bacoviană de noapte aridă

BURDUȘA's Podcast · Jul 3, 2026 · 2m

Send us Fan Mail

bacoviană de noapte aridă

orașul taie frunză la câini

e foarte târziu și foarte devreme

bețivii și triștii sorb din pustiu

și luna se-așează alene pe perne

pe masă în bar se stinge-o țigară

într-un amar turnat în într-un vin

o femeie se frânge ca o vioară

sub un poem și înc-un suspin

nu știm câți mai vin

nu știm câți mai pleacă

toți disperații plâng în delir

pe prispa lumii atârnă o viață

e foarte frig și foarte puțin

ne rătăcim în păcate deșarte

ne scufundăm în dureri care țin

strigătul nopții în cupe cu moarte

mai beau o tăcere și poate că vin

poemul își lasă capul pe clape…