Latest / Fiti Oameni / Credința, nădejdea și dragostea - Ghiță Mocan
Transcript
- 0:00E de prisos să vă aduc aminte că veșnicia înseamnă o duminică
- 0:04fără sfârșit. Vă puteți imagina o duminică ce
- 0:09nu va fi urmată de ziua de luni? Ziua de care ne temem cu toții.
- 0:16Ziua aceea numită Punctul zero din care începem să urcăm spre
- 0:19duminică. De aceea bine zicem câteodată,
- 0:24adă doamne ziua aceea. Haideți să deschidem, așadar
- 0:28scripturile și să ne bucurăm de ele încă o dată la Evanghelia,
- 0:32după Luca la capitolul 7. Citim Primele 10 Versete.
- 0:39Și cu toate că vom predica din întregul capitol, le citim doar
- 0:43pe acestea, capitolul are 50 de versete și eu mă gândeam să vă
- 0:47cruț. Așadar, primele 10 doar.
- 0:54Să ascultăm cu atenție cuvântul. După ce a sfârșit de rostit
- 1:01toate aceste cuvântări înaintea norodului care îl asculta.
- 1:05Isus a intrat în capernaum. Un sutaș avea un rob la care
- 1:11ținea foarte mult și care era bolnav pe moarte.
- 1:17Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutașul a trimis la
- 1:22el pe niște bătrâni ai iudeilor ca să-l roage să vină să vindece
- 1:26pe robul lui. Aceștia au venit la Iisus, l-au
- 1:30rugat cu tot dinadinsul și au zis.
- 1:34Face să-i faci acest bine, căci iubește neamul nostru și el ne-a
- 1:39zidit sinagoga. Isus a plecat cu ei, dar nu era
- 1:44departe de casă când sutașul a trimis la el pe niște prieteni
- 1:48să-i spună. Doamne nu te mai osteni atâta
- 1:53pentru că nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu, de
- 1:57aceea nici nu m-am socotit vrednic să vin eu însumi la tine
- 2:02ci zi o vorbă și robul meu va fi tămăduit, căci și eu care sunt
- 2:08sub stăpânirea altuia, am sub mine ostași și zic unuia du-te
- 2:14și se duce altuia, Vino și vine și robului meu fă cutare, lucru
- 2:19și-l face. Când a auzit Isus, aceste vorbe
- 2:24s-a minunat de sutaș, s-a întors spre norodul care mergea după el
- 2:29și a zis, vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credință
- 2:34atât de mare. Când s-au întors acasă, trimișii
- 2:40au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav amin ședeți.
- 2:55Unul dintre cele mai cunoscute și frumoase versete din noul
- 2:59testament, se găsește în întâi corinteni 13 cu 13.
- 3:06Acum, dar rămân acestea 3 credința.
- 3:10Nădejdea și dragostea. Dar cea mai mare dintre ele
- 3:16este. Dragoste de iubiții mei, frați
- 3:20și surori iubiți, ascultători, dragi, prieteni, îngăduiți mi să
- 3:24aducă înaintea dumneavoastră în această frumoasă dimineață un
- 3:28mesaj despre aceste virtuți cardinale credința NĂDEJDEA.
- 3:35Și dragoste și căutând prin Scriptură, am găsit că un
- 3:40capitol din Evanghelia după Luca.
- 3:44Cuprinde în mod narativ sau dacă vreți descrie în mod plastic
- 3:49toate aceste 3 virtuți, iar capitolul acesta este chiar
- 3:54capitolul 7 din Evanghelia. După Luca, acest capitol se
- 3:59împarte în 3 secțiuni. Prima cea pe care am citit o de
- 4:03la 1-10 a 2-a de la 11-35 a 3-a de la 36-50.
- 4:12În prima pericopă îl urmăm pe Isus, suntem împreună cu el pe
- 4:17drum și vedem ce poate face domnul pe drum, în a 2-a
- 4:21pericopă îl însoțim pe domnul, în locul acela de care cu toții
- 4:25ne ferim, dar în care toți vom ajunge cândva îl însoțim pe
- 4:30domnul la cimitir. Iar în a 3-a pericopă îl însoțim
- 4:36pe domnul acasă sau în casă. Și iată-l pe Hristos, care
- 4:43într-un singur capitol, în câteva episoade diferite, dar
- 4:47care se succed cu rapiditate, unul după celălalt îl găsim și
- 4:52pe drum. Îl găsim și în cimitir.
- 4:56Îl găsim și acasă. Ce minunat că pe domnul îl găsim
- 5:01peste tot și nicăieri. Nu putem să fugim de el pentru
- 5:06că el fuge după noi. El este deja acolo înaintea
- 5:10noastră, în omniprezența lui BINECUVÂNTAT să fie el.
- 5:16Așadar, dragii mei îngăduiți în casă, vă fac această prezentare,
- 5:20urmând pericopele cele 3 pe care vi le-am menționat și să ne
- 5:24bucurăm deopotrivă de virtuți, dar nu numai, să ne bucurăm și
- 5:28să fim de acord cu ele, ci fie ca în timp ce vorbim despre ele.
- 5:34Într-un chip tainic și miraculos.
- 5:38Aceste virtuți să ia chip în noi.
- 5:41Și să ne umple domnul de ele pentru că acestea rămân credința
- 5:46nădejdea și dragostea. Să începem, așadar cu credință.
- 5:51Ce este credința, probabil cea mai simplă și concisă definiție
- 5:58a credinței o găsim în evrei capitolul 11, versetul întâi,
- 6:02unde citim și credința este o încredere neclintită în
- 6:06lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre
- 6:09lucrurile care nu se văd. Cu toții sau aproape toți știm
- 6:14versetul acesta, iar acolo unde ni s-a spus credința este o
- 6:18încredere. E corect din punct de vedere
- 6:21dogmatic. E foarte corect, doar că în
- 6:24textul original nu apare cuvântul încredere nu apare.
- 6:29În original este un cuvânt aproape imposibil de tradus,
- 6:34unde zice și credința este esența sau ființa lucrurilor
- 6:40nădăjduite. Credința este esență, este
- 6:45nucleu dur. Credința este ceva, dar ceva
- 6:48esențial, ceva din care cresc celelalte o sămânță din care
- 6:53crește planta, un prim pas care alcătuiește apoi drumul cel
- 6:57lung. O scânteie care face mai târziu
- 7:00focul cel mare. Credința este așadar esența
- 7:06lucrurilor nădăjduite este ființa acestora, dar aproape
- 7:10niciun traducător modern nu se riscă să pună.
- 7:13Este esență pentru că ar fi o întreagă discuție destul de
- 7:18filozofică între esență și ființă, pentru că e diferență
- 7:22între esență și ființă și ființă și existență.
- 7:26Și deja ne-am complicat suficient.
- 7:28Și atunci traducătorii foarte atenți la cititorul care va lua
- 7:33textul biblic și îl va citi, ne-a spus de a dreptul și
- 7:35credința este o încredere neclintită în lucrurile
- 7:41nădăjduite, pentru că da, dragii mei credința este în primul rând
- 7:46o încredere. Credința, cuvântul în sine
- 7:48pistis nu se referă la dogmatică sau la confesiune decât în al
- 7:542-lea și în al 3-lea rând, credința se referă în primul
- 7:57rând la încredere. La o atitudine internă
- 8:01interioară la o mișcare a sufletului către Dumnezeu, iar
- 8:05pentru ca să aibă loc credință, trebuie să fie neapărat o
- 8:09diferență între cel care se încrede și obiectul.
- 8:15Da sau persoana spre care se îndreaptă încrederea îngăduiți
- 8:20îmi doar o mică paranteză și apoi ne întoarcem la pericopa cu
- 8:24sutașul și cu vindecarea robului acestui sutaș.
- 8:30Credința funcționează doar în situații de inegalitate.
- 8:36Ca să existe credință, trebuie neapărat ca cineva să fie mic și
- 8:41altcineva să fie vă rog Intuiți împreună cu mine, mic și
- 8:46altcineva să fie mare. Trebuie doar să urmăriți
- 8:50gesturile mele și deja știți. Trebuie ca cineva să fie sărac.
- 8:57Și altcineva să fie cum? Bogat.
- 9:01Trebuie ca cineva să fie slab. Și altcineva să fie cum?
- 9:07Tare. Trebuie ca cineva să nu știe.
- 9:12Și altcineva. Să știe.
- 9:17Credința înseamnă că întotdeauna cel mic slab sărac și neștiutor
- 9:24se încrede în cel. Mare bogat, știutor.
- 9:30De aceea credința în sensul tehnic.
- 9:35Se potrivește cu adevărat până la ultima ei consecință doar în
- 9:40relația dintre om și Dumnezeu. Pentru că între om și Dumnezeu
- 9:46este o diferență cât de la cer la pământ, pentru că niciodată
- 9:52creatura nu va fi precum este cine creatorul zicem niciodată.
- 9:57Noi sperăm că atunci când îl vom vedea pe el, vom fi ca el, dar
- 10:01în condiția de creatură. În condiția aceasta purtător de
- 10:05trupuri și toți știm ce înseamnă să îți porți trupul zeci de ani.
- 10:10Prin viață. Credința, așadar, nu se poate
- 10:15aplica la credința unui om înalt om a unui om într-o instituție a
- 10:19unui om, într-o situație anume într-o putere anume într-o
- 10:23tehnologie nu se poate aplica, pentru că e de la egal la egal
- 10:28sunt producții ale omului, este omul și alt om.
- 10:31Credința e pusă în lucrare doar în relația cu Dumnezeu.
- 10:36De aceea vom spune că în felul acesta interpretăm credința în
- 10:40seara aceasta, în dimineața aceasta, în sensul ei primar.
- 10:43În sensul de încredere, haideți să ne întoarcem.
- 10:46Vă rog la episodul cu sutașul și să-l povestim puțin ca să vedem
- 10:51ce fel de credință a avut sutașul sutașul sau TEN
- 10:55centurionul acesta nu era evreu. Cum putem să intuim?
- 10:59Era fie roman, fie sirian, iar numele în sine de centurion
- 11:04înseamnă că era un fel de ofițer care conducea, dar avea în
- 11:08subordine 100 de soldați de la centuria, care înseamnă 100.
- 11:14Ei bine, omul acesta se dovedește a fi extrem de inimos
- 11:18de milos. E un om cu un caracter special
- 11:21pentru că observați avea un rob, un sclav care era foarte bolnav
- 11:26și în epoca aceea erau târguri de sclavi, iar sclavii se
- 11:30vindeau în târg ca să ne liniștim un pic, trebuie să știm
- 11:34că ei nu considerau sclavii ființe umane și atunci nu aveau
- 11:37nici o problemă etică să-i vândă și să-i cumpere, nici chiar să-i
- 11:41pedepsească, nici chiar să-i omoare uneori în bătaie.
- 11:45Sau din cauza unei pedepse. Au fost vremuri în istoria
- 11:50îndepărtată, în care nu toți oamenii erau considerați oameni.
- 11:53Știu că e greu de imaginat când acum prea îi considerăm pe toți
- 11:57oameni. Dar erau vremuri în care puțini
- 12:02se considerau a fi oameni. Centurionul acesta ne uimește.
- 12:11Prin faptul că având un sclav un rob bolnav pe moarte.
- 12:18În loc să renunțe la el, nu în loc să-l vândă între ghilimele.
- 12:22Nu mai lua nimic pe el. În loc să-l dea deoparte, să
- 12:27meargă la târg și să-și cumpere unul de care.
- 12:32Sănătos că doar de aceea lași o mașină veche și îți iei una
- 12:35sănătoasă. Să nu te lase la greu.
- 12:41În loc să schimbe un sclav bolnav pe un sclav sănătos.
- 12:46Omul acesta ne uimește prin faptul că el dorește același
- 12:51sclavie, nu vrea să schimbe el, îl vrea pe acesta din bolnav.
- 12:56Îl vrea acum. Sănătos, dacă era prima
- 13:00variantă, atunci cu banii s-ar fi rezolvat, adică pe o cale
- 13:04naturală. Mergi cu banii și cu banii
- 13:06rezolvi la târg. Dar a 2-a variantă devine mult
- 13:12mai complicată și improbabilă ca să nu zic imposibilă prin faptul
- 13:17că dacă vrei din bolnav, același om să fie sănătos, iar ăsta e
- 13:22bolnav pe moarte. De fapt, toți când suntem
- 13:26bolnavi, suntem bolnavi pe moarte, nu suntem pe viață.
- 13:33Ca să se întâmple asta? Ai nevoie de un miracol de o
- 13:37minune, iar minunea miracolul e specialitatea lui Dumnezeu.
- 13:44Noi nu putem face minuni. Iar când încercăm să facem sau
- 13:49ni le imaginăm, suntem în eroare de sistem.
- 13:53Singurul care poate face nu că poate operează minuni văzute
- 13:58nevăzute, spectaculoase, nespectaculoase, personale,
- 14:02familiale. Bisericești, locale mondiale e
- 14:07Dumnezeu. Sutașul ne uimește, așadar că
- 14:11jinduiește la o minune. El el vrea un rob sănătos, dar
- 14:17el, de fapt, ca să-l aibă, are nevoie de o minune și se duce
- 14:22spre bătrânii cetății. Cum vedem, e vorba de cetatea
- 14:26capernaumului și îi roagă pe aceștia.
- 14:29Vă rog rugați-l pe Isus pentru că auzise despre Isus că este
- 14:33făcător de. Minuni rugați-l și ei sigur, nu
- 14:38intrăm în detalii, îl roagă, îl roagă pe domnul cu cuvinte atât
- 14:42de frumoase mijlocesc așa de frumos, zice că face să-i faci
- 14:46acest bine, pentru că zice că iubește neamul nostru, ori nu e
- 14:52ușor să iubești pe evrei. Credeți mă, că nu e ușor, știm
- 14:56toți că nu e ușor. Sigur că noi ne.
- 15:01Entuziasmăm cu psalmi cu Israel cu Ierusalim cu.
- 15:07Sigur că ne entuziasmăm cu niște texte, dar.
- 15:10Dacă citești un pic istoria evreilor, dacă vezi cam de ce au
- 15:13fost în stare în istorie, de ce sunt în stare și astăzi?
- 15:17Nu-i ușor să iubești, am ajuns să spun, dar sigur nu trebuie să
- 15:21vă luați după mine. Puteți să rămâneți un pic mai
- 15:23romantici, dar eu am ajuns să spun că numai Dumnezeu poate
- 15:27iubi poporul acesta. Cu adevărat.
- 15:32E ușor să-i iubești pe evrei, iar acesta, cel puțin acesta
- 15:37zice că iubea neamul lor, ba chiar atât de multă iubire încât
- 15:41a alocat niște fonduri. Sau cum ne putem imagina ca
- 15:44să-și construiască ei sinagoga, o sinagogă în care el nu mergea
- 15:48în care el nu înțelegea limba aceea, nu înțelegea toate
- 15:52ritualurile, acelea un loc străin pentru el.
- 15:55Dar cumva am zice cu teamă de Dumnezeu, cu oarecare inimă
- 15:59aleasă, ne uimește acest centurion acest Sutaș.
- 16:03Prin atitudinea pe care o are atât de caldă, nu atât de
- 16:07frumoasă, atât de omenoasă pentru un sclav, apoi prin
- 16:11atitudinea pe care o are față de un popor pe care nu-l cunoaște,
- 16:15din care să zicem, așa nu face parte în care doar prin natura
- 16:19meseriei îi este dat să trăiască prin locurile acelea.
- 16:24În fine, ei se duc la Isus și Isus se lasă convins pornește
- 16:28spre casa Centurionului și când să se apropie de casă, cum bine
- 16:32știți vin niște prieteni? Din partea acestuia care îi spun
- 16:36doamne, nu te mai osteni să vii, pentru că nu sunt.
- 16:41Vrednic observați, am putea predica numai despre sutaș și am
- 16:45putea vedea cum un gest omenesc anonim din casă merge mai
- 16:50departe la un gest mult mai înalt în relația cu bătrânii
- 16:53cetății, ca apoi, în relația cu Hristos, el să spună nu sunt
- 16:58vrednic. De aceea n-am fost vrednic să
- 17:00vin eu însumi la tine ci zi numai un cuvânt.
- 17:05Și robul meu se va tămădui. Nu ucenicii.
- 17:11Nu noroadele ci Isus, fiul lui Dumnezeu, rămâne uimit.
- 17:18De cuvintele Sutașului. Se întoarce spre norod zicând,
- 17:23vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credință.
- 17:29Atât de mare. Ați văzut credința nădejdea și
- 17:34dragostea, iar aici avem credință, o credință atât de
- 17:40mare cum este o credință atât de mare.
- 17:44Ea are cel puțin 3 ingrediente, în primul rând cu gândul la
- 17:49sutaș o credință atât de mare sau o credință mare înseamnă o
- 17:54încredere în bunătatea lui Isus. O încredere în bunătatea lui
- 17:59Isus, să crezi că Isus, după cum ai auzit de altfel, despre el,
- 18:04dar tu să crezi că Isus este bun și este bun, nu cu o bunătate
- 18:09umană cum un om poate să fie bun cu un alt om, ci este bun cu o
- 18:14bunătate divină, cu o bunătate de Dumnezeu.
- 18:19Găsim adesea în vechiul testament, ba chiar și noul
- 18:22testament. Cuvinte frumoase care elogiază
- 18:25bunătatea lui Dumnezeu. Citim bunăoară, căci domnul este
- 18:28bun și bunătatea lui ține în veci.
- 18:32Doar că bunătatea mea nu ține în veci.
- 18:35Nu ține nici măcar. Toată viața.
- 18:40Eu am puseuri de bunătate. Care sunt amestecate cu puseuri
- 18:45de. E și jenă să-mi spuneți cum să
- 18:50jignești un străin, un musafir. Da cu puseuri de răutate.
- 18:55Și uite așa sunt, amestecate lucrurile că numai judecata de
- 18:58apoi le mai poate descâlci. Și sper ca să fie mai multă
- 19:02bunătate. Sper ca dominanta să fie aceea
- 19:06care cu toții ne-o dorim, dar mă lupt pentru dominanta aceea.
- 19:11Domnul este bun și bunătatea lui ține în veci.
- 19:15Psalmistul care ne îndeamnă gustați și vedeți ce bun este?
- 19:19Domnul în altă parte găsim căci bunătatea ta doamne prețuiește
- 19:24mai mult decât viața. Găsim.
- 19:27De asemenea, în lamentațiile profetului Ieremia, la un moment
- 19:30dat, cuvinte de felul acesta, ceea ce mă face să mai trag
- 19:34nădejde este că bunătățile domnului nu s-au sfârșit și
- 19:38îndurările domnului n-au ajuns la capăt, ci se înnoiesc în
- 19:42fiecare duminică. În fiecare dimineață, chiar și
- 19:48în ziua de luni. Ce mare e Dumnezeu ce bun e
- 19:54Dumnezeu. O credință mare înseamnă această
- 19:58primă mișcare a sufletului tău a sufletului meu, a sufletului
- 20:02nostru, această încredere ca unui copil ca celui slab
- 20:07neajutorat mic neștiutori cum suntem cu toții spre bunătatea
- 20:11lui Dumnezeu, încrezător fiindcă domnul nu e doar mare, nu e doar
- 20:15creator susținător, răscumpărător, ci domnul, pe
- 20:19lângă toate acestea, e bun. Ați cunoscut oameni mari, care
- 20:25nu sunt buni? Eu am cunoscut sigur
- 20:29dumneavoastră, nu ați cunoscut fericirea de dumneavoastră?
- 20:33Ce vieți frumoase trăiți? Paradiziace.
- 20:38Eu am cunoscut. Ba chiar mi-am formulat o
- 20:41doctrină care sigur că nu e întotdeauna adevărată că un om
- 20:45precum devine mai mare mai tare mai.
- 20:50Parcă e mai puțin cum? Bun în sensul că e mai puțin
- 20:53sensibil. Omul pe măsură ce acumulează
- 20:57putere influență, nu știu bogăție sau toate la un loc pe
- 21:02măsură ce urcă pe scara aceasta nu omenească socială economică
- 21:09și nu numai, parcă devine tot mai insensibil, parcă devine tot
- 21:14mai rece, parcă devine tot mai n om, deși a ajuns atât de mare.
- 21:20E atât de intangibil și parcă bunătatea acelui om mare nu se
- 21:24mai răsfrânge peste noi, ăștia mici.
- 21:27Eu mă pun în rândul celor mici și nu mai ajunge la noi și nu o
- 21:30mai simțim nici o căldură, nici o înțelegere, nici un zâmbet.
- 21:34Parcă nici nu ne mai. Cunoaște.
- 21:38Ce minunat că domnul nu e doar mare.
- 21:42Ci și bun să nu te îndoiești de bunătatea lui Dumnezeu să te
- 21:47îndoiești de bunătatea oamenilor te poți îndoi de a ta în primul
- 21:51rând, dar de a domnului niciodată credința înseamnă
- 21:57această primă mișcare, care e cea mai simplă să te încrezi în
- 22:00bunătatea lui Dumnezeu a 2-a mișcare?
- 22:05Este că cumva credința înseamnă încrederea în puterea lui Isus,
- 22:09pentru că priviți la acest sutaș care crede nu doar că domnul e
- 22:13bun, nu și are milă de cei în suferință și domnul și 5 sutașul
- 22:18crede că domnul e și suficient de puternic, adică este cum se
- 22:22zice la dogmatică omnipotent, adică poate totul în general,
- 22:27oamenii mari ai scripturii, atât în vechiul, cât și în noul
- 22:30testament. Cum bine știți cum bine ați
- 22:32citit, au avut această concepție fermă despre Dumnezeu?
- 22:37Că Dumnezeu poate totul gândiți-vă la Daniel la
- 22:41prietenii lui care atunci când au trecut prin marile lor,
- 22:44provocări față în față cu împăratul acela 9 care care ba,
- 22:48era milă de ei, ba nu știa cum să procedeze, pentru că era
- 22:52prins în propria capcană. Putem zice nu legislativă.
- 22:56Știți bine că în dialogurile acelea de altfel emoționante,
- 22:59când împăratul îl întreabă, auzi, Danielle, dar va putea
- 23:03oare Dumnezeul tău pe ăștialalți întreabă va putea dumnezeul
- 23:06vostru să vă scape? Ei întotdeauna au răspuns ferm
- 23:11senin Împărate Dumnezeul nostru, cum spuneau ei poate.
- 23:17Dar, chiar dacă nu ne va scăpa tu, nu cumva dacă noi vom pieri
- 23:23în flăcări, nu cumva să-ți faci o impresie greșită, nu despre
- 23:27noi. Lasă-ne pe noi.
- 23:29Despre cine. Despre Dumnezeu în mintea ta să
- 23:33rămână clară ideea că Dumnezeul nostru poate.
- 23:40Dumnezeul tău poate. Al meu poate.
- 23:46Să știți că a te încrede în puterea lui Dumnezeu.
- 23:48E un pic mai greu decât în bunătatea lui.
- 23:51Pentru că ne luptăm în această. Încredere ne luptăm cu propriile
- 23:58noastre neputințe și prea mult, fără să vrem să-l asemănăm pe
- 24:01Dumnezeu cu noi fără să vrem. Și ni se pare că dacă noi nu
- 24:05putem iar și, iar nu putem să ajungem repede la limitele
- 24:09noastre fizice mentale nu intelectuale.
- 24:13Emoționale atât de repede ajungem la limită.
- 24:17Avem niște praguri, nu care sunt?
- 24:20Parcă atît de coborîte tot mai coborâte pe măsură ce înaintăm
- 24:23în viață, dragii mei, ni se pare că dacă noi suntem slabi fără să
- 24:27vrem ni se pare cumva că să ne vine tot mai greu să credem că
- 24:31Dumnezeu este exact cum. Opusul.
- 24:35Este o cântare care se cântă în ultima vreme, când nu mai poți
- 24:39tu. Poate el.
- 24:41Cântarea mi se pare mereu simplistă și referendum mi se
- 24:44pare simplist sincer. Dar dacă reflectez mai adânc, nu
- 24:49dacă până la urmă cântarea asta simplist are dreptate în sensul
- 24:53că în neputința noastră, în momentele noastre de capitulare,
- 24:59abia atunci, în sfârșit, îl vedem pe Dumnezeu, cât este el
- 25:02de puternic. Și cât de mare nevoie avem de
- 25:06el? Dacă ai cauze în viață și cine
- 25:09nu are pentru asta nu trebuie să fii bolnav neapărat.
- 25:14Dacă ai cauză dureri și ofuri ale inimii.
- 25:18Unde te vezi total neputincios Eu am.
- 25:22Unde sunt total, nu mă văd, sunt total neputincios, ba chiar am
- 25:26încercat să rezolv eu câte ceva și mai rău ce credeți că am
- 25:30făcut? Mai rău, le-am stricat.
- 25:34Mai ales în relația cu oamenii. Dacă ai asemenea situații.
- 25:39Ai ca și mine, nevoie de cineva mai tare mai puternic, mai care
- 25:45poate ceea ce tu nu poți, iar acesta n-are cine fi decât
- 25:49Dumnezeu. În al 3-lea rând o credință mare
- 25:54înseamnă o încredere în voința lui Isus.
- 26:00Voința lui Isus, să știți că a te încrede în bunătatea.
- 26:04E un pic mai simplu în putere, un pic mai greu, dar a te
- 26:07încrede în voința lui Dumnezeu este cel mai.
- 26:12Cel mai greu. Pentru că voința lui Dumnezeu
- 26:16sau voința lui Isus, care era, nu-i așa, Dumnezeu, înseamnă de
- 26:20fapt să te încrezi în suveranitatea lui și să crezi că
- 26:24domnul nu doar e bun? Nu doar că poate ci că uneori
- 26:29sigur doar uneori vrea. Sutașul are o credință mare
- 26:36pentru că o credință mare urcă până la nivelul suveranității
- 26:40lui Dumnezeu. Și când crezi cel mai mult când
- 26:44crezi maxim crezi, de fapt, că Dumnezeu și vrea.
- 26:49Pentru că acolo e bătălia. Am senzația că nu am fost
- 26:53înțeles. Așa că mai reiau într-o singură
- 26:57propoziție. Spre deosebire de noi, de oameni
- 27:01Dumnezeu poate. Totul.
- 27:05Dar vrea. Vii și frică să spuneți.
- 27:10Poate totul, dar vrea. Puțin, foarte puțin în raport cu
- 27:16cât poate. Dintr-un număr total de bolnavi
- 27:20de boli terminale din comunitatea noastră, orice
- 27:23comunitate. Mereu o minoritate.
- 27:27Se vindeca. Iar majoritatea le organizăm
- 27:32funeraliile din cauza acelei boli.
- 27:37Dintr-un număr total de. Șoferi care au accidente
- 27:42teribile rutiere. Numai câțiva scapă miraculos.
- 27:48Majoritatea se duc într-o fracțiune de.
- 27:53Secundă? Iar exemplele pot să continue.
- 27:59Sigur că Dumnezeu ziceți varianta a 2-a, nu a 3-a cu vrea
- 28:04Dumnezeu. Poate nu ne îndoim că poate.
- 28:09Vom continua să cântăm cu convingere, cântarea.
- 28:12Eu cred în vindecările divine. Chiar dacă cineva drag de al meu
- 28:16se stinge de o boală terminală pe care Dumnezeu ziceți putea,
- 28:21poate nu ne îndoim că nu poate. Problema nu este cu acest poate
- 28:26pe care îl asimilăm relativ ușor, mai ales pe măsură ce
- 28:29înaintăm un pic în credință. Intrăm într-o intimitate
- 28:32spirituală, cu Dumnezeu și parcă.
- 28:34Parcă începem să credem că Dumnezeu poate cel mai greu e și
- 28:39asta. E credința mare pe care o
- 28:41atingem în orele astrale ale vieții noastre.
- 28:43Să credem că Dumnezeu și vrea. Spre deosebire de Dumnezeu, noi
- 28:52suntem exact invers. Noi vrem multe și putem câte.
- 28:57Puține la el este exact cum invers.
- 29:02Sutașul ne uimește prin faptul că el tocmai acolo duce credința
- 29:06spune zi numai un cuvânt. Și atunci voința ta
- 29:11SUVERANITATEA ta manifestată de la distanță.
- 29:13Vedeți detaliul acesta cuvânt? Nu atingere, nu prezență cuvânt
- 29:18cum eram acum eu am autoritate, nu compară el cum eu zic un
- 29:22cuvânt și sunt ascultat la nivelul meu tu zi un cuvânt.
- 29:27Adică voința ta, adică suveranitatea, adică voia ta
- 29:31spuneți voia și voia ta se va împlinii și domnul a zis un
- 29:35cuvânt și când s-au întors trimișii acasă, l-au găsit pe
- 29:39cel bolnav în capul oaselor sănătos, gata să slujească pe
- 29:43stăpânul său când mare e Dumnezeu.
- 29:47Fie ca în această dimineață să ne reînnoiască domnul Credință,
- 29:52să ne învioreze, să zicem și noi precum apostolii, altădată
- 29:56doamne mărește-ne ce? Credința, de asemenea, să mai
- 30:01fim cu gândul la un alt apostol care într-o epistolă, știți bine
- 30:04cum scria zice, aș vrea să nu vi se piardă c.
- 30:09Credința, pentru că mereu credința așezată mereu prima în
- 30:13toate listele, chiar și în această listă, așa să o vedeți
- 30:16ca un germene ca ca ceva viu ca o sămânță din care cresc
- 30:20celelalte le poți pierde din cauza unui necaz, a unei
- 30:24slăbiciuni, a unei căderi pot să pierd celelalte virtuți.
- 30:27Important e să nu pierzi ce credință.
- 30:31Mi se pare că avem și o cântare care spune că dacă n-ai pierdut
- 30:34credința, încă n-ai pierdut nimic și o alta mai veche, spune
- 30:39doamne dă-mi vechea. Credință și mereu invocăm
- 30:43credința și mereu ne temem pentru credința noastră.
- 30:47Ce noi ne temem domnul se temea într-o întâlnire cu Apostolul
- 30:51Petru, într-un dialog CONSEMNAT în evanghelii spune așa de
- 30:54frumos domnului Petru. Satana a cerut să vă cearnă, dar
- 30:59eu m-am rugat pentru ce, pentru predica ta.
- 31:05Pentru misiunea ta, eu m-am rugat pentru credința ta.
- 31:11Ca să nu ți se piardă credință. Fie dimineața aceasta o
- 31:19dimineață înviorării, pentru că toți avem nevoie să credem mai
- 31:23mult mai înalt. Pentru că avem nevoie uneori să
- 31:28ne oprim în loc și prin predicare și citirea unor texte
- 31:32de felul acesta. Să ne impulsionăm unii pe alții.
- 31:36Și dacă avem cauze. Față de care am obosit să le mai
- 31:40aducem să ne dea domnul noi puteri și să credem că Dumnezeu
- 31:45vrea. Și chiar dacă nu va face precum
- 31:48cerem noi, el rămâne Dumnezeu. Credința noastră rămâne ancorată
- 31:53în el. Că doar bine Zicea Pavel, fie că
- 31:56trăim. Fie că murim, noi suntem ai cui
- 32:00ai domnului vii sau morți un detaliu pentru domnul noi suntem
- 32:07ai lui. Aici sau acasă?
- 32:11Lângă cineva, bolnav sau bolnav în spital, cum se spunea.
- 32:17În sărăcie sau în boală, nu-i așa?
- 32:20Cu Carte fără carte, detalii noi putem fi din orice condiție ai
- 32:26domnului. Credința e un dar și un dar care
- 32:31se dă nemeritat oricui. Să ne ajute domnul să o păstrăm
- 32:36și să o cultivă. Ce urmează după credință.
- 32:41Mulțumesc pentru entuziasm. Urmează nădăștia.
- 32:47N-am pierdut șirul, nu? Când ne gândim la nădejde ar
- 32:52trebui să ne gândim la evrei? Capitolul 6, versetul 18 și 19,
- 32:57probabil cea mai concisă și cea mai metaforică definiție a
- 33:01nădejdii, spune autorul Epistolei.
- 33:04Să apucăm nădejdea, care ne era pusă înainte, pe care o avem ca
- 33:08o ancoră a sufletului, o nădejde tare și neclintită care pătrunde
- 33:13dincolo de Perdeaua dinlăuntrul templului unde Isus a intrat ca
- 33:17ÎNAINTEMERGĂTOR când a fost făcut mare preot în veac.
- 33:20După rânduiala lui Melhisedec rețineți, vă rog, rețineți doar
- 33:25această frumoasă metaforă? Avem nădejdea ca o ancoră a.
- 33:31Sufletul lui ce este o ancoră o ancoră este o piesă sau cum s-o
- 33:37numesc. Din recuzita unui vapor mic sau
- 33:40mare, fără de care vaporul nu pornește la drum, ca să ne
- 33:44înțelegem, deci fără ancoră, nu pornește pe mare.
- 33:49În navigare nu are nevoie de ancoră.
- 33:51Te întrebi de ce nu pornește dacă oricum nu are nevoie de ea,
- 33:55dar ori de câte ori vrea să acosteze, vrea să tragă la țărm,
- 33:59vrea să se apropie de uscat și să rămână atașat la uscat
- 34:04vaporul, ca să poată rămâne lângă uscat lângă țărm, trebuie
- 34:09să arunce o. Ancoră, iar ancora se înfige sau
- 34:13se leagă întotdeauna în pământ în țărm da, pe zona aceea fermă,
- 34:21considerăm că apa este ceva mișcător și vulnerabil, pe când
- 34:24pământul este ceva ferm. Și atunci, prin această
- 34:27legătură, el rămâne ferm lipit de țări.
- 34:32Aceasta este de fapt imaginea, poate cea mai elocventă a
- 34:36nădejdii. Noi considerăm în plus din punct
- 34:39de vedere spiritual, că atunci când suntem.
- 34:41Pe aici, în viața aceasta, în trup vorba apostolului Pavel
- 34:45pribegim, departe de domnul navigăm pe o mare a vieții, o
- 34:50mare a lumii care este așa cum este, dar ne apropiem încet,
- 34:54încet. Prin navigare de ce?
- 34:57De țărm, iar când suntem aproape de țărm, când vedem țărmul,
- 35:01atunci aruncăm ancora, adică aruncăm ce nădejdea nădejdea
- 35:06înseamnă ancora aruncată în cealaltă realitate, în lumea
- 35:11cealaltă. Unul dintre marii și îndrăgiții
- 35:16autori creștini de secol XX, spunea într-una din cărțile lui,
- 35:20ba chiar în aceea în care vorbea despre aceste virtuți Teologice,
- 35:24când venea vorba de nădejde el zicea, dacă găsești în sufletul
- 35:29tău dorințe care nu ți au fost îndeplinite în timpul vieții și
- 35:33e puțin probabil că vor fi de acum înainte.
- 35:37Dacă găsești în sufletul tău tresăriri.
- 35:40Imaginație. Cum ziceam năzuințe ale
- 35:45sufletului. Care nu se au fost satisfăcute
- 35:49nici prin mâncare, nici prin ă proprietatea pe care o ai, nici
- 35:54măcar prin relația conjugală sau parentală.
- 35:58Nici măcar la biserică. Dacă identifici în sufletul tău
- 36:04dorințe care nu ți au fost îndeplinite și care e foarte
- 36:07probabil să nu-ți poată fi îndeplinite niciodată, pentru că
- 36:11tu ai rămas în perimetrul în care aici, dacă era s-ar fi
- 36:14putut împlini. Dacă ești un om curat și serios
- 36:19cu Dumnezeu. Dacă faci toate câte trebuie să
- 36:22le faci, dacă ești un om al rugăciunii a scripturii?
- 36:27Al Bisericii, dacă ești chiar un slujitor.
- 36:32Și totuși, după ce toate le faci și pe toate le ți găsești în
- 36:36tine niște dorințe adânci, nici nu știi cum să le dai nume, nu
- 36:40știi cum să le descrii? Care nu sunt îndeplinite
- 36:44nicăieri, nicăieri, nicăieri nici într-o zi ca aceasta.
- 36:50Zice lewis. Înseamnă că trebuie să existe o
- 36:54altă lume. Cu necesitate, trebuie să existe
- 36:59o altă lume. Pentru că noi avem dorințe care
- 37:03nu se pot împlini în această. Lumea.
- 37:09Mi-a plăcut mult argumentul lui argumentul lui, vedeți este
- 37:12foarte frumos, este antropologic, adică ține de
- 37:16ființa umană de trăirile omului, nu neapărat de evidențe, cumva
- 37:20externe și el spune, dacă avem în noi așa ceva, e clar că lumea
- 37:25cealaltă există și de fapt, e clar că numai acolo, într-o altă
- 37:29realitate, într-o altă postură în care ne vom afla acele
- 37:33dorințe, în sfârșit, ne vor fi cum?
- 37:36Împlinite. Numai că drumul spre acele
- 37:39dorințe. Spre împlinirea lor trece pe la
- 37:42nădejde priviți împreună cu mine la un pasaj mai lung, n-am să-l
- 37:46citez doar vi-l povestesc începând cu versetul 11, cum
- 37:49ziceam până la 35 ca să identificăm nădejdea și mai ales
- 37:53absența nădejdii. Aici este vorba de ziua
- 37:57următoare în care domnul se duce spre o cetate înainte, împreună
- 38:00cu ucenicii lui, se apropie de poarta cetății și acolo, pentru
- 38:04că era și cimitirul acolo zice că o femeie ducea ă la groapă.
- 38:12Da pe, fiul ei, care era singurul fiu al ei și femeia
- 38:16aceea era văduvă este una dintre cele mai amărâte femei din punct
- 38:21de vedere social, de pe paginile noului testament, pentru că pe
- 38:25vremea aceea, nici nici azi nu e simplu să fii văduvă, doar că pe
- 38:29vremea aceea nu exista niciun suport, nici o pensie de urmaș,
- 38:32nici o asistență din punct de vedere financiar și așa mai
- 38:35departe. Și atunci o femeie care rămânea
- 38:38văduvă rămâne fără nume, fără nimic.
- 38:41România, pur și simplu vulnerabilă.
- 38:43În fața provocărilor vieții, femeia aceasta într-o
- 38:46împrejurare și-a pierdut soțul și toată nădejdea unei femei,
- 38:50mai ales atunci unei mame nu care își pierde soțul se
- 38:55îndreaptă după aceea spre copil spre băiat.
- 38:58Ce bine că avea un băiat, nu? Doar că băiatul deducem asta din
- 39:03cuvântul adresat de domnul Isus, când îi zice Tinerelului
- 39:06tinerelule, cuvântul de acolo se referă la adolescent sau cum am
- 39:09spune noi azi la puber pubertate, undeva 14 ani. 13, 14
- 39:14ani, doar că băiatul poate, în urma unui accident sau unei boli
- 39:18incurabile, se murea mult mai repede și mai ușor pe timpuri
- 39:22decât azi. Azi putem fi numiți
- 39:25supraviețuitorii din cauza medicinii și a igienei.
- 39:29Oricât de rău vorbim medicină. Toți recurgem la ea.
- 39:33Pentru un pic de prelungire, nu? Și din cauza aceasta trăim mai
- 39:38mult ca să nu ne facem alte impresii din cauza aceasta trăim
- 39:41mai mult. Din cauza asta, de obicei de la
- 39:44spital, ne întoarcem acasă, nu chiar plecăm la cealaltă casă.
- 39:49De obicei ne întoarcem acasă, ceea ce.
- 39:53Ar trebui să ne întrebăm ce facem, cu ce ni se dă în plus
- 39:55auzi cum am zis În plus? Ce facem cu.
- 39:59Partea cealaltă. Băiețelul, acesta decedase.
- 40:05Ei bine, femeia aceasta era de 2 ori amărâtă.
- 40:09Nădejdea ei și a 2-a s-a dus și alta nu mai avea, prin urmare,
- 40:14domnul când se apropie a văzut-o i s-a făcut milă de ea și a zis,
- 40:18nu. Plânge.
- 40:21În timp ce eu povestesc, se pot pune versete dacă se pun.
- 40:24Sau mă urmăriți dumneavoastră în Scriptură?
- 40:28Asta cu nu plânge n-a zis omul a zis cine?
- 40:32Domnul să nu luăm noi cuvintele domnului, toate și să le rostim
- 40:36și noi, pentru că este cel puțin o aroganță, dacă nu un
- 40:39infantilism. Acest cuvânt, de exemplu, este
- 40:42interzis pentru oameni. Acest cuvânt nu plânge să spui
- 40:46cuiva, nu plânge, care își îngroapă a 2-a mare nădejde.
- 40:50Care chiar nu mai are nimic să-i spui, nu plânge tu ca om este o
- 40:55formă de aroganță, de fariseism, plus că poți fi judecat foarte
- 40:59aspru că e ușor să zici Tu din afară ce?
- 41:03Nu plânge. Nu singur are dreptul să spună,
- 41:06nu plânge și acela E Dumnezeu, pentru că el știe ce va urma, eu
- 41:10nu știu ce va urma. Decât să te duci cu fraze din
- 41:14astea că nu plânge când cineva într-o situație similară, Te rog
- 41:18te îndemn așa fac și eu. Nu zic nu plânge, dimpotrivă,
- 41:22du-te și plângi cu el. Plângi cu el.
- 41:28Aia Fă Aia Trebuie să fac. Fii, lângă el mai puține
- 41:33cuvinte, omul e obosit de durere.
- 41:37Omul n-are. Stare de predic.
- 41:41Fie acolo. Îmbrățișează.
- 41:45Stai la masă cu el, obligă să mănânce, dă-i tu să mănânce.
- 41:51Întreabă că ce ar mânca el Ce ar mânca?
- 41:55Du-te repede și a 2 Ce ar mânca. Când și eu ca oricare, am trecut
- 42:02prin momente grele foarte grele. Pe acești oameni am apreciat că
- 42:08nu a venit să îmi țină predici în explice mie de ce serios.
- 42:11Serios știi tu de ce? Nu știe nimeni, mă băiatule.
- 42:18Știe nimeni. Nu te.
- 42:22Oprește-te la timp. Cei care mi-au adus ceva care
- 42:26m-au. Care m-a făcut să râd, nu-mi
- 42:29venea să cred că râd pun o secundă, am râs, adică.
- 42:36I-am iubit enorm pe aceștia. A fost cumani cu mine au fost
- 42:43oameni între oameni ce trăiam, era ceva omenesc.
- 42:48Iar el era și el omenesc ca situația în care eu mă aflam nu
- 42:53plânge, zice domnul, apoi făcându-i se milă, se apropie de
- 42:56raclă, se atinge și zice Tinerelule, scoală-te, îți spun
- 43:00și se ridică mortul în capul oaselor și începe să vorbească i
- 43:04se dă înapoi mamei lui spune că toți se umplu de frică și
- 43:07versetul 17 aici am vrut să ajung vestea aceasta despre
- 43:11isus, zice că s-a răspândit în toată iudeea, deci nu numai în
- 43:15capernaum și în toată iudeea zona, cea mai cum știm cea mai
- 43:19împietrită, nu? Față de misiunea lui Hristos în
- 43:23toată iudeea s-a răspândit și zice prin toate împrejurimile
- 43:28și, potrivit versetului 17, ne putem imagina că preț de câteva
- 43:32zile vuia în dreapta și în stânga și toți vorbeau nu despre
- 43:37o vindecare a unui rob a unui sutaș, ci despre o înviere.
- 43:42Câte învieri a făcut Isus, multe evident, dar nominalizate în
- 43:47Scriptură, pentru că textul e tot ce avem câte a făcut. 3
- 43:52Învieri în ce ordine? Vă spun ordinea, numai ca să vă
- 43:59spun un detaliu despre el. Prima înviere învierea fiicei
- 44:05lui Iair. Câți ani avea fetița?
- 44:0912 ani. A 2-a înviere.
- 44:14Aceasta. Fiul văduvei din Nain a 3-a.
- 44:21Învierea lui Lazăr. Ele nu sunt alese întâmplător,
- 44:25ele au o inteligență redacțională uimitoare.
- 44:30Pentru că de la o înviere la alta este tot mai multă moarte.
- 44:33Prin urmare, tot mai multă înviere.
- 44:38Pe vremea aceea, pe vremea aceea, omul era îngropat în ziua
- 44:42în care murea din motive de climă nu există asta cu 3 zile.
- 44:46În ziua aceea și acum gândiți-vă la prima înviere când a ajuns
- 44:51domnul Fetița, tocmai ziceți. Tocmai murea putem zice tocmai
- 44:56murea. Și domnul.
- 45:00Sau, cum să vă spun aici? Era puțină moarte.
- 45:02Dacă putem vorbi cantitativ, era puțină moarte spus că i-a scos
- 45:05pe toți afară, deci putea fi interpretabil, adică bun.
- 45:08De ce ne scoate pe toți afară știți că i-a scos pe toți numai
- 45:11părinții și nici pe ucenici nu i-a lăsat pe toți, adică stai un
- 45:14pic aici. Aici ni se pregătește ceva.
- 45:18De ce nu ne lasă să vedem? Puțină moarte a 2-a Înviere,
- 45:24aceasta e un pic mai multă moarte, pentru că aici avem deja
- 45:27câteva ore de la deces în aceeași zi, dar totuși câteva
- 45:31ore pentru că îl găsim pe tinerelul acesta dus cu sicriul
- 45:36unde la cine era mai departe de casă și mai aproape de.
- 45:40Cimitir. Între casă și cimitir, un pic
- 45:45mai multă moarte. Iar cât îl privește pe Lazăr,
- 45:49bine a zis Marta. 10 doamne 10 miroase greu.
- 45:54Că i mort. De câte zile?
- 45:58De 4 zile. Asta era chiar în cimitir.
- 46:03Primul mort era acasă. Al 2-lea era pe drum.
- 46:08Fiecare detaliu are multe semnificații.
- 46:11Și al 3-lea era chiar în cimitir, încă nu că era în
- 46:14cimitir. Încă se acomodase în cimitir.
- 46:17Omul era de 4 zile, adică. Omul era de acolo de jos.
- 46:24Tot mai multă moarte, tot mai multă înviere.
- 46:29O progresie a morții, o victorie, învieri.
- 46:34Toate conducând în chip paradigmatic spre învierea lui
- 46:38Cristos. Care cu moartea pe moarte,
- 46:42călcând. Dar nu vorbim despre învieri.
- 46:48Despre acelea trebuie altă predică și nu ne putem ține
- 46:51toate într-o duminică ne întoarcem aici la versetul 17,
- 46:56unde spune că toți auziseră că toți oamenii simpli.
- 47:02Bogați săraci, toți deopotrivă vorbeau despre Isus, despre
- 47:06miracol. Toți nădăjduiau toți, probabil
- 47:09alergau cu bolnavilor cu nevoiașilor, cu oamenii cu
- 47:13probleme, toți alergau spre domnul, pentru că acolo e sursa
- 47:17vindecării sursa minunii și acum țineți-vă bine versetul 18.
- 47:22Ucenicii lui Ioan evident, botezătorul au dat de știre
- 47:26învățătorului despre toate cele întâmplate să audă și el și Ioan
- 47:30acum țineți-vă mai bine. Deci a chemat pe 2 dintre
- 47:35ucenici i-a trimis la Isus ca să-l întrebe, sunteți pregătiți
- 47:38să auziți? De ce TU ești acela care are să
- 47:43vină sau să așteptăm pe? Altul.
- 47:47Sesizați tensiunea. Toată zona crede toată zona,
- 47:53nădăjduiește, toți voiesc. Trezire.
- 47:57Ziceți cuvinte mari, toate cuvintele mari se potrivesc
- 48:00aici. Isus era atunci, în ceea ce noi
- 48:04numim anul de popularitate a domnului anul al 2-lea din
- 48:07Slujirea mesianic. Toți cred toți se înviorează,
- 48:12toți s-au trezit ca dintr-un somn toți parcă dintr-un film
- 48:16s-au ridicat. Parcă acum ar realitate și acum
- 48:19văd înțeleg, cred, toți sunt cu nădejdea la cote mari.
- 48:24Și în mijlocul nădejdii. În mijlocul entuziasmului, unul
- 48:29singur și nu oricine. Unul singur deznădăjduiește.
- 48:36Oare cum putem să interpretăm gestul lui Ioan?
- 48:40N-am spus că e ușor să-l interpretăm.
- 48:42Poate e partea cea mai grea din predică.
- 48:45E cea mai solicitantă, oare cum putem interpreta mai ales
- 48:50într-un asemenea moment, când minunile curg lanț, când
- 48:53minunile devin tot mai spectaculoase, când domnul e
- 48:57parcă mai măreț mai puternic decât oricând, altcândva acum,
- 49:01când toate se văd și când deja avem evidențe ale prezenței lui,
- 49:05iar cine este el a mesianității lui acuma tu să întrebi, tu ești
- 49:09acela sau să așteptăm pe altul, dar uitați cum continuă textul?
- 49:13Zice că aceștia îl întreabă pe domnul, apoi, în versetul 21
- 49:17spune Chiar în clipa aceea. Isus a vindecat nu pe puțini
- 49:20bolnavi, nu puțini au fost exorcizați și zice că pe mulți
- 49:25bolnavi a vindecat în prezența cui bun nu al lui Ioan, dar a
- 49:29cui? A ucenicilor a trimișilor care
- 49:33erau ochi și. Urechi și după ce a vindecat,
- 49:37pentru că răspunsul domnului, primul nu e prin cuvinte, ci
- 49:39este prin fapte, zice domnul și prin cuvinte duceți-vă și
- 49:44spuneți lui Ioan, ce ați văzut? Spuneți-i că orbii văd șchiopii,
- 49:48umblă spune ți că leproșii sunt curățiți, spune ți că morții
- 49:51Înviază spuneți lui Ioan, că săracilor li se vestește ce
- 49:56evanghelia și apoi ca o dojană ferice de acela pentru care nu
- 50:00voi fi eu domnul, o pricină de poticnire nu voi fi o piedică.
- 50:06Ferice de acela ca o dojană. Aș vrea să ridic înaintea
- 50:11dumneavoastră această întrebare, dar cu care n-am să vă presez să
- 50:15pun o presiune prea mare. Totuși, o ridic, chiar dacă este
- 50:19cumva retoric, în sensul că eu întreb și tot eu răspund astăzi.
- 50:26Cum interpretați dumneavoastră slăbiciunea lui Ioan.
- 50:30Deznadejdea lui Ioan cum o interpretați.
- 50:35Ce logică găsiți la la prima vedere nu are nicio logică ce i
- 50:40cu omul ăsta, nu? La întrebarea aceasta, vă rog
- 50:44mai atașați câteva informații? Ioan în Ziua Botezului domnului
- 50:50preț de câteva minute când domnul a intrat în apă și când
- 50:53Ioan și-a dat seama cine e în apă?
- 50:56Cine e candidatul acela? Care e diferit în mod radical de
- 50:59toți candidații de pe țărm? Preț de câteva minute în ziua
- 51:05botezului lui Isus, prin dialogul acela, noi înțelegem că
- 51:09Ioan știa, că el, Ioan și el e cine.
- 51:13Isus, fiul lui Dumnezeu. Eu am nevoie de tine și tu vii
- 51:18la mine. Înțelegeți de aici?
- 51:21Înțelegem cum a fost conștient ce se întâmplă acolo.
- 51:26Gândiți-vă că a fost în istoria lumii un minut.
- 51:30În care nimeni nu credea, dar în apa Iordanului, cine credea?
- 51:37Ioan. Cine știa.
- 51:40Ioan cine nadajduia. Cine se bucura?
- 51:46Singur el. Se bucura și se înfiora.
- 51:52Prezența lui Isus. Și-acum.
- 51:58Ioan. Acum e invers acum toți cred
- 52:04toți se bucură și el. El împietrit.
- 52:11Un gigant care a căzut. Un uriaș care nu se mai poate
- 52:15ridica ceva greu de înțeles ceva cutremurător.
- 52:21Pentru noi care știm cine a fost ion și ce menire a avut Ioan.
- 52:25Cum e posibil așa ceva? Iată dragii mei, sigur că s-au
- 52:29dat multe răspunsuri. Ca să facem varianta scurtă, am
- 52:33să vă dau răspunsul cel mai plauzibil, cel mai logic și cel
- 52:37mai îmbrățișat de comentatorii care contează.
- 52:42Iubiții mei. Toată îndoiala și deznădejdea
- 52:47lui Ioan și împietrirea lui. Este ceea ce am putea să numim o
- 52:51prejudecată răsturnată, prejudecată, răsturnat.
- 52:57Adică? Ioan prin vocația lui, aparținea
- 53:02mai mult vechiului testament decât.
- 53:05Noului. Pe el îl poți asemăna cu
- 53:08profeții mari cu profeții din vechiul, mai ales cu iona, care
- 53:14zice încă 40 de zile și ninive va fi nimicită cu abnegația lui
- 53:19Iona cu devotamentul lui. Până la urmă, bun Ioan mai
- 53:23degrabă vine în spiritul în galeria acelor profeți, iar dacă
- 53:26nu mă credeți, uitați-vă în Scriptură.
- 53:28Avem câteva sinteze a predicilor lui și veți vedea că în
- 53:31predicile lui el folosea mereu aceleași metafore și toate
- 53:35metaforele erau contondente, adică.
- 53:37Cu obiecte contondente care pot provoca moartea, rănirea.
- 53:43Să vă spun 2 Metafore de a lui Ioan din predicile lui.
- 53:47O metaforă preferată era securea toporul.
- 53:51Și zicea că securea a și fost ziceți.
- 53:54În fapt, îi plăcea chestia asta cu securea.
- 53:57Vă plac predicatorii care mereu cu securea de câte ori se ridică
- 53:59la un. Iar metafora securea mie nu-mi
- 54:04plac nu cred că aș putea suporta în fiecare duminică, hai o dată
- 54:07pe lună, mergi. O altă metaforă, dacă vreți să
- 54:12vă dau una mai dulce. Și credeți mă că mai dulce ca
- 54:16asta nu am asta. E tot ce a avut Ioan mai dulce
- 54:19este lopată. Dacă vă ajută cu ceva.
- 54:24Zice că el, cel care vine după mine are lopata în mână și a
- 54:29început a curăția aria. Astea sunt metafore predilectă a
- 54:35lui Ioan. Ioan când vorbea când predica el
- 54:39predica un mesaj al judecății, el seamănă cu cum am zis cu
- 54:42profeții și profet. Fără îndoială și el când predica
- 54:47parcă foc ieșea din gura lui. Și el chiar nu s-a putut stăpâni
- 54:52și o când a vorbit despre. Despre duhul sfânt în termenii,
- 54:57eu vă botez cu apă, dar cel care vine după mine ar să vă boteze
- 54:59cu duhul sfânt și nu a putut să se oprească.
- 55:03Pentru că era Ioan Botezătorul ce a mai zis?
- 55:06Și cu foc, a pus focul și lângă duhul.
- 55:10Și noi sigur într-un chip romantica, cum interpretăm focul
- 55:12de acolo cu focul iubirii cu serios?
- 55:16Din gura lui Ioan. Cam nu prea păsărește, cam nu
- 55:22prea. Asta nu prea le avea cu
- 55:25romantismul. Ioan.
- 55:31Ioan toată viața lui și activitatea lui și predica lui
- 55:35și totul a fost în direcția judecății și a spus, eu vă strig
- 55:40eu vă acuz eu vă trimit la Pocăință, EU vă chem, eu rămân,
- 55:45EU vă botez eu, dar vine după mine unul care vă va pedepsi
- 55:48pentru că secole la rând l-ați părăsit pe domnul și o să vedeți
- 55:51pedeapsă săracii vor fi mai săraci.
- 55:53Bolnavi vor fi mai bolnavi, morții vor fi mai morți.
- 55:59Și va veni pârjol și pedeapsă pedeapsă pe care ei o meritau,
- 56:04fără îndoială, era drept. Și că nu știu ce pe domnul
- 56:09activitatea Ioan nici nu mai se arată pe acolo, nu mai trimite,
- 56:13știi să vadă mai merge, să vedeți, iarăși zice altă minune
- 56:17alte acum înviere din morți. Asta e prea de tot.
- 56:20Ăștia nu merită ați înțeles și realmente nu meritau.
- 56:23Eu vă întreb cine merită ăștia? Chiar nu meritau.
- 56:30Mai aude Ioan că i și hrănește face nu o înmulțire a pâinilor
- 56:34și câte face 2 cel puțin și hrănește, le dă să mănânce mai
- 56:39aude și din discursurile domnului, că ăștia făceau
- 56:42sinteză din ce predicat domnul și mai aude că el nu a venit să
- 56:45i se slujească, ci el a venit, ce să facă să slujească mai aude
- 56:49că odată a zis cel puțin o dată, a zis că nu am venit să judec
- 56:52auzi, N-am venit să judec la fel toată predica, au ținut-o.
- 56:55Toată activitatea lui a fost că ăsta vine să vă judece.
- 57:00Asta se numește prejudecată, răsturnată, adică să cazi în
- 57:04sufletul tău să te împietrești, pentru că domnul nu e prea rău.
- 57:08Ai prejudecata aia în picioare. Aia clasică, ci să te îndoiești
- 57:15să te împietrești, pentru că domnul e prea ziceți cuvântul
- 57:19prea bun. Mai ales cu cine nu?
- 57:23Merită prejudecata clasică, aia din picioare e prejudecata
- 57:28majoritară și în general, eu și prejudecată ateilor, a oamenilor
- 57:32care nu cred și nu vor a crede și care spun că dacă Dumnezeu
- 57:36există, nu s-ar întâmpla. Hiroshima și Nagasaki nu ar fi
- 57:40fost coronavirus, nu ar muri copii, n-ar fi cancer etcetera.
- 57:43Știți poezia referendum aia e prejudecata majoritară,
- 57:48prejudecata minoritară la care suntem predispuși noi, care
- 57:52umblăm la biserică noi care. Avem exercițiul credinței pe
- 57:55judecata noastră, în frunte cu slujitorii.
- 57:58Este asta răsturnată să ajungem în așa împietrire în așa știți
- 58:04cum zic secătuire în așa apatie încât să ne supărăm pe domnul că
- 58:10e prea cum. Prea bun.
- 58:14Prea bun fără discernământ de bun și că nu așa trebuia și nu
- 58:19cu acela și nu acum și știam noi, când și mai întâi cu noi și
- 58:23apoi cu ei și mă înțelegeți. Există multe moduri de a cădea
- 58:28în deznădejde, dar poate la acesta nu ne-am gândit ăsta.
- 58:31Ioan botezătorul, asta este căderea giganților căderea celor
- 58:35mari oameni despre care eu am auzit despre unii am citit.
- 58:39Oamenii lui Dumnezeu, de care, fără îndoială, Dumnezeu s-a
- 58:42folosit zeci de ani și în finalul vieții lor, au trecut
- 58:45prin momente de mare deznădejde de mare frământare, cum ne
- 58:49povestesc familiile lor pe care le respectăm acele familii care
- 58:53au ținut un pic departe de noi, ca să nu-i judecăm, ca să mă
- 58:57înțelegeți, nu meritau asta. Dar când auzi ce povestesc cei
- 59:01apropiați, rămâi uimit și te gândești la tine.
- 59:04Eu la mine ce va fi cu mine, eu care am proclamat atâta
- 59:08bunătatea lui Dumnezeu. Nu mă îndoiesc de faptul că.
- 59:16Ioan după acest episod, deși nu scrie Ioan, s-a ridicat din
- 59:21deznadejdea lui și a început domnul încet încet să-l
- 59:23pregătească să-l prelucreze, pentru că urma cum bine știți,
- 59:27prin decapitare să moară ca martir pentru domnul, iar cine
- 59:30merge spre martiraj? Să știți că domnul pregătește
- 59:35gândiți-vă că ne pregătește domnul pe noi pentru o moarte
- 59:37naturală, dar pentru martiraj. Citiți acasă, vă rog de la
- 59:4224-35, dar chiar vă rog să citiți și veți vedea cum.
- 59:49În contextul acela, domnul spune cuvinte atât de frumoase despre
- 59:52ioan, cum n-am mai spus. Niciodată laudă pe Ioan când
- 59:57Ioan nu e pe munte, ci unde este vale, iar ei sigur i-au spus
- 1:00:04ascultă mai este dacă ai ști cum te-a lăudat, dar dacă și ce a
- 1:00:07spus despre tine, dacă ai ști ce cuvinte despre mine, eu care am
- 1:00:11zis că poate că nu el. Să ne mărească domnul Nădejdea
- 1:00:17și dacă am căzut de o prejudecată sau de cealaltă să
- 1:00:19ne ridicăm? În inima noastră.
- 1:00:23Avem o perspectivă matură să privim cât putem prin ochii lui
- 1:00:27Hristos să ne ajute domnul. În fine, dragii mei, după
- 1:00:31credință nădejde urmează dragostea priviți împreună cu
- 1:00:35mine, dragii mei, la versetul 36 până la versetul 50, unde avem
- 1:00:39acea frumoasă pericopă cu femeia păcătoasă și observați aici cum
- 1:00:44se inserează Iubirea, doar vă povestesc Pasajul domnul Isus
- 1:00:49merge acasă la un fariseu. Fariseii aveau obiceiul să îl
- 1:00:52invite pe domnul, spre deosebire de alte tagme, cum ar fi
- 1:00:54saducheii. Și dacă vă uitați în Evanghelia
- 1:00:57după Luca de 4 ori, domnul Isus a fost la masă la farisei.
- 1:01:01Aici e una dintre ocazii celelalte 3 vă las să le găsiți
- 1:01:04dumneavoastră. E bine, ajunge la masă la acest
- 1:01:07fariseu, mesele. Pe atunci, mesele cu oaspeți,
- 1:01:11vreau să spun era un eveniment al familiei și mesele se serveau
- 1:01:14pe terasă, nu în casă casa. Oricum eram mică, oricât de
- 1:01:18bogat ar fi fost omul și se serveau într-un spațiu semi
- 1:01:22deschis și scopul era următorul, să se facă mult mai multă
- 1:01:25mâncare decât consumă. Comesenii, ca să rămână cât mai
- 1:01:30multă pentru că dea lungul șederii la masă, așa să vă
- 1:01:33imaginați ceva ce noi n-am putea mânca în condițiile acelea, nu
- 1:01:36cred că aș putea mânca, nu cred fi o presiune prea mare, dar la
- 1:01:40ei era totul un spectacol, deci să rămână atât de multă mâncare
- 1:01:44că în timpul mesei se adună flămânzii ăia care nu stateau la
- 1:01:48masa erau de fapt, flămânzi. Ca o ironie știi?
- 1:01:54Se adună toți flămânzii, toți neputincioșii se târăsc cu vin
- 1:01:58cum pot și se umple de ei și stau gură cască la propriu.
- 1:02:05Și când se termina masa se ridica gazda și atunci toată
- 1:02:09mâncarea aceea cu mai multă rămânea decât se mânca era cum?
- 1:02:14Împărțite și despre ospățul acela, dar imaginați-vă ospățul
- 1:02:18acestora se povestea după aia multă vreme.
- 1:02:21Deci masa nu era o simplă masă, ci era o chestie din asta.
- 1:02:24Cum vă spun eu pe scurt. În acest context, o femeie se
- 1:02:28strecoară până în spatele picioarelor domnului, o femeie
- 1:02:32pe care textul biblic o numește femeie de care.
- 1:02:35Păcătoasă, acuma sigur că trebuie să fim atenți cu această
- 1:02:39sintagmă, pentru că toți de la masă afară de unu erau cum.
- 1:02:44Păcătoși, dar când femeia zice că era păcătoasă și mai ales,
- 1:02:47când știți bine, gazda îl judecă în sinea lui pe domnul zicând,
- 1:02:52dacă ar fi proroc că acolo era de fapt, l-a chemat ca să-l
- 1:02:55știți să-l cântărească. Dacă ar fi prooroc ar ști, cine
- 1:03:00și mai ales, ce fel de femeie este aceasta, că este o
- 1:03:04păcătoasă? Ce tot vrea să spună că e
- 1:03:06păcătoasă, că toți suntem păcătoși aici sensul e altul
- 1:03:10aici păcătoasă, înseamnă că ea săvârșea anumite păcate.
- 1:03:15Care erau cunoscute de toți toți săvârșeau păcate, poate chiar pe
- 1:03:18acelea, numai că nu erau cunoscute, dar ea săvârșea
- 1:03:23păcatele fără perdea probabil săvârșeau acele păcate care erau
- 1:03:27mult condamnate în iudaism și în creștinism păcate trupești Da,
- 1:03:33păcate trupești își pângărirea trupul.
- 1:03:37Femeia. Aceasta însă face niște gesturi
- 1:03:39față de domnul și în urma acestor gesturi, domnul zice
- 1:03:43uitați-vă în finalul pericopei auzi.
- 1:03:47Tu nu mi-ai dat apă ca să-mi spăl picioarele, adică nu mi-ai
- 1:03:50spălat picioarele sărutare, nu mi-ai dat femeia asta mi-a
- 1:03:53spălat picioarele cu ce cu lacrimile ei mi-au uns
- 1:03:56picioarele, cu ce cu mir că nu mi-au uns capul cu untdelemn.
- 1:04:01Și păcatele ei, care sunt multe. Sunt iertate, căci aici am vrut
- 1:04:06să ajung. A iubit cum mult.
- 1:04:11Credință mare. Nădejde mare.
- 1:04:15Și ce? Dragoste mare.
- 1:04:19A iubit mult. Simon, vreau să-ți pun o
- 1:04:23întrebare. Ca să înțelegi taina cu femeia
- 1:04:26asta pe care tu o judeci acum și pe mine mă judeci.
- 1:04:31Simone, te întreb un cămătar, imaginează-ți avea 2 Datornici,
- 1:04:34unul îi datora 500, îi datora acestuia, 500 altuia, altul 50
- 1:04:39i-a iertat pe amândoi. Nota bene, nu m-am pildă un
- 1:04:42cămătar iartă. În realitate, niciun cămătar nu
- 1:04:45iartă. Da noi știm asta am închis
- 1:04:48paranteza. Dar în pildă, toate arată mai
- 1:04:51bine. Păi ăsta, pentru că e din pildă
- 1:04:55și pentru că e ficțiune, nu e ceva imaginat asta iartă care va
- 1:04:59iubi mai mult și răspunde ca la școală cu tema făcută.
- 1:05:02Simon îi socotesc C la cel căruia i-a iertat mai mult și în
- 1:05:05contextul ai spune domnul vezi ea a păcătuit mult.
- 1:05:09Ea mi-a datorat mult păcatul îndatorează omul față de
- 1:05:12divinitate, dar dar zice păcatele ei, care sunt multe
- 1:05:16sunt iertate, pentru că a iubit cum mult, dacă vreți dacă vreți,
- 1:05:22nu vi se pară prea greu să formulăm așa.
- 1:05:24Da păcătuit mult, da, mai mult ca voi.
- 1:05:28Mai la vedere ca voi. Dar a și iubit cum?
- 1:05:34Mult. Asta înseamnă iubiții mei, frați
- 1:05:37și surori iubiți, prieteni. Că problema de fapt nu e
- 1:05:40păcatul. Problema este neiubirea.
- 1:05:44Că Dumnezeu nu se sperie de mulțimea de păcate a nimănui, nu
- 1:05:48se sperie, noi ne înfiorăm. Noi ne speriem de alții și de
- 1:05:53noi. El nu se sperie ceea ce îl doare
- 1:05:57pe Hristos pe Dumnezeu este păcatul în sine, ci este
- 1:06:03neiubirea. Faptul că nu-l iubim pe măsura
- 1:06:08păcatelor. Faptul că nu ne aruncăm în
- 1:06:12brațele lui, pe măsura căderilor din care ar trebui să ne ridicăm
- 1:06:16groapa din care ar trebui să ieșim.
- 1:06:20Să ne dea Dumnezeu și o iubire mare iubire care ne mântuiește
- 1:06:24iubire lucrătoare iubire cu care să ne rezolvăm păcatele, dar ați
- 1:06:28înțeles cum zic să le rezolvăm în sensul.
- 1:06:31În sensul să învingă iubirea de Hristos, toate căderile noastre,
- 1:06:35toate neputințele noastre există aici. 4 gesturi ale iubirii pe
- 1:06:41care doar le enumăr. 4 gesturi primul este smerenia, o femeie
- 1:06:47păcătoasă și dea înapoi, lângă picioarele lui Isus, a ședea la
- 1:06:50picioarele cuiva este un gest de smerenie, dar a ședea unde?
- 1:06:55Unde. Înapoi este smerenia maximă.
- 1:06:59Mai jos de atât nu poți să cobori, nu poți să cobori decât
- 1:07:03dacă se face o groapă, dar nu era vreme să-ți faci o groapă.
- 1:07:07Dar la nivelul solului. Asta este maximul la care poți
- 1:07:09să cobori, pentru că o iubire mare înseamnă în primul rând o
- 1:07:13smerenie mare. Iubirea de Dumnezeu începe cu
- 1:07:15smerenia înaintea lui Dumnezeu, cu acceptarea condiției noastre
- 1:07:19în raport cu cine este el smerenia Sfântului Isaac Sirul
- 1:07:24Zicea că smerenia este arta de a sta la locul tău.
- 1:07:28Mi-a plăcut această definiție mult îmi place enorm.
- 1:07:32Mi se pare că în câteva cuvinte s-a spus ceva genial, arta de a
- 1:07:35sta la locul tău. Smerenia nu este falsă.
- 1:07:38Smerenie mă înțelege, adică nu fac eu nu dau îndemn, eu nu
- 1:07:40știți apucături din astea de prin biserici.
- 1:07:44El nu că el îi smerit și acum înseamnă că eu care am ținut
- 1:07:47predică a trebuit să fiu și arogant, nu n-ar trebui să fiu
- 1:07:51și bine. Ar fi să nu fiu și dacă mai
- 1:07:53predicat trebuia ținută nu de cineva.
- 1:07:57Și-am fost la rând, știi? Nu să nu ai smerenia smerenia
- 1:08:02arta de a sta la locul tău la care e locul tău?
- 1:08:09Al 2-lea GEST este căința femeia aceasta păcătoasă, ședea înapoi
- 1:08:13și nu vorbea. Femeia nu vorbește în text, ci
- 1:08:17ce face? Plângea știți și dumneavoastră,
- 1:08:21ca și mine, că lacrimile vorbesc mai mult.
- 1:08:24Decât. Vorbele, știți că dacă am putea
- 1:08:27vărsa lacrimi, mai des am face economie de cuvinte?
- 1:08:31Știți că uneori cuvintele fie sunt imprecise, că nu pot să
- 1:08:35descrie ce trăim clar și alteori pot să fie mincinoase, în sensul
- 1:08:40că deturnează sensurile interioare, nu s-au sensul
- 1:08:44trăirilor. Știți că a folosit cuvântul este
- 1:08:47cu dus și. Întors, știți că trebuie să fim
- 1:08:51prudenți la cuvinte, pentru că zice că din cuvintele noastre și
- 1:08:54mai zice că vorbirea noastră să fie cu har și dreasă cu sare,
- 1:08:58da, ca să dea har celor ce. Ascultă.
- 1:09:04Știți că vom fi judecați pentru fiecare cuvânt, deși așa de ușor
- 1:09:09ne cad cuvintele din gură? Îmi place formularea asta am
- 1:09:14luat-o de la un romancier dintr-un roman.
- 1:09:17Îi cădeau cuvintele din gură, nu le mai putea opri.
- 1:09:21Și ușor necat cuvintele din gură, parcă nu le mai putem
- 1:09:24controla. Femeia nu cuvântează, femeia
- 1:09:28lăcrimează. Cu lacrimi de căință.
- 1:09:34Lacrimi de care e mare criză printre noi, mai ales pe cei
- 1:09:37care umblăm la biserică și vedem că alții trebuie să plângă alții
- 1:09:40să se căiască, care sunt mai păcătoși ca noi și cred că sunt
- 1:09:43mai păcătoși ca noi nu mă îndoiesc și ei recunosc asta.
- 1:09:48Întâi să plângem, noi avem ce plânge.
- 1:09:52Poate da am ajuns la un nivel moral și spiritual în care nu
- 1:09:55mai călcăm decalogul foarte bine.
- 1:09:58Nu mai călcăm predica de pe munte, foarte bine.
- 1:10:01Dar călcăm altele? Avem alte scăpări.
- 1:10:06Avem alte alunecări, avem alte stări de care ne rușinăm și am
- 1:10:10vrea să nu ni le cunoască alții, să nu știe nimeni de ele și de
- 1:10:13obicei nu știe nimeni. Pentru aceea să ne dea domnul
- 1:10:18izvor de lacrimi. De căință și să ne ierte
- 1:10:21Dumnezeu toți avem nevoie să ne ierte Dumnezeu.
- 1:10:25Al 3-lea GEST este atașamentul atașamentul femeia aceasta.
- 1:10:30Stătea să ziceți stropit picioarele cu lacrimile și le
- 1:10:33ștergea. Cu ce credeți cu părul capului
- 1:10:36ei? Ceea ce este o nu o imagine a
- 1:10:40unui atașament total, chiar dacă la le-ar fi șters cu prosopul ei
- 1:10:45era ceva intim că era prosopul cui al ei, dar aici nu e un
- 1:10:49prosop de ceva extern ființei, ci este o extensie a ființei a
- 1:10:52trupului. Este chiar părul.
- 1:10:57Este imaginea atașamentului și, în fine, sacrificiul.
- 1:11:01Sacrificiul prin ultimul detaliu spune că ungea picioarele
- 1:11:05domnului cu cer. Cu Mir mirul, pe vremea aceea
- 1:11:10era de diferite prețuri, dar cel mai scump mir.
- 1:11:14Era mai scump decât gramul de aur 1 G de Mir.
- 1:11:18Era mai scump decât gramul de aur și cel mai scump mir din
- 1:11:22antichitate ne spun istoricii era făcut din 50 de plante
- 1:11:26diferite, 50 de arome diferite. Totul bio, bineînțeles.
- 1:11:33Erau o avere dacă femeia aceasta avea cumva mir din acela, clar
- 1:11:38că nu ea și l-a cumpărat n-avea bani.
- 1:11:42De obicei se lăsa moștenire și de obicei sticluța aceea valora
- 1:11:45la propriu mai mult decât casa Grădina, pământurile, uneltele,
- 1:11:50hainele de pe tine. Și dacă avea un asemenea mircu
- 1:11:55mie, îmi place să cred că din acela avea.
- 1:12:00L-a turnat pe picioarele domnului.
- 1:12:03Și asta se numește sacrificiu să Torni acel mir.
- 1:12:08Să faci un asemenea sacrificiu, iar mirul acela este sinonim cu
- 1:12:12propria noastră viață, pe care trebuie să o dăm domnului.
- 1:12:17Oameni pe care îi laudă apostolul Pavel dintr-o biserică
- 1:12:19zice că s-au dat pe ei înșiși lui Dumnezeu și apoi au dat din
- 1:12:23sărăcia lor lucie. De ce au dat din sărăcie?
- 1:12:27Pentru că întâi s-au dat pe ei înșiși.
- 1:12:29Știți care e problema noastră cu sacrificiu?
- 1:12:32N-avem probleme să dăm evident că dăm.
- 1:12:36Și dăm uneori mult. Problema este că nu ne dăm.
- 1:12:42E mai simplu să trimiți niște bani, să aibă loc un eveniment
- 1:12:44la biserică într-o sâmbătă. E mai greu să vii tu în sâmbăta
- 1:12:48aceea? Am avut momente în care asta fac
- 1:12:52numai local. Bineînțeles, nu fac în casele
- 1:12:55altora decât la mine acasă. În care pentru un eveniment de
- 1:12:59sâmbătă cineva foarte grăbit și pragmatic.
- 1:13:03Întrebat cu cât trebuie să contribuim.
- 1:13:06Și eu l-am întrebat, vii, nu vin așa de obosit alerg toată
- 1:13:10săptămâna? Păi dacă nu vii 200.
- 1:13:15Și dacă veneam 100? Dau, 200 us.
- 1:13:20Spray emblematic, adică omul azi, n-a comentat după apărut,
- 1:13:23mi-e rău când am cerut 300 bune, era prea târziu.
- 1:13:27Am dat bani pentru evenimentele geți n-ar fi o problemă cu asta
- 1:13:31cât ceream atâta dădea că nu mie îmi dădea numai ce să nu facă
- 1:13:35ziceți să nu vină. Plătesc să nu vin.
- 1:13:43Nici eu nu fac asta mereu, adică a fost o.
- 1:13:45Iluminare nu știu ce a fost fi chiar aveam nevoie de bani
- 1:13:49pentru evenimente. Aș fi vrut sigur că i-am spus,
- 1:13:51băi, apreciez că dai banii ăștia, da, aș prefera să nu dai
- 1:13:55nimic, dar sunt bine frate ghiță ia banii că nu vin.
- 1:14:00Banii, fost băiat deștept anul la bani am fost și eu deștept.
- 1:14:05Avem nevoie de fonduri pentru eveniment.
- 1:14:08Și nu a venit. Nu vă grăbiți să spuneți că e un
- 1:14:10om rău, chiar nu e? Nu vă grăbiți o moda niște bani,
- 1:14:14dar dublu decât ceilalți care veneau.
- 1:14:18E doar un exemplu, e doar un principiu.
- 1:14:21Sacrificiu. Înseamnă să dai de la evident că
- 1:14:25dai de la ce înseamnă să te dai pe tine.
- 1:14:29Să ne dea domnul toate aceste virtuți și 9 credința NĂDEJDEA
- 1:14:32și dragostea, dar cea mai mare este dragostea, amin.