un moment paradoxal. Și paradoxul constă în faptul
41:23
că. Dacă te uiți la el când intră în
41:25
Ierusalim pare un triumf. Dar drumul în Ierusalim duce nu
41:30
la triumf. Duce la cruce.
41:35
N-ar fi trebuit să ajung acolo din punct de vedere al cerului.
41:39
Dar evreii. A trebuit să-l pedepsească.
41:43
Asta a fost un fel de pedeapsă pentru ei, dar era de fapt
41:47
agenda cerului că Isus să moară că dacă nu murea păcatele
41:50
noastre nu puteau fi iertate, pare acceptare, dar de fapt, el
41:55
resping pare bucurie, dar Isus plânge.
41:58
Și dacă Isus plânge, atunci bucuria lor nu există.
42:02
Vă mai aduceți aminte că de multe ori am auzit întâmplarea
42:06
potrivit căreia nu știu dacă e imaginară sau reală, foarte
42:09
probabil că e reală, e reală un. Tânăra a terminat Facultatea de
42:14
muzică, a compus o cântare și a interpretat-o în ziua
42:18
ceremoniei. Și toată sala când a finalizat
42:22
s-a ridicat în picioare și l-au aplaudat frenetic.
42:28
Și mama lui a venit la el plină de bucurie și l-a văzut puțin.
42:32
Chris, dezamăgit, l-a citit, l-a simțit și l-a întrebat, Hei, de
42:37
CE nu ești bucuros în ziua asta bucuriei și el a spus Mama și
42:41
i-a spus, Da cântarea fost superbă.
42:43
Toată lumea s-a ridicat în picioare.
42:46
Și el i-a spus, Uite, e un om acolo care nu s-a ridicat în
42:48
picioare și m-am a spus, atunci stai în drum nou și tânărul a
42:53
spus mamă, omul la care nu s-a ridicat în picioare.
42:55
E profesorul meu de muzică. Dacă el nu s-a ridicat în
42:59
picioare, poate să se ridice globul pământesc, că el se
43:02
pricepe la ce am cântat eu oamenii din sală.
43:07
Isus nu vine să cucerească orașe și nici sări el vine să ne
43:10
cucerească pe noi cu pocăință. El așteaptă să ne predăm.
43:16
Vă aduceți aminte că uneori spun că dacă Dumnezeu nu reușește să
43:20
ne convingă, ne constrânge, el așteaptă să ne predăm dacă nu ne
43:24
cucerește. Atunci când ne cucerește, ne
43:27
constrânge, dar dacă ne predăm, nu ne mai constrânge, ci pur și
43:31
simplu suntem ușor de cucerit. El vine nu să ne ia, nu să ne
43:38
ceară, el vine să ne ofere. Ce ne-a cerut el când am venit?
43:42
El ne-a iertat păcatele, el ne-a sfințit, ne-a făcut membri ai
43:46
împărăției lui Dumnezeu. El ne ascultă rugăciunile, el ne
43:49
binecuvintează, el ne vindecă el ne dă pâine și apă, ne dă
43:53
sănătate. Toate lucrurile pe care le vedem
43:56
le plătim la magazine de la noi, am plătit nimic absolut nimic și
44:00
mai stăm să cântărim dacă punem la colectă 1 USD sau 5.
44:05
Unii laudă. Alții îl resping, unii sunt
44:10
indiferenți, dar Mântuitorul continuă să meargă 3 ani și
44:14
jumătatea mers a intrat și a ieșit din Ierusalim cea mai mare
44:18
perioadă din viață și-a petrecut-o în partea cealaltă a
44:22
țării în galileea nazaret, acolo unde trăia el de copil, dar a
44:27
venit deseori la Ierusalim, a intrat și a ieșit, dar de data
44:31
aceasta a continuat să meargă, indiferent ce credeau oamenii și
44:34
a mers până la capăt, a mers până la cruce și acolo a murit
44:37
pentru noi. Oameni dragi tabloul acesta este
44:41
realitatea care ne-a mântuit pe noi toate păcatele noastre nu
44:45
mai există, pentru că Isus cristos a intrat în oraș, a mers
44:49
la cruce a murit, a înviat și astăzi este Mântuitorul tuturor
44:53
oamenilor pentru că într-o zi voi fi în cer voi fi, pentru că
44:58
el a murit pentru păcatele mele. De aceea întreaga mea viață mă
45:02
simt responsabil față de ce a făcut el pentru mine.
45:05
El este totul e trecutul meu prezentul meu și viitorul meu,
45:09
ori de câte ori se cântă o cântare, mă gândesc.
45:13
Trebuie neapărat să-mi adun emoția și să cânt, nu pot să TAC
45:17
nu vreau să nu vreau să TAC nici măcar o strofă, pentru că
45:22
trebuie să-i când eu trebuie să-i cânt, pentru că îi sunt
45:25
dator domnului. Nu vreau nici măcar un rând
45:28
dintr-o cântare să nu-l cânt, pentru că eu trebuie să cânt.
45:32
Pentru că pe mine m-a iubit pe mine, m-a ridicat pe mine, m-a
45:35
mântuit pe mine, m-a binecuvântat.
45:38
Este treaba mea să mă silesc. Vreau să îmi impun să fiu harnic
45:42
pentru domnul. Și de 42 de ani încerc să fiu
45:46
harnic pentru domnul și încă nu sunt.
45:50
Ce ai în suflet în această zi a intrării domnului în Ierusalim.
45:56
Ești angajat în această luptă, să-ți onorezi stăpânul?
46:01
Sau pur și simplu încă te odihnești.
46:05
Ți-ai pus talantul undeva în Pământ și stai liniștit?
46:11
Fii sincer răspunde la această întrebare, nu mie răspundeți
46:14
dumitale te simți angajat înaintea domnului, cu toate
46:17
resursele pe care le ai cu inteligența pe care o ai cu
46:22
banii pe care îi ai cu timpul pe care îl ai cu abilitățile pe
46:26
care le ai. Te simți angajat plenar profund
46:31
complex înaintea domnului te culci liniștit te trezești
46:35
bucuros că mai ai încă o zi să-ți manifești credința.
46:40
Nu există creștini pasivi, există religioși pasivi,
46:44
creștinii sunt harnici, creștinii sunt angajați,
46:48
creștinii sunt iubitori, sunt iertători și folosesc orice
46:51
prilej ca să-și onoreze stăpânul și să-i aducă Slavă și glorie.
46:56
Oamenii lui Dumnezeu vă chem la rugăciune în seara aceasta și
47:00
trecând prin sărbătoarea asta să ne mai aducem încă o dată aminte
47:03
că poți să trăiești într-o țară religioasă, poți să trăiești
47:07
lângă Mesia și să ajungi să nu înțelegi nimic.
47:10
Din ce a spus Mesia, de aceea ne rugăm domnului să ne deschidă
47:14
mintea și să înțelegem Evanghelia amin haideți să ne
47:17
ridicăm la rugăciune.