Latest / Fiti Oameni / Cheia vieții - Ghiță Mocan
Transcript
- 0:00Hristos a Înviat. Stimate doamne profesoare
- 0:05stimați domni profesori, dragi elevi, părinți bunici.
- 0:11Rudeni prieteni. Iubiți, frați și surori.
- 0:16Binecuvântăm pe domnul pentru această zi.
- 0:19Și eu îmi exprim bucuria de a fi aici la această celebrare
- 0:23această sărbătoare. Cu atât de mulți oameni minunați
- 0:27adunați în jurul vostru dragi elevi.
- 0:31Aș vrea să-mi aduc și eu aminte preț de un minut înainte de
- 0:34citirea textului. Că undeva pe frontispiciul unuia
- 0:38dintre liceele din orașul ștei, unde am terminat?
- 0:43Erau scrise următoarele. Nu pentru școală, învățăm.
- 0:49Ci pentru. Viața.
- 0:53Nu pentru școală, ci pentru viață maximă care aparține lui
- 0:58Seneca și care este cât se poate de adevărat.
- 1:02Îngăduiți încă în această predică de sărbătoare.
- 1:06Să vă vorbesc, nu despre școală. Ci să vă vorbesc despre viață,
- 1:11pentru că trebuie și școală și viață.
- 1:15Iar una dintre cărțile Bibliei care multe au de spus despre
- 1:18viață este cartea ecleziastul atribuită lui Solomon, dar noi
- 1:22în mod prudent, o vom numi eclesiastul.
- 1:26Capitolul 3, versetul 12-14, prima lectură.
- 1:32Iar a 2-a și ultima capitolul 11, versetul 9.
- 1:36Și 10. 3 cu 12-14. 11, cu 9 și 10.
- 1:48Am ajuns să cunosc că nu este altă fericire pentru oameni
- 1:53decât să se bucure și să trăiască bine în viața lor.
- 1:58Dar și faptul că un om mănâncă și bea și duce un trai bun în
- 2:03mijlocul întregii lui munci este un, dar de la Dumnezeu.
- 2:08Am ajuns la cunoștința că tot ce face Dumnezeu Dăinuie în Veci și
- 2:14la ceea ce face el nu mai este nimic de adăugat și nimic de
- 2:19scăzut. Și că Dumnezeu face așa pentru
- 2:23ca lumea să se teamă de el. Bucură te tinere în tinerețea
- 2:31ta. Fii cu inima veselă, cât ești
- 2:34tânăr umblă pe căile alese de inima ta și plăcute ochilor tăi,
- 2:39dar să știi că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la
- 2:44judecată. Gonește orice necaz din inima ta
- 2:48și depărtează răul din trupul tău, căci tinerețea și zorile
- 2:54vieții sunt. Trecătoare amil ședeați?
- 3:09Re victimei 2-a atitudini extreme.
- 3:13Înregistrează istoria gândirii în legătură cu această carte
- 3:19destul de controversată numită cartea eclesiastul sau
- 3:23propovăduitorul 2 atitudini extreme.
- 3:27Haideți să renunțăm în introducere, ca apoi să găsim
- 3:31atitudinea de echilibru, calea aceea aurită de mijloc și să
- 3:36rămânem pe ea prima atitudine. Una dintre extreme se numește de
- 3:41a dreptul fanatism. Fanatism.
- 3:45Și cine n-a auzit de o asemenea atitudine?
- 3:49Fanatismul este sinonim cu orice formă de mefiență, de depărtare,
- 3:55de respingere a oricărei plăceri, a oricărei frumuseți a
- 4:01oricărei nobleți. A oricărei forme de cunoaștere
- 4:06și fanatismul, în cele din urmă oriunde s-ar manifesta fuge de
- 4:12frumos fuge de bine, fuge de adevăr, fuge de cunoaștere, fuge
- 4:16de oameni, de instituții, de religie de toate.
- 4:23Unii citind cartea eclesiastul, văzând câte face autorul, văzând
- 4:28despre ce este vorba și cum adesea limbajul este este mai
- 4:32degrabă păgân decât creștin. Atât de tare se tem pentru ei,
- 4:37pentru viața lor, ba chiar pentru veșnicia lor, încât ia o
- 4:41atitudine extremă și cadă în fanatism.
- 4:44Adică iau această carte ca un așa, nu să nu faci asta, să nu
- 4:49gândești așa, să nu acționezi așa, să nu te întovărășești cu
- 4:53oameni care gândesc precum Eclesiastul și.
- 4:56O atitudine de respingere, iar faptul acesta îi face să se
- 5:00izoleze, îi face să fie destul de neplăcuți de antipatici și la
- 5:05un moment dat să fie plin de frustrări, să adune multe
- 5:09supărări în sufletul lor, iar cei din jur să nu îi mai
- 5:13înțeleagă în cele din urmă. Poate că această atitudine s-ar
- 5:17potrivii doar celor care, în bisericile istorice, desigur, nu
- 5:20la noi au totuși o scăpare în mănăstire în mediul monastic.
- 5:26Totuși, EO retragere. Dar dacă vrei să rămâi în lume,
- 5:31dacă vrei să rămâi în familie, dacă vrei să rămâi printre
- 5:34oameni? Fanatismul EO extremă.
- 5:39Cartea eclesiastul, se pare că nu ne-a fost lăsată în sfintele
- 5:43Scripturi ca noi să învățăm că nu cumva și tot ce este în
- 5:47cartea aceasta e fundamental rău și orice se pomenește aici este
- 5:52rău, se pare că EO extremă periculoasă, la care unii ajung
- 5:57la o anumită perioadă din viață sau alții chiar la tinerețe,
- 6:01dacă trec prin anumite necazuri, situații existențiale care îi
- 6:05fac să se scârbească de viață și să rostească prea mult prea
- 6:09înainte de vreme. Totul este o.
- 6:12Deșertăciune. A 2-a extremă la antipozi.
- 6:18Este fascinația. Cei care merg pe a 2-a extremă
- 6:24nu sunt fanatici. Nu iau această carte ca ceva de
- 6:28care trebuie să înveți, să ai grijă să nu ajungi așa ci ei se
- 6:33lasă fascinați, BA chiar seduși de carte și de toate plăcerile
- 6:38amintite în ea. Ba chiar li se pare că această
- 6:42carte oferă idei, oferă deschideri și până la urmă, omul
- 6:47acesta. Autorul Cărții e aproape un
- 6:50campion care pe toate le-a încercat, pentru că vezi, i-a
- 6:53dat mâna, l-a ajutat. Mintea a avut un context
- 6:57favorabil, iar dacă eu, eu, cel care gândesc în termenii,
- 7:01aceștia le am la îndemână pe toate, de ce n-aș încerca și eu.
- 7:07Cei care merg pe a 2-a extremă transformă Cartea într-un fel de
- 7:11manual de viață și ajung în cele din urmă într-o viață axată pe
- 7:16plăcere într-un hedonism de la hedon de la plăcere într-o viață
- 7:22care este după aceea neconformă cu restul scripturii cu
- 7:26revelația creștină cu educația pe care au primit-o acasă sau în
- 7:31școală. Iată cele 2 extreme fanatism și
- 7:36fascinație. Nici una, nici cealaltă nu este
- 7:39de dorit, nu ar trebui nici să detestăm tot ce scrie în
- 7:44eclesiastul, dar nu ar trebui nici să probăm la rândul nostru
- 7:47tot ce scrie acolo și atunci care e calea cea adevărată,
- 7:52mereu e calea de. Mijloc.
- 7:56Ceea ce putem spune despre eclesiastul, autorul Cărții.
- 8:01Este că omul acesta, dincolo de toate detaliile.
- 8:06Este un mare căutător. Iar el caută cu mai mult sau mai
- 8:11puțin succes. Caută ceva superior.
- 8:16Caută ceva parcă nevăzut. Caută ceva dincolo de el,
- 8:22dincolo de experiența imediată. Omul acesta se ia la trântă cu
- 8:27viața cu realitatea și cu imprevizibilul ei.
- 8:32Omul acesta se uită în jur cu foarte multă atenție, acribie
- 8:36acuitate, e foarte atent. Omul acesta observă lucruri pe
- 8:41care ceilalți probabil nu le observă omul acesta prin
- 8:45căutarea lui se remarcă dintre cei puțini într-o generație care
- 8:51reușește să vadă ce alții nu văd să înțeleagă ce alții nu înțeleg
- 8:55să concluzioneze cum alții mulți nu concluzionează.
- 9:00Iar ceea ce caută el este ceea ce noi vom numi în această seară
- 9:05cheia vieții. Cheia vieții.
- 9:09Intitulăm mesajul nostru, chiar așa cheia?
- 9:13Vieți. Și o caută, după cum vedem în
- 9:16primele 2 capitole. În câteva locuri haideți să
- 9:21survolăm această căutare și apoi în final să-mi îngăduiți să aduc
- 9:26înaintea dumneavoastră, dragi elevi, părinți profesori. 3
- 9:30principii care decurg din tot demersul.
- 9:35În primul rând în ordine textuală, eclesiastul caută
- 9:38cheia vieții în lumea omului. Așa îmi place să o numesc lumea
- 9:43omului, pentru că se pare, omul vede întâi de toate dealungul
- 9:48vieții pe celălalt om omul își este apropiat omului și cumva te
- 9:53uiți în viața altuia din familia ta din familia lărgită dintre
- 9:56prieteni, dintre colegi profesori și așa mai departe
- 10:00biserică. Iată lumea omului care se
- 10:03deschide înaintea autorului în capitolul întâi versetul 3 și 4.
- 10:07Și iată întrebarea retorică, ce ni se pune ce folos are omul din
- 10:12toată truda pe care și-o dă sub soare?
- 10:16Un neam. Trece altul.
- 10:20Vine. Și pământul rămâne veșnic.
- 10:24În picioare. Una dintre poeziile lui Mihai
- 10:27eminescu se pare că s-au inspirat de aici.
- 10:31Deci se pare că și poetul național a trecut pe aici.
- 10:34Și-a ajuns la aproximativ aceeași concluzie vreme trece.
- 10:39Vreme vine. Toate-s vechi.
- 10:43Și 9 toate. Și noi sunt toate.
- 10:48Dar să lăsăm școală, să vorbim despre viață.
- 10:52Eclesiastul se uită în lumea omului.
- 10:55Și când se uită la om îl vede minunat, îl vede coroana
- 10:59creațiunii îl vede vasalul lui Dumnezeu în creație, așa cum l-a
- 11:03creat Dumnezeu. Potrivit narațiunii din geneza,
- 11:06primele capitole și apoi se îngrozește pentru că își dă
- 11:10seama că această minunăție de creatură, această minunăție de
- 11:14ființă, omul care este superior tuturor regnurilor.
- 11:18De sub el nu inferioare lui omul, omul care ar trebui din
- 11:23cauză că este ce este și poate ce poate ar trebui să rămână, ar
- 11:27trebui să fie nemuritor în mintea lui, nu în gândirea lui
- 11:31în viața lui omul acesta trece un neam trece și altul.
- 11:36Vine. Se duc bunicii.
- 11:40Se duc părinții. Și în timp se duc.
- 11:44Copii nu înainte, însă de a lăsa la rândul lor copii și nepoți.
- 11:50Și în mod firesc, pentru că așa ar fi firesc.
- 11:54Ne ducem în ordinea în care am venit, știu că nu se întâmplă
- 11:57asta. Știu că sunt excepții, dar cumva
- 12:00în mintea noastră această trecere generațională?
- 12:05Devine o normalitate pe care ar trebui să o asumăm și cu care să
- 12:08învățăm să trăim lumea omului este o lume trecătoare, dar în
- 12:13sensul o trecere iată a omului în sine, da o predare de ștafetă
- 12:19de la o generație la. Alta.
- 12:23Apoi se uită în lumea fizică când zic fizică mă refer la
- 12:27lumea universului la tot ceea ce vedem în creație.
- 12:30Priviți în același capitol capitolul întâi versetul 5 și
- 12:34următoarele, unde spune, vântul suflă spre miazăzi se întoarce
- 12:38spre miazănoapte, apoi iarăși se întoarce și începe din nou
- 12:42aceleași rotiri, vântul, toate râurile se varsă în mare și
- 12:48marea tot nu se umple ele aleargă necurmat spre locul unde
- 12:52unde pornesc. Și iarăși ca iarăși să pornească
- 12:56de acolo. Toate lucrurile sunt într-o
- 12:58necurmată frământare, așa cum nu se poate spune ochiul nu se mai
- 13:03satură privind și urechea nu mai obosește.
- 13:06Auzind ce a fost? Va mai fi și ce s-a făcut?
- 13:11Se va mai face, nu este nimic nou.
- 13:15Sub soare. Acest ce a fost va mai fi.
- 13:19Nu se referă în primul rând la lucrul omului, ci se referă la
- 13:23ciclicitatea naturii la tot acest mers al naturii al
- 13:28zilelor, al Răsăriturilor și apusurilor al râurilor care curg
- 13:33și avem aici în lumea fizică invocat soarele, vântul, ploile,
- 13:38râurile, elemente esențiale dinamice.
- 13:42Am putea spune din natură și privind spre lumea fizică,
- 13:45eclesiastul rămâne din nou uimit și încearcă să găsească aici
- 13:50cheia vieții. Dacă în lumea omului n-a reușit
- 13:53aici și aici se lovește de această repetitivitate care
- 13:57devine obositoare. Pentru că, nu-i așa, privit în
- 14:01felul acesta, universul e cu totul plictisitor pentru că
- 14:05anotimpurile se succed, pentru că zilele se succed și parcă ce
- 14:09a fost va mai fi ceea ce e profund monoton, plictisitor, vă
- 14:14plac lucrurile monotone. Mulțumesc pentru entuziasm.
- 14:20Nici mie nu-mi plac. Îmi place, dacă se poate fiecare
- 14:24zi să fie cu totul. Altfel 9.
- 14:29Atât de mult ne place să fie altfel încât am făcut, mă rog,
- 14:33nu noi ministerul. Am făcut școala?
- 14:38Altfel eu n-am prins vremea aceea.
- 14:41De aceea, dacă mă vedeți mai abătut, e din cauză că n-am
- 14:43prins niște chestii. Cât despre voi, lucrurile stau
- 14:48cu totul diferit. Se simte nevoia și la nivel
- 14:51educațional să avem o perioadă din an în care să fim altfel și
- 14:56profesorii se străduiesc în perioada aceea să se îmbrace
- 14:58altfel, să se comporte altfel. Nu un pic să cădem în derizoriu
- 15:04atunci, adică un pic să fie cum? Altfel.
- 15:08Gândiți-vă că ispita aceea vine și peste biserici.
- 15:13Și uneori vrem să avem duminici mai.
- 15:15Altfel, mă rog, eu nu vreau să am dubii nici altfel, dar sunt
- 15:19care doresc. Eu mă simt mai bine să rămânem
- 15:22în clasic, adică. Să rămânem.
- 15:25Pe drumuri care. Sigure.
- 15:30Clasicul rezistă în istorie. Celelalte sunt doar experimente.
- 15:37Ei bine, avem în noi această permanentă nevoie, cum o știm cu
- 15:42toții, fiecare sesizează asta în interiorul lui, uitându-se spre
- 15:46spre ceea ce îl înconjoară, precum Eclesiastul în lumea
- 15:50fizică în univers, ne-ar plăcea ca mereu să fie câte o surpriză,
- 15:53dar se pare că legile acestea ale universului legile
- 15:58funcționează implacabil și nimic nu se schimbă și totul merge de
- 16:04atâta timp de atâția ani că nici nu știm să-i numărăm.
- 16:08Totul merge în ciclicitate. Deci, iată nu găsește cheia.
- 16:14Apoi eclesiastul se uită lumea ideilor.
- 16:17Dacă îmi îngăduiți să o numesc așa, priviți în capitolul 2
- 16:21versetul 13-17 ca să vedeți cum își îndreaptă privirea,
- 16:26eclesiastul SPE, mintea umană, specia ce produce cultură și
- 16:31civilizație. Da, suntem în 2.
- 16:34Cum vă spuneam 2 cu 13. Și am văzut că înțelepciunea
- 16:40este cu atât mai de folos decât nebunia și cu cât este mai de
- 16:44folos lumina decât întunericul, înțeleptul își are ochii în cap,
- 16:48iar nebunul umblă în întuneric, dar am băgat de seamă că și unul
- 16:52și altul spuneți. Au.
- 16:57Aceeași soartă. Și am zis în inima mea.
- 17:02Dacă și eu voi avea aceeași soartă ca nebunul, atunci pentru
- 17:05ce a mai fost înțelept și am zis în inima mea și aceasta este o
- 17:08deșertăciune, căci pomenirea înțeleptului nu este mai veșnică
- 17:13decât pomenirea nebunului chiar în zilele următoare.
- 17:17Totul este uitat și apoi și înțeleptul moare și nebunul.
- 17:22Atunci am urât viața, căci nu mi-a plăcut.
- 17:26Ce se face sub soare, totul este deșertăciune și goană după.
- 17:31Vând. S-a uitat în cunoaștere și în
- 17:34lumea ideilor și s-a gândit dacă în viața omului pe pământ și
- 17:39dacă în viața universului nu găsesc cheia vieții, s-ar putea
- 17:42să găsim cheia în țelepciune în cunoaștere în erudiție.
- 17:46În acumularea de informație în conexiunile de idei în
- 17:51cunoaștere, în sensul amplu al termenului, iar în cartea
- 17:55eclesiastul, cunoașterea. Să știți că e una dintre temele
- 17:58importante, iar faptul că omul poate să acceadă la cunoaștere,
- 18:02evident, nu fără efort. Și suferință, faptul acesta i se
- 18:07părea eclesiastului că acolo ar putea găsi cheia, dar apoi se
- 18:11uită. Că și înțeleptul și nebunul au
- 18:14aceeași soartă că până la urmă se va povesti și despre
- 18:17înțelepți și despre nebun și culmea aici din nou ne gândim la
- 18:21eminescu fără să vrem la condiția omului de geniu, nu?
- 18:25În societate. Și până la urmă, iată ce spune
- 18:30eclesiastul că. Că atât nebunul, cât și
- 18:34înțeleptul au post-mortem aceeași soartă.
- 18:38Ba chiar câte un nebun face lucruri mai interesante decât un
- 18:40înțelept. Care a avut uneori o viață
- 18:43monotonă precum Kant Immanuel Kant.
- 18:46Știți că n-a ieșit din orașul lui toată viața.
- 18:49I-a fost frică să iasă din orașul lui.
- 18:53Dar a schimbat la nivel ideatic lumea după el.
- 18:56Și n-ai ieșit din oraș noi călătorim și uneori habar n-avem
- 19:00pe unde călătorim. Dar călătorim, vă rog alt nivel.
- 19:05El n-a ieșit. Din nou în lumea aceasta ideilor
- 19:10ciudată. Marile minți ale umanității spun
- 19:15statisticile, nu s-au remarcat major în timpul vieții lor și se
- 19:20pare că opera lor. Influența lor a fost după moarte
- 19:23mult târziu după moarte, pentru că până una altă în timpul
- 19:27vieții și imediat după deces. Atât înțeleptul cât și nebunul
- 19:31par a avea aceeași soartă și parcă parcă are un avans
- 19:34nebunul, cel care n-a făcut mare lucru, dar care a reușit să
- 19:38atragă atenția asupra lui. De aceea, unii oameni la
- 19:42diferite vârste, nu doar tineri se fac de râs și încearcă să fie
- 19:46mai interesant și cad în ridicol ca să rămână în istorie și unii
- 19:50chiar rămân chiar reușesc. Nu e cheia vieții în lumea
- 19:54ideilor. În fine, ultima căutare este
- 19:57lumea simțurilor da a simțurilor trupești priviți împreună cu
- 20:02mine, dar nu vom citi, ci doar vom survola Capitolul II.
- 20:06Primele 11 versete uitați. Cum se deschide capitolul, am
- 20:09zis inimii mele, haide, vreau să te încerc cu veselie, gustă
- 20:13fericirea, dar iată că și aceasta este o deșertăciune
- 20:16versetul 3 am hotărât în inima mea să înveselesc trupul cu vin,
- 20:20în timp ce inima mă va cârmui cu nțelepciune.
- 20:24Apoi, în versetul 4 am făcut lucruri mari, mi-am zidit casă,
- 20:27mi-am sădit vii, mi-am făcut grădini și livezi.
- 20:31Din ele tot felul de Pomi Roditori mi-am făcut iazuri, am
- 20:34cumpărat robi și roabe versetul 8.
- 20:36Mi-am strâns argint și aur versetul 9.
- 20:39Am ajuns mare mai mare decât toți cei ce erau înaintea mea la
- 20:44Ierusalim. Apoi, tot ce mi-au poftit ochii
- 20:47le-am dat și nu m-ai oprit inima de la nicio veselie și versetul
- 20:5111, în sfârșit, apoi m'am uitat cu Băgare de seamă la toate
- 20:55lucrurile pe care le făcusem cu mâinile mele și la truda cu care
- 20:59le făcusem. Am văzut că în toate.
- 21:01Este numai deșertăciune și goană după vânt și că nu este nimic
- 21:05trainic sub. Soare.
- 21:09Se pare că ultima încercare. Când eclesiastul se întoarce
- 21:13spre sine însuși pentru a găsi cheia vieții, este plăcerea pe
- 21:18care i-o poate furniza trupul. Și, așa cum bine știți, dragi
- 21:22tineri, trupul e și un furnizor de plăcere.
- 21:26Cele 5 Simțuri pot fi folosite ca niște tentacule spre
- 21:31acumulare de plăcere maximă, plăcere sub diferite aspecte.
- 21:35Fiecare simț dintre cele 5 are la capăt.
- 21:39O seducție a plăcerii. Nu vom intra în detalii doar un
- 21:43pic de imaginație îți trebuie. Ca să-ți cam imaginez ce se află
- 21:47pe la capătul fiecărui simț? Da cele 5 simțuri pot fi văzute
- 21:53ca niște brațe cumva nu invizibile.
- 21:57Ca niște tentacool, e foarte sensibile care se întind spre
- 22:01realitate spre ceea ce e în jur spre viața care se deschide
- 22:04înaintea ta, mai ales la tinerețe și să atingi cu aceste
- 22:09simțuri diferite nivele grade de plăcere.
- 22:12Evident că de obicei, de obicei, aceste experiențe sunt
- 22:16neconforme cu moralitatea, sunt neconforme cu scripturile, dar
- 22:21ce mai contează, câtă vreme tu cauți cheia vieții, tu cauți
- 22:25sensurile înțelesurile, câtă vreme tu vrei să înțelegi?
- 22:29Ca, părinții tăi nu ca bunicii, nu ca cei dinainte care au trăit
- 22:32muncind care au trăit acumulând care au supraviețuit prin
- 22:36războaie și istorie. Noi tocmai trăim cea mai bună
- 22:40perioadă, probabil a lumii din anumite puncte de vedere,
- 22:44desigur, prin urmare, ne putem întinde simțurile, putem să ne
- 22:48dezvoltăm și putem să ne trăim viața exclusiv cu trupul și să
- 22:52folosim trupul ca un receptacol al plăcerii.
- 22:57Sigur că nu afirm EO noutate aici.
- 23:00Trupul e la mare căutare. Astăzi trupul e la mare
- 23:03vizibilitate. Trupul.
- 23:07Trupul este pus în centrul marketingului de astăzi.
- 23:11Trupul și frumusețea fizică dimpreună cu longevitatea și tot
- 23:15ce ține de viața trupului, o anumită vitalitate, suplețe,
- 23:20eleganță și așa mai departe. Trupul este supralicitată în
- 23:24vremea în care trăim și să nu ne lăsăm seduși de această de
- 23:28această vreme, de aici de această ispită.
- 23:33Sufletul a rămas de mult în urmă sufletul tare greu gâfâie în
- 23:38spate și sufletul aproape nu mai știe dacă are și el simțuri, dar
- 23:42și el are 5 Simțuri, dar nu am timp să le spun.
- 23:45Și el are 5 Simțuri. Cu care el simte este ceea ce
- 23:50spunem simțim tristețe, bucurie. Cel mai departe are 5 Simțuri.
- 23:56Și viața sufletului rămâne în urmă, pentru că iată,
- 23:59eclesiastul caută în cele din urmă cheia vieții tocmai în
- 24:05simțuri și în ceea ce oferă simțurile.
- 24:08Ei bine, concluzia este și aceasta EO.
- 24:11Deșertăciune. Să ne îndreptăm și noi spre cele
- 24:143 concluzii ce vi le-am promis? Viața în sine vrea să spună
- 24:20eclesiastul prin cele ale omului ale naturii ale ideilor și ale
- 24:25simțurilor. Viața nu deține cheia ei, însăși
- 24:31cheia vieții. Cheia vieții nu e la viață.
- 24:37Și toate câte le facem sau le gândim toate strădaniile și
- 24:41sforțările noastre nu ne vor aduce înțelesul.
- 24:46Tâlcul sensul. Cheia nu e la viață acum, vă
- 24:51rog, nu fiți atât de fatidici încât să vă gândiți dacă nu e la
- 24:54viață, atunci e la ce este viață și mai ce este la polul opus.
- 24:58La moarte. Pentru că nu, nu e nici la
- 25:01moarte. Dar noi rămânem pe viață, cheia
- 25:04nu e la viață, afirmăm în lumina textului din eclesiastul.
- 25:08Cum ați văzut în ceea ce am citat?
- 25:11Afirmăm că de fapt, cheia vieții e în altă parte.
- 25:15E la altcineva mai mare decât noi și care, de altfel, a
- 25:19generat și este sursa vieții, iar acesta este Dumnezeu.
- 25:24Spune eclesiastul în mâna lui Dumnezeu de darul lui Dumnezeu
- 25:28atârnă toate bucură te tinere în tinerețea ta, dar nu uita că la
- 25:31urmă vedea. Vei fi chemat de cine de
- 25:35Dumnezeu la judecată și mereu după toată această căutare
- 25:39eșuată parcă vine eclesiastul și spune la Dumnezeu e cheia în
- 25:44darul lui Dumnezeu în mâna lui Dumnezeu, în înțelepciunea lui
- 25:48Dumnezeu. Afirmăm, așadar, pe scurt.
- 25:52Că de fapt, cheia vieții, dacă e la Dumnezeu, înseamnă că El
- 25:55Dumnezeu are un plan, un plan, măreț etern, un plan care se
- 26:00împlinește, care decurge, care este mereu cum ziceți voi în
- 26:04limba română contemporană în progres.
- 26:07Este mereu în desfășurare. Care nu se schimbă, nu cunoaște
- 26:12variantă de plan b PLAN C ca la noi planul lui este iată
- 26:17imuabil, el trece prin istorie, generație după generație.
- 26:21El cuprinde tot universul, toată istoria și cheia vieții.
- 26:26Era Dumnezeu care are un plan și acum țineți-vă bine.
- 26:31E cea mai grea afirmație pe care o voi face, de aceea o fac și
- 26:34trecem mai departe. Nu voi stărui că e deja prea
- 26:38tristă numai prin enunț. Iar Dumnezeu derivă din Carte.
- 26:45Dumnezeu nu dă cheia vieții cui? Cu inoda.
- 26:52Celui care o caută cum îl cheamă.
- 26:55Omului. Dumnezeu are și nu o dă omului.
- 27:02Te bucuri să auzi că Dumnezeu are cheia vieții?
- 27:06Te întristezi să auzi că nu ți-o.
- 27:08Da și omul pășește prin viață cu Dumnezeu spre.
- 27:14Necunoscut. Imprevizibil și omul nu știe ce
- 27:19va urma, nu știe ce se va întâmpla.
- 27:22Pășește fără să știe fără să poată controla.
- 27:27Există 3 principii pe care le-am tot anunțat și cu care aș dori
- 27:30să încheiem. Primul principiu care derivă din
- 27:34tot ce am spus este ciclicitatea lucrurilor iertați-mă pentru
- 27:38termenul acesta un pic tehnic, dar nu-i așa, doar de la școală
- 27:42veniți și la școală vă întoarceți?
- 27:46Ciclicitatea lucrurilor vine de la ciclu, adică de la caracterul
- 27:49cum am zis. Repetitiv.
- 27:53Al universului al vieții al succesiunii generațiilor pe
- 27:57pământ, ciclicitatea lucrurilor, te rog te rog, privind spre
- 28:02viață precum Eclesiastul, orice vârstă ai avea asumă, te rog
- 28:07ciclicitatea lucrurilor pe care noi nu putem schimba și oricât
- 28:11de inteligenți suntem nimeni, nu poate opri nimeni nu poate
- 28:14produce sincope aici și lucrurile vor curge în aceeași
- 28:18manieră, adică te rog, obișnuiește-te cu ciclicitatea
- 28:21lucrurilor, ba chiar fă acest această.
- 28:25Această redundanță a lucrurilor fă-o să lucreze pentru tine și
- 28:29adaugă ciclicității acesteia disciplinele spirituale, de
- 28:34exemplu, să oferim câteva idei. Dacă mereu avem o dimineață și o
- 28:39seară, ce ar fi să folosim diminețile pentru rugăciune,
- 28:43lectură și meditație și serile, de asemenea, să ne ajute
- 28:47Dumnezeu. Dacă avem săptămână din 7 zile
- 28:51și mereu ultima zi din săptămână este ce?
- 28:54Duminică devine deja plictisitor se adună peste 50 într-un an.
- 28:59Hai să folosim fiecare duminică să o trăim cât mai detașați de
- 29:03lume, de noi înșine și de preocupări mundane și să ne
- 29:07apropiem cât putem de bine cu ajutorul bisericii de Dumnezeu.
- 29:13Dacă avem primăvară și vară și toamnă și iarnă, nu știu dacă
- 29:17neapărat mai avem, dar. Să zicem că mai avem vrem să le
- 29:21vedem acolo. Să folosim anotimpurile pentru a
- 29:26pune în ele ceva care are legătură cu viața noastră
- 29:30duhovnicească cu devenirea noastră sufletească cu
- 29:33apropierea noastră de Dumnezeu. Hai să folosim sărbătorile de
- 29:37iarnă dincolo de toată însemnătatea lor.
- 29:39Cum să zic emoțională și de marketing, haideți să le folosim
- 29:43pentru a marca exact subiectul și la Paști.
- 29:46De asemenea, folosește ciclicitatea lucrurilor,
- 29:50caracterul lor repetitiv ca să le dai un sens.
- 29:54Spiritual deprinde te cu asta de a lungul vieții.
- 29:58Sigur, am uitat să pomenesc ceva dintre disciplinele spirituale
- 30:01foarte importante, nu doar meditația și rugăciunea și
- 30:04citirea scripturilor, ci în ritm săptămânal introdu măcar o zi de
- 30:09post de asceză, de renunțare în săptămână măcar una și să vezi
- 30:14cum ți se adună la sfârșitul Anului vreo 52 de zile de post
- 30:18și altfel stai în picioare. Altfel stai la sfârșitul anului.
- 30:23Ciclicitatea lucrurilor nu poate fi modificată, vezi ce faci cu
- 30:27ea încarc o cu sensuri Duhovnicești, sensuri Inefabile
- 30:342 al 2-lea principiu, efemeritatea lucrurilor,
- 30:38caracterul trecător vremelnic al lucrurilor faptul că viața
- 30:42omului se duce spre un final, faptul că până la urmă
- 30:45anotimpurile apun ziua pune faptul că civilizațiile apun
- 30:50faptul că te uiți în istorie și nu vezi decât această succesiune
- 30:54permanentă. A civilizațiilor a ideilor de
- 30:57tot felul a sistemelor. Faptul că ceva ce era în vogă și
- 31:02părea nemuritor se stinge mai devreme sau mai târziu.
- 31:05Faptul că totul pare să dispară și să renască în același timp.
- 31:09Toată această lege a entropiei care ne uimește până la urmă în
- 31:13univers, atât cât îl putem înțelege și în istorie, arată
- 31:17despre efemeritatea lucrurilor. Din nou, nimeni nu poate
- 31:22împiedica efemeritatea lucrurilor.
- 31:25Nimeni nu-și poate nu-și poate stopa ridurile.
- 31:29Acum vă rog să nu vă uitați unii la alții, da?
- 31:32Ridurile nu și le poate stopa decât mască.
- 31:35Sigur sunt și tehnici chirurgicale să nu credeți că
- 31:38n-am auzit. De parcă nu m-aș băga.
- 31:43Mă rog cine știe ce gânduri mai vin omului, nu?
- 31:48Să nu facem, jurăminte. Dar sunt lucruri în lucruri
- 31:56fenomene. Și viața prin însăși curgerea ei
- 32:02viața umană. Cum ne apropiem de capătul
- 32:05celălalt? Toate cedează toate slăbesc,
- 32:08toate se încetinesc. Și din multe puncte de vedere nu
- 32:12mai e ce era. Și la fel este cu resursele pe
- 32:16pământ și așa mai departe. Și cumva există această
- 32:20efemeritatea lucrurilor? Te rog adaugă acestei
- 32:23efemerității pe care nu poți schimba adaugă, te rog speranța
- 32:27viitoare speranța în înviere în Răsplătire în eternitatea lui
- 32:31Dumnezeu. Avem așa de mare nevoie ca să
- 32:34existe o altă lume care să fie radical diferit de aceasta
- 32:38tocmai pentru că suntem de a dreptul deadreptul triști de a
- 32:43dreptul frustrați de a dreptul zdrobiți de lumea aceasta de
- 32:46realitate aceasta trecătoare și pentru că totul e trecător ceva
- 32:50strigă noi, precum spune Pavel, după eternitate după.
- 32:54După acest caracter da al învierii al noului, a unui cer
- 32:59nou și a unui pământ. Nu.
- 33:02Adaugă vremelniciei, adaugă veșnicia și eternitatea.
- 33:09În al 3-lea și în ultimul rând. Parțialitatea lucrurilor,
- 33:14parțialitatea lucrurilor, partea aceasta s-ar putea să fie cea
- 33:18mai vizibilă și mai sâcâitoare din viață.
- 33:20Ce înseamnă parțialitate înseamnă că mereu când ai ceva
- 33:24orice îți lipsește ajutațimă, deci ai ceva de acord orice.
- 33:31Dar întotdeauna când ai ceva îți lipsește să vă aud.
- 33:35Altceva. Și se întâmplă din 100 de
- 33:38lucruri, să ai 99 și să-ți lipsească.
- 33:42Unul singur. Veți vedea de a lungul vieții că
- 33:46mereu mereu e așa și niciodată în viață nu le ai efectiv pe.
- 33:52Toate. A trebuit să ne obișnuim de la
- 33:56tinerețe dragii mei. Cu parțialitatea lucrurilor,
- 34:00avem acces la viață în mod parțial.
- 34:04Avem acces la resurse în mod parțial, avem acces la
- 34:08experiențe în mod parțial. Omul e atât de limitat, în
- 34:12sensul că nu poate accede în același timp la tot ceea ce
- 34:16merită la tot ceea ce e frumos la tot ceea ce este legitim.
- 34:19Nu poate și mereu va avea ceva și nu va avea altceva după
- 34:23principiul ce se pierde atunci când ceva se câștigă după acel
- 34:27principiu. Te rog rezolvă parțialitatea
- 34:31lucrurilor prin bucuriile duhovnicești care pot să
- 34:35compenseze ceea ce lipsește în plan pământesc uman sau
- 34:39material. Există bucurii duhovnicești
- 34:42nevăzute, invizibile, care pot să acopere sau să compenseze.
- 34:47Cum vă spuneam această realitate, realitatea din jur,
- 34:51lucrurile care ne lipsesc să ne ajute Dumnezeu.
- 34:54Așadar, ca să înaintăm în căutarea vieții și să știm că de
- 35:00fapt. A căuta această cheie înseamnă
- 35:03AL căuta pe. Dumnezeu și a ajunge în cele din
- 35:06urmă la Dumnezeu și a fi cu Dumnezeu, cel care deține
- 35:10această cheie. Amin vă invit să vă ridicați și
- 35:14n-am să rostesc o rugăciune. C Am să vă citesc o scurtă
- 35:19poezie. Pe care o putem considera
- 35:23aproape o rugăciune. Iar voi dragi elevi, mai ales
- 35:28dar și toată biserica de altfel. Ultimul vers al fiecărei Strofe.
- 35:33O să vedeți că o știți o să am rugămintea să o rostiți împreună
- 35:36cu mine, să-l rostiți ultimul vers.
- 35:39O să vedeți că știți să nu aveți emoții de examenul acesta.
- 35:43Veți trece de celelalte. Eu nu răspund.
- 35:46Dar acesta va trece cu bine. Începem.
- 35:53Mulțumesc. Atâta entuziasm.
- 35:58O poezie scrisă de Sergiu Grossu, despre care n-am timp să
- 36:01vă mai spun. La școala în care ne-am înscris.
- 36:06La școala harului ceresc. Aripi de rugăciuni și VIS ne
- 36:12cresc. Ne cresc.
- 36:16Ne cresc. De atâta Slavă Înnoiți în toate
- 36:21părțile, privim și în Marea dragostei topiți iubim.
- 36:29Ispitele. Ne-ar vrea învinși ne îndeamnă
- 36:33șoapte să mai stăm, dar noi de dorul lui aprinși luptăm.
- 36:41În lături rușinoase căi. Ne-am săturat tot robi, să fim
- 36:46cu ochii în lacrimi și în văpăi. Su im.
- 36:51Suin.