
Nostalghia
Send us Fan Mail
Nostalghia
și n-am cum să trec cu vederea
moartea care cade ca o chiciură
pe streșinile străzilor umede și înghețate
și visurile
care se insinuează leneșe
cu mișcări indecise în singuratatea-mi descompusă în zile veștede
este atât de toamnă
și atât de adânc mă doare
că noaptea se înmoaie în zorii cristalini atârnând de acoperișuri
ca niște țurțuri infailibili
arar mai trece câte o umbră
un sunet
o mișcare
o șoaptă de aripă
și ceața se adună în urmă-i și mai adâncă
și mai compactă
și din nou durerea
și câinele mârâie amenințător și agonizant
pe un ton ciudat și prelung
monoton…
The skinny
The skinny isn't ready yet — notes appear once the transcript is processed.