Latest / Fiti Oameni / Ca Hristos în FAMILIE - Ghiță Mocan

Transcript

Ca Hristos în FAMILIE - Ghiță Mocan · Fiti Oameni

• 0:00
  Faptul că suntem aici în această seară arată că ne pasă de
• 0:04
  familiile noastre. Înseamnă că pentru noi toți cei
• 0:08
  de aici cu mic, cu mare familia, este importantă.
• 0:13
  Și dincolo de ce credem noi individual, familia este
• 0:17
  importantă pentru că familia este opera lui Dumnezeu.
• 0:22
  Așa a gândit Dumnezeu să trăim pe pământ, să facem istorie
• 0:26
  aparținând unei familii. Apoi, după ce ne maturizăm,
• 0:32
  chiar creând familii, aducând în existență uniuni conjugale, apoi
• 0:38
  copii și toate aceste implicații EO seară în care ne oprim și
• 0:43
  prin predică. În dreptul familiei, așadar, vă
• 0:46
  invit să deschideți împreună cu mine la ultima carte a
• 0:49
  scripturii apocalipsa, capitolul 2.
• 0:53
  De unde vom citi primele 7 Versete Apocalipsa CAPITOLUL II,
• 0:58
  primele 7 versete. Până dumneavoastră căutați și vă
• 1:03
  acomodați. Îngăduiți în pentru că eu după
• 1:08
  predică, n-am să mai vorbesc deja vorbesc de 2 zile.
• 1:12
  Îngăduiți în să vă mulțumesc înainte de predică pentru
• 1:16
  invitație, pentru ospitalitate, pentru receptivitate, pentru
• 1:21
  bucuria și răbdarea cu care m-ați ascultat și încă mă
• 1:24
  ascultați. Vă mulțumesc, m-am simțit bine,
• 1:29
  plec bucuros că am putut să avem o.
• 1:33
  O părtășie. A fost mai mult decât
• 1:36
  informație, așa cred și așa să lucreze Dumnezeu să ne purtăm în
• 1:41
  gânduri și în amintiri, așa cum se cuvine.
• 1:45
  Haideți dragii mei să ne întoarcem la textul biblic,
• 1:48
  apocalipsa capitolul II. Îngerului Bisericii din Efes,
• 1:54
  scrie-i. Iată ce zice cel ce ține cele 7
• 1:58
  stele în mâna dreaptă și cel ce umblă prin mijlocul celor 7
• 2:03
  sfeșnice de aur. Știu faptele tale osteneala ta
• 2:08
  și răbdarea ta și că nu poți suferi pe cei răi că ai pus la
• 2:13
  încercare pe cei ce zic că sunt apostoli și nu sunt și i-ai
• 2:17
  găsit mincinoși. Știu că ai răbdare, că ai
• 2:23
  suferit din pricina numelui meu și că n-ai obosit, dar ce am
• 2:28
  împotriva ta este că ți-ai părăsit dragostea dintâi?
• 2:34
  Adu ți, dar aminte de unde ai căzut Pocăiește-te și
• 2:38
  Întoarce-te la faptele tale dintâi altfel voi veni la tine,
• 2:43
  și-ți voi lua sfeșnicul din locul lui, dacă nu te pocăiești.
• 2:48
  Ai însă lucrul acesta bun că urăști faptele nicolaiților pe
• 2:53
  care și eu le urăsc. Cine are urechi să asculte ce
• 2:58
  zice bisericilor duhul celui ce va birui?
• 3:02
  Îi voi da să mănânce din pomul vieții care este în raiul lui
• 3:08
  Dumnezeu Amin să ne așezăm. Domnul Isus Hristos apare în
• 3:24
  noul testament. În 3 ipostaze în 3 imagini,
• 3:31
  prima imagine a lui Isus în noul testament este ceea ce am putea
• 3:36
  numi hristosul întrupat. Dumnezeu adevărat din Dumnezeu
• 3:42
  adevărat ia chip de om ia trup uman din Maria Fecioară și se
• 3:48
  naște ca orice bebeluș. Mă refer strict la naștere, nu
• 3:54
  la procreație. Venirea în lume a lui Iisus din
• 3:58
  momentul în care iese din pântecele Mariei și Pășește în
• 4:02
  viața. Aceasta seamănă cu venirea în
• 4:05
  lume a oricărui copilaș, dealungul istoriei, până și cu
• 4:09
  nașterea noastră biologică. Așadar, prima imagine a lui
• 4:14
  Hristos. Este hristosul întrupat acela
• 4:19
  care se în omenește și le ia pe toate ale omului, înaintând prin
• 4:24
  viață, până undeva la vârsta de 33 de ani.
• 4:29
  A 2-a imagine. Este hristosul înviat.
• 4:35
  Hristosul înviat după moarte a 3-a zi după.
• 4:41
  Scripturi. Hristos înviază.
• 4:46
  Și în curând, în curând, în câteva săptămâni.
• 4:50
  Ne vom saluta atât de frumos și solemn cu acel frumos.
• 4:54
  Salut cristos. A înviat.
• 4:59
  Hristosul ÎNVIAT e foarte diferit de hristosul ÎNTRUPAT.
• 5:05
  Când era întrupat trebuia să doarmă undeva, trebuia să
• 5:08
  mănânce undeva, ba chiar uneori din cauza oboselii adormea în
• 5:13
  condiții vitrege a dormit într-o barcă.
• 5:17
  Și barca era purtată și învăluită de valuri.
• 5:22
  Câtă oboseală a fost acolo să dormi noi abia dormim în Pat.
• 5:26
  Abia dormi. Dar să dormi în mijlocul
• 5:30
  furtunii. Cristosul înviat este altceva.
• 5:35
  Pentru că el este în trupul de Slavă de acum și el prefigurează
• 5:40
  prin trupul acesta de slavă. Cum să-l numim altfel?
• 5:44
  El prefigurează ceea ce se va întâmpla cu noi în situația
• 5:48
  aceea fericită de la urmă, de la sfârșitul sfârșitului, când
• 5:52
  morții vor. În via.
• 5:56
  Precum Hristos a Înviat și noi vom învia.
• 6:01
  Hristosul înviat rămâne mai puțin cu ucenicii.
• 6:04
  Am zis bine cu ucenicii, nu cu noroadele, ci doar cu ucenicii,
• 6:10
  vreme de câte zile. 40 de zile. În care apare și.
• 6:18
  Dispare EO altfel de prezență este prezență absență.
• 6:25
  Nu știi când apare și nu știi când?
• 6:28
  Dispare. Nu-l mai poți poseda proxy MIC
• 6:33
  ca apropiere ca prezență ca atingere, așa cum l-ai avut
• 6:36
  înainte. A 3-a imagine și ultima care
• 6:40
  acoperă, cum ziceam tot noul testament este hristosul.
• 6:44
  Păi dacă am zis Întrupat și înviat ce ar urma?
• 6:48
  Înălțat. Aflăm în primul capitol din
• 6:52
  faptele apostolilor, detalii despre înălțarea lui Isus la
• 6:55
  cer, care nu a fost doar o schimbare de locație.
• 7:00
  Asta numai aparent pentru că, nu-i așa, dacă e Dumnezeu,
• 7:04
  înseamnă că și dacă a plecat de pe pământ, el totuși rămâne pe
• 7:08
  pământ. El este o mini prezent, așadar
• 7:11
  nu EO schimbare de locație, nu EO mutare spațială, cum cred că
• 7:16
  în fiecare an vi se spune la predica aferentă de înălțare, ci
• 7:20
  este mai degrabă întronarea lui Hristos.
• 7:23
  Așezarea lui în prerogativele depline, preluarea sau reluarea
• 7:28
  acelor prerogative, atribute pe care le-a abandonat prin
• 7:32
  chenoză, adică atunci când s-a dezbrăcat de sine ca să vină un
• 7:35
  de la noi. Hristosul cel înălțat este o
• 7:40
  parte din subiectul noului testament, cu începere din
• 7:43
  fapte, capitolul întâi și traversează până la sfârșitul
• 7:47
  cărților sau a scripturii această imagine, arătând că
• 7:51
  domnul s-a înălțat la cer, dar prin duhul continuă să fie cu
• 7:55
  noi, așa cum am promis, voi fi cu voi în toate zilele până la
• 8:00
  sfârșitul viac urilor și domnul Emanuel este cu noi.
• 8:06
  Ei bine aici, am vrut să ajung la hristosul înălțat.
• 8:10
  Pentru a observa că atunci când pleacă domnul de pe pământ și se
• 8:14
  desparte ușor dramatic de ucenici, el se comportă ca
• 8:20
  oricine care pleacă departe, începe să scrie scrisori.
• 8:25
  Pentru că eu, când sunt departe, încep să scriu mesaje scrisori.
• 8:30
  Și țin cumva legătura suplinesc absența prin.
• 8:35
  Scrisori. De exemplu, în capitolele II și
• 8:38
  III din apocalipsa găsim nu mai puțin de 7 scrisori sau epistole
• 8:43
  precare pe care prin condeiul lui Ioan domnul Isus cristos le
• 8:48
  scrie celor 7 biserici din Asia Mică.
• 8:50
  Iar ceea ce v-am citit eu este doar prima scrisoare adresată
• 8:54
  bisericii din Efes și acum se ridică întrebarea serii, ce
• 8:58
  legătură au toate acestea? Frate ghiță cu viața de care
• 9:02
  subiectul mare al serii viața de familie?
• 9:06
  Nu-i așa că sunteți un pic contrariați?
• 9:10
  Hai să spunem și să ne liniștim să vedem care e legătura.
• 9:15
  Hristosul cel înălțat se dezvăluie în scrisori aproape la
• 9:22
  fel de bine ca și când era întrupat și înviat.
• 9:27
  Ca și când era cu ei, într-un fel sau altul.
• 9:32
  Hristosul înălțat nu e mai departe, nu e mai rece.
• 9:37
  Nu e mai intangibil de neatins, ci dimpotrivă, parcă în scrisori
• 9:44
  ajungi mai aproape de inima lui Isus.
• 9:48
  Parcă e mai confesiv, parcă e mai deschis.
• 9:52
  Parcă e mai cald, parcă e mai prietenos în scrisori.
• 9:58
  Aflăm din aceste scrisori din apocalipsa inima lui Isus și
• 10:03
  iubirea pe care el o are față de biserică, iar noi am ales
• 10:06
  scrisoarea către F Tocmai pentru a vedea cum Hristos iubește
• 10:11
  Biserica, Recuperează Biserica rămâne în relație cu biserica.
• 10:18
  Și această inimă a lui Isus e descrisă prin cele 4 elemente
• 10:23
  ale scrisorii care vor deveni și cele 4 idei ale predicii mele.
• 10:27
  Doar că luând modelul lui Hristos în felul în care iubește
• 10:32
  biserica din Efes în cazul acesta, noi vom încerca să luăm
• 10:37
  acest model și să-l aducem unde care tema serii.
• 10:41
  În familie, intitulăm așadar, predica acestei seri ca Hristos,
• 10:47
  nu în biserică, că aici aici e ușor ca în Hristos unde.
• 10:52
  În familie. Nu-i așa că în familie e cel mai
• 10:56
  greu să fim ca Hristos? Nu-i așa că dacă e vorba de
• 11:01
  locul de muncă, de profesia care ne scoate de acasă în fiecare zi
• 11:05
  din săptămână? Nu-i așa că în afară cum zicem
• 11:09
  noi în lume, ne descurcăm mai ușor?
• 11:13
  Nu-i așa că reușim să ducem imaginea?
• 11:17
  Mărturia lui Hristos. Parcă mai bine afară, pentru că
• 11:21
  acolo suntem atenți acolo, suntem cu garda acum.
• 11:25
  Sus. Și plecăm, elaborați, plecăm cum
• 11:28
  să zic montați, determinați de acasă, ba chiar ne rugăm.
• 11:31
  Doamne ajută, mă să nu te fac de râs ajută, mă să te reprezint și
• 11:35
  cumva noi mergem la locul de muncă și e corect asta.
• 11:38
  Noi mergem cumva cu un dublu scop pe de o parte, să câștigăm
• 11:42
  niște bănuți, pe de altă parte, să ducem mesajul să ducem pe
• 11:46
  Hristos în lumea aceasta murdară.
• 11:50
  Da, să știți că în profesie reuși mult mai ușor să fim ca
• 11:54
  Hristos, pentru că ne propunem, pentru că suntem cu garda sus și
• 11:57
  pentru că nu stăm. Săptămâna 7 din 7 acolo, ci
• 12:02
  mergem și venim, adică e un timp totuși determinat.
• 12:05
  Rezistăm, strângem din dinți călcăm pe noi, nu și ne iese.
• 12:11
  Vă mai spun, de asemenea, ceva. Ce știți că în biserică ne iese
• 12:15
  mai bine decât acolo? Aici, în biserică e mult mai
• 12:19
  ușor să fii ca Hristos aici. De fapt, suntem cele mai bune
• 12:22
  versiune versiuni ale noastre, pentru că aici totul ne ajută.
• 12:26
  Uitați-vă când intrăm în Curte, nu zic în biserică, am văzut și
• 12:30
  aici când intrăm în Curte, ne întâmpină cu zâmbet frați și
• 12:34
  surori, unii au chiar pe piept scris bine ai venit.
• 12:39
  Și dacă n-ar zice nimic el deja iese înaintea ta cu pancarta
• 12:43
  aceea cu ecusonul acela. Nici acasă nu ești întâmpinat
• 12:48
  așa, să recunoaștem cu atâta zâmbet.
• 12:53
  Dar aici. Aici sunt care numai asta fac,
• 12:57
  adică înțelegeți e slujba lor e slujirea lor și o fac bine
• 13:00
  impecabil. Îi admir.
• 13:04
  Nu mai spun că după ce intrați aici, vă luăm ușor cu cântări.
• 13:07
  Ați văzut cu cântare? Am început.
• 13:10
  Apoi vă luăm cu binișorul și vă spunem bine, ați venit încă o
• 13:13
  dată? Și apoi vă îndemnăm la rugăciune
• 13:17
  și nu știm cum să vă îndemnăm mai bine.
• 13:20
  În cele din urmă, vine predică aceea e un pic mai greu de
• 13:23
  suportat, dar și aceea trece ca o injecție.
• 13:28
  Îți face bine? Și în cele din urmă ne luăm
• 13:32
  rămas bun unii de la alții cu gânduri bune și ne dorim să ne
• 13:36
  reîntâlnim în biserică. Chiar în biserică reușim să
• 13:40
  creem o atmosferă, cum nu e nicăieri în altă parte și nu
• 13:43
  luați asta. Vă rog, ironic sau nu luați asta
• 13:45
  ca ceva negativ, pentru că eu cred că aici chiar trebuie să
• 13:49
  fie bine, că destulă luptă și încercare și durere trăim afară,
• 13:54
  trăim pe săptămână, măcar aici, să ne liniștim inimile, să ne
• 13:57
  ajute Dumnezeu. Ori aici să fii ca Hristos aici
• 14:00
  toate te îmbie să fii. Aici vorba e altfel zâmbetului
• 14:05
  altfel gestului. Altfel aici aici nu e loc de
• 14:08
  păcat și de prostii și de. Atitudini nepotrivite aici, toți
• 14:13
  suntem la mare înălțime și din motivul ăsta avem nevoie să
• 14:16
  venim la biserică ca să ne depășim pe noi înșine.
• 14:22
  Acum dumneavoastră, știți unde vreau eu să ajung cel mai greu?
• 14:26
  Ne este să fim cu Hristos, unde în familie acasă.
• 14:33
  Asta e tema serii știu că EO temă cam greu.
• 14:36
  Dar o abordăm cu delicatețe. Cel mai greu este acasă, de ce?
• 14:43
  Probabil că cel mai logic motiv e următorul din cauză că acasă
• 14:48
  cu ai noștri. Gradul de familiaritate este
• 14:52
  prea mare. Gradul de cum am zis
• 14:56
  familiaritate. Atât de mult trăim împreună.
• 15:02
  Cât de bine ne cunoaștem. Atât de multe, vedem unul la.
• 15:09
  Altul. Încât devine de la un an la
• 15:13
  altul tot mai greu să ne comportăm exemplar, să ne
• 15:17
  elaborăm să fim atenți. La vorbe la gesturi.
• 15:22
  La apucături. La mișcări.
• 15:27
  Afară orice ar însemna afară suntem cu garda sus, dar când
• 15:31
  ajungem în familie și e un mod lucru natural, suntem cu Garda
• 15:35
  cum jos și de aceea ne comportăm uneori cum n-am vrea să ne
• 15:41
  comportăm, spunem ce? N-am vrea să spună gradul de
• 15:46
  familiaritate din scriptură din familie.
• 15:49
  Iertați-mă este o provocare mare pentru orice familist, pentru
• 15:54
  părinți și pentru copii, pentru soț și pentru soție, pentru
• 15:57
  bunici și pentru toate celelalte generații.
• 16:00
  Pentru că prea bine ne știm un autor, spunea tare plastic
• 16:03
  zicea. Suntem 4 membri în familie și
• 16:07
  toată săptămâna ne frecăm sufletele unii de alții.
• 16:11
  Asta mi-a plăcut cum a formulat nu trupurile.
• 16:14
  Ci ne frecăm sufletele, adică mai adânc mai dureros.
• 16:22
  Da toată monotonia aceea toată familiaritatea din familie.
• 16:27
  Ne face uneori să ne comportăm necreștinește și aproape nu ne
• 16:30
  recunoaștem pe noi. Copiii mei dealungul anilor dar
• 16:35
  parțial și soția. Au auzit de la mine cuvinte?
• 16:40
  Nu vulgare sper că nu vulgare, totuși nu vulgare, dar oricum
• 16:44
  mult mai neglijente și la limita vulgarității pe care nu le-am
• 16:47
  rostit niciodată. Unde credeți?
• 16:50
  În biseric. Dar ei le-au auzit.
• 16:55
  Sigur că au fost ei de vină clar.
• 16:58
  Credeți mă că nu le-am spus în condiții de pace și de liniște.
• 17:02
  Chiar am fost provocat, m-au adus într-un hal.
• 17:06
  Fără de hal. Și le-am spus.
• 17:12
  Dar gesturi. Prefer gesturi, dar figuri, dar
• 17:16
  apucă, dar strâmbături. Dar tot felul de onomatopee cum
• 17:24
  se numesc Ele, nu? Ce mi-a ieșit mie pe gură, nu vă
• 17:27
  vine să credeți că doar dacă aș ști, nu m-aș fi chemat.
• 17:31
  Păi frate nu ne trebuie din ăsta, nu ne trebuie unul care
• 17:34
  acasă era la biserică doar să-l văd eu pe lut.
• 17:37
  Să-l văd pe acela că și mie din RAM trebuie.
• 17:45
  Vă rog să nu vă grăbiți să mă judecați.
• 17:48
  Că același lucru e valabil pentru soția mea.
• 17:52
  Același lucru e valabil pentru copiii noștri de acum majori
• 17:55
  trecuți BINIȘOR de 18 ani, adică tineri adulți.
• 17:59
  Devine tot mai complicat să păstrăm.
• 18:02
  O relație amiabilă, o relație profundă, o relație cordială
• 18:07
  devine tot mai complicat și parcă presiunea aceasta vieții
• 18:10
  și al lumii face lucrurile să fie tot mai dificile.
• 18:14
  De aceea, să vii într-o seară de duminică și să spui noi vrem să
• 18:18
  fim în familie, nu ca mama, nu ca tata, nu că nu știu ce autor
• 18:21
  dintr-o carte vrem să fim ca cine ca Hristos este o mare
• 18:25
  provocare, vă rog, hai să acceptăm provocarea, ne
• 18:29
  întoarcem dragii mei la scrisoarea către F și
• 18:32
  identificăm rând pe rând, cele 4 elemente ale scrisorii.
• 18:36
  Cu mici note exegetice și apoi aplicăm repede, bineînțeles la
• 18:40
  viața de familie. Primul element pe care îl
• 18:43
  observăm în dreptul lui Isus este aprecierea, aprecierea, vă
• 18:50
  aduc aminte că noi am citit 7 Versete dintre acestea, primul
• 18:54
  verset îl putem tăia în sensul că acolo se vorbește despre
• 18:58
  titlurile Mântuitorului care nu intră în obiectul nostru de
• 19:01
  studiu în seara aceasta. Deci dacă tăiem un verset,
• 19:04
  rămânem cu 6 și acum. Când zicem aprecierea, zicem că
• 19:09
  domnul când deschide gura acum prin scrisoare ca să vorbească
• 19:13
  cu biserica din Efes. Primele cuvinte nu sunt de
• 19:16
  mustrare, nu dirigenție și altele asemenea.
• 19:20
  Primele cuvinte sunt cuvinte de. De apreciere.
• 19:28
  Țineți-vă bine din 6 Versete. 3 sunt de apreciere.
• 19:34
  Adică cât la sută? Ți-e și frică să spui?
• 19:39
  50 %. 50 % din comunicarea lui Hristos cu biserică.
• 19:47
  Este de apreciere jumătate din predică.
• 19:52
  Jumătate din comunicare. Vezi ce frate pe normal că el e
• 19:57
  domnul domnul, poate și acest de acord.
• 20:00
  S-ar putea că numai el să poată, numai că noi acum încercăm cât
• 20:06
  cât atârnă de noi n-o fi 50 %, dar să fie cât mai mult la sută
• 20:10
  apreciere, aprecierea, spunea cineva este lubrifiantul vieții
• 20:14
  mi-a plăcut, adică ceea ce face viața funcțională.
• 20:18
  Cuvintele de apreciere sunt cea mai puternică forță de bine de
• 20:23
  pe pământ, spunea un alt autor. Un altul zicea că 9/10 din
• 20:28
  Înțelep Ciune este apreciere. Du-te găsește mâna cuiva și
• 20:32
  strângi o până mai este timp. Du-te și apreciază pe cineva.
• 20:40
  Primul element. A scrisorii.
• 20:45
  Ceea ce este dominant și primordial în inima lui Isus
• 20:49
  sunt cuvintele de apreciere. Uitați-vă, vă rog la cele 3
• 20:53
  Versete pe care le-am menționat versetul II versetul 3 și
• 20:57
  versetul 6. Hai să le survolăm rapid.
• 21:01
  Știu faptele tale osteneala ta și că nu poți suferi pe cei răi
• 21:05
  că ai pus la încercare pe cei care zic că sunt a postului
• 21:08
  găsit mincinoși Știu că ai răbdare, că ai suferit pentru
• 21:11
  numele meu, apoi trecem la versetul 6 ai însă lucrul acesta
• 21:15
  bun că urăști faptele Nicolaiților pe care și eu le
• 21:19
  urăsc adică. Domnul colectează lucruri bune,
• 21:23
  am observat în aceste versete cel puțin 3 calificative ale
• 21:27
  aprecierii lui Iisus rapid, caracterul general al
• 21:30
  aprecierii. Știu faptele tale acolo pentru
• 21:34
  cuvântul faptă avem grecescul ergon n-o să facem paradă de
• 21:38
  cuvinte grecești că nici românește, nu știm cum trebuie.
• 21:42
  Da anumite cuvinte, vă spun foarte puține ăsta, țin să vi-l
• 21:45
  spun Ergon pentru că noi avem în românește.
• 21:48
  Acum gândiți-vă un pic ergonomic și că avem scaune ergonomice,
• 21:52
  acelea care nu lea de plajă, dar nu sunt ergonomice.
• 21:55
  Ce acelea de Birou d OFFICE care sustin spatele drept când te pui
• 21:59
  în scaunul bine să lucrezi ceva. Adică sunt ergon, adică sunt
• 22:03
  pentru faptă, nu pentru odihnă. Mașinile se fac într-un mod cum.
• 22:10
  Ergonomic cam tot ce luăm în mână obiecte nu se fac să fie
• 22:13
  cumva ergonomice. Se discută mult despre
• 22:16
  ergonomia, e foarte importantă în tehnică.
• 22:20
  Ergonomia are în spate cuvântul ergon care în greacă și aici
• 22:25
  același cuvânt nu se referă la o faptă anume, ci se referă la
• 22:30
  faptă în cum am zis în general EO apreciere Generală N Tr ul,
• 22:36
  probabil cea mai bună traducere românească din mediul evanghelic
• 22:39
  românesc. Folosește o variantă mult mai
• 22:44
  bună. Este acolo, spune conduită, știu
• 22:46
  Conduita ta pentru cărți conduită este ceva general, nu
• 22:50
  se referă la o anume faptă conduită, caracterul general al
• 22:54
  aprecierii cristos apreciază în mod general, apoi observați, vă
• 22:58
  rog caracterul particular al aprecierii după ce zice știu
• 23:02
  faptele tale, se dă deja 2 exemple de fapte sau de virtuți
• 23:07
  spuneți Știu osteneala ta și mai ce?
• 23:10
  Și răbdarea ta putem pune versetul 2.
• 23:14
  Mă gândesc ca să putem urmări. Osteneala și răbdarea.
• 23:18
  Comentatorii s-au grăbit pe bună dreptate să vadă aici că avem pe
• 23:23
  de o parte o virtute din aceasta ofensivă sau activă care spune
• 23:28
  sau pozitivă, spune osteneala da și avem după aceea o virtute din
• 23:32
  aceasta pasivă, cumva care ține de răbdare, adică anduranță,
• 23:36
  rezistență. Domnul nu apreciază doar în
• 23:39
  general, ci domnul apreciază și în particular, adică dă 2
• 23:44
  exemple de fapte de virtuți care se potriveau.
• 23:48
  Aproape exclusiv bisericii din efes.
• 23:52
  Îmi place de domnul că nu apreciază numai la general, ci
• 23:55
  apreciază și la particular. Îmi place și când soția mea face
• 23:58
  asta. De exemplu, în ceea ce mă
• 24:00
  privește pe mine. La general mă apreciază destul
• 24:05
  de des și îmi zice în general ești un băiat bun, auzi în
• 24:08
  general, dar niciodată nu sunt mulțumit cu treaba asta.
• 24:13
  Ce aștept întotdeauna aproape că cerșesc, mă uit în ochii ei ca
• 24:16
  un copil. Și aștept după asta, în general,
• 24:19
  ești un băiat bun să zică ceva, cum nu general și cum particular
• 24:23
  ceva ce a găsit ea numai la mine și să mă convingă că ai ai numai
• 24:27
  eu. Am pe lumea asta.
• 24:30
  Bun știu că EO formă de idealizare, dar în dragoste e
• 24:33
  permis. Dar ea fată bună, să știți că
• 24:38
  trece ca Hristos trece și la particular.
• 24:41
  Și îmi zice, uite, uneori chiar îmi spune de ce m-a luat ea de
• 24:44
  soț. Eu am și întrebat-o de ce m-ai
• 24:48
  luat? Totuși, poate un pic te-ai
• 24:51
  pripit? Ea zice că nu că pe ansamblu a
• 24:54
  zis că lucrarea e bun lucrări. Bine.
• 24:59
  Dacă zice. Nici o biserică, nici efesul,
• 25:05
  nici un om, nici un membru al familiei și ne referim doar la
• 25:09
  soție și la copii. După ce cresc și atenție tot ce
• 25:12
  voi spune în seara asta se aplică și la copiii mari mari
• 25:15
  care pricep deja și care ar face bine să învețe să aprecieze și
• 25:18
  ei pe părinți că mult așteaptă părintele, nu în fiecare zi, dar
• 25:23
  mulți așteaptă din când în când cuvânt de apreciere, să ne
• 25:26
  sensibilizeze Dumnezeu inimile, că și părinții sunt oameni și au
• 25:30
  nevoi emoționale. Nu doar copii.
• 25:35
  Al 3-lea calificativ este caracterul subtil al aprecierii.
• 25:39
  Iertați-mă că folosesc cuvântul subtil, dar n-am găsit un altul
• 25:42
  mai subtil. Versetul 6.
• 25:48
  Ai lucrul acesta bun că urăști faptele nicolaiților pe care și
• 25:53
  eu le urăsc și aici este deja o subtilitate, o complicitate.
• 25:58
  Cred că i-a căzut tare bine Bisericii din Efes să aibă să
• 26:02
  audă că au un lucru bun și că lucrul acela bun era și în
• 26:07
  agenda cui lui Hristos al lui Dumnezeu că ei, măcar într-o
• 26:12
  privință. Asta e mare lucru să știți că în
• 26:16
  apreciere, mai ales în familie și între prieteni.
• 26:18
  De asemenea, este și această subtilitate că adică noi 2 știți
• 26:23
  cum zic sau noi, cei din familie sau noi avem cumva înțelegerea
• 26:27
  această aplicație, aceasta bun așa apreciază Hristos și ne
• 26:32
  minunăm de Hristos acum noi ne întoarcem la tema serii și
• 26:36
  încercăm să vedem cum ar trebui să aducem aprecierea în familie
• 26:41
  că mai ușor apreciez un străin decât să apreciez pe cine.
• 26:45
  Pe al tău că mai ușor la US copiii altora eu am fost în
• 26:48
  situația asta, nu o dată până m-au criticat ai mei.
• 26:52
  Că mai ușor vezi calități în alți copii decât să vezi în cui.
• 26:57
  În ai tăi. Că mai ușor te gândești că soția
• 27:01
  altuia sau femeia aceea uită-te câte calități are ce
• 27:04
  extraordinare sau bărbatul acela decât să-l vezi pe al tău din
• 27:09
  cauza familiarității, nu mai vedem binele unul din celălalt.
• 27:14
  Vă mai dau o precauție și apoi vă prezint o scală a APRECIERII
• 27:18
  că este o scală aprecieri în familie.
• 27:21
  Precauția ține de mediul nostru românesc și mioritic în care am
• 27:25
  crescut și vreau să fim conștienți.
• 27:28
  Că nu am crescut într-o cultură a aprecierii și că părinții
• 27:33
  noștri, de altfel, oameni, minunați, bunicii și ei minunați
• 27:37
  nu au avut dezvoltată ține și de civilizație.
• 27:40
  Cred, n-au avut dezvoltat acest simț al aprecierii.
• 27:44
  Și în general generația mea și a celor mai în vârstă ca mine, dar
• 27:48
  poate și după mine. Avem cumva carențe, să zic așa,
• 27:53
  sau amintiri ușor neplăcute că n-am primit suficiente cc
• 27:57
  apreciere, nu habotnică, nu în bătaie de joc.
• 28:00
  Înțelegeți nu teatral, nu să-ți sărim dintr-o extremă în alta,
• 28:04
  dar n-am primit parcă nici cât am meritat să primim.
• 28:08
  Iar părinții noștri pe care eu i-am întrebat acum în vârstă, de
• 28:11
  fapt acum la mama mai trăiește, dar i-am povestit cu de toate
• 28:14
  deschis, după ce am fost toți adulți.
• 28:18
  Ei au zis că ei au zis că au dat tot ce au știut că se dă numai
• 28:22
  că problema e că zice că nici ei nu au primit și cumva le acord
• 28:25
  circumstanțe asta. Ei mi-au spus că ei nu au primit
• 28:29
  nici cât mi-au dat ei mie. Deci, cumva nu pe mine să mă
• 28:32
  plâng ci pe ei să-i plâng? Am ajuns să fiu concesiv cu ei?
• 28:39
  Nu trăim într-o cultură a aprecierii, plus că mai e și
• 28:43
  năpădesc tot felul de habotnicii din acestea, tipic evanghelice,
• 28:46
  că zice să nu l-au să nu se mândrească aici sunt de acord,
• 28:50
  dar eu nu zic să-l lauzi ca să se mândrească, adică nu exagera,
• 28:54
  dar într-un mod rezonabil rezonabil toți avem nevoie de
• 28:58
  validare. Nu toți avem nevoie de un cuvânt
• 29:00
  bun da, sincer, da nu prea des în doze potrivite ca să-ți facă
• 29:06
  bine, dar toți avem nevoie. Familia este un loc al
• 29:11
  aprecierii, pentru că cei mai mulți care sunt frustrați că nu
• 29:14
  au primit apreciere în familie, spun că au primit la școală și
• 29:17
  la locul de muncă, dar spun că acelea nu țin locul aprecierii.
• 29:21
  De unde? Din familie, deci înseamnă că ce
• 29:24
  se întâmplă acolo e unic. Există o scală a APRECIERII, Hai
• 29:27
  să vedem foarte rapid de la ușor la greu vă previn de la ușor la
• 29:31
  greu. Începem cu ușor ce apreciem la
• 29:34
  cel drag din familie. Apreciem fapta aici, ne referim
• 29:38
  fapta concretă, fapta completă aici apreciem isprava și n-am
• 29:43
  zis între ghilimele ce am zis în sensul bun al cuvântului
• 29:45
  ispravă, de exemplu, când soția mea face o ispravă nu face în
• 29:49
  fiecare zi bine, nici eu nu fac ispravă fără ghilimele, vă rog,
• 29:53
  da? Când soția mea face câte o
• 29:55
  ispravă, se depășește pe sine. În mod normal eu ar trebui să
• 29:59
  stau în loc, mă înțelegeți și să o apreciez să celebrez, nu în
• 30:04
  sensul că aduc formație muzicală și nu în sensul că acuma oprim
• 30:08
  strada. Știți cum zic blocăm strada și
• 30:10
  nu în sensul ăsta că asta ar fi o bătaie de joc, dar in timp
• 30:14
  apreciez. Când copilul meu școlar îmi
• 30:18
  imaginez când erau ei școlari. Aduce o notă bună din aceea de 9
• 30:22
  sau dacă ar fi. Și noi buni dacă ar fi cer.
• 30:26
  Păi dacă ar fi 10 ar fi mai bun? Ai noștri au cam adus și note de
• 30:30
  10. Și când îți aduce câte o notă
• 30:33
  din aceea n-ar trebui să te obișnuiești prea mult cu asta că
• 30:36
  nu-ți aduce în fiecare zi un. 10 ar trebui să celebrăm să oprim
• 30:41
  în loc. Așa m-am străduit eu să fac, nu
• 30:45
  cum am primit eu când aduceam 10 și eu am adus, nu, nu puțini, nu
• 30:48
  puține note de 10. Și în care mama spune bine, lasă
• 30:52
  10 JANTA și hai că avem de lucru în grădină.
• 30:55
  An. Din când în când auzi CE am
• 30:58
  spus? Pentru că se prea obișnuiți să
• 31:01
  vezi și eu am învățat cu chestia să nu faci bine.
• 31:04
  A fost bine cât pe 10, normal că nu e normal să dăm mare luptă.
• 31:13
  Vă rog să nu înțelegeți greșit. Să nu înțelegeți că mi-ar părea
• 31:17
  rău pentru că am muncit fizic, deși am locuit la oraș, dar
• 31:19
  aveam un pic de grădină suficient ca să ai o ocupație
• 31:22
  pentru că eu cred că așa ne-am crescut și copiii că nu doar cu
• 31:25
  mintea. Trebuie să lucrăm și între
• 31:26
  creier și mână este cea mai profundă legătură și trebuie să
• 31:30
  ne temem de unelte, să nu ne temem de nimic, să nu ne scoatem
• 31:33
  ochii când punem mâna pe ceva. Așa am crescut, eu așa am
• 31:36
  crescut și pe ei că doamne feri de un necaz mare peste lume, că
• 31:40
  ne salvăm numai cu ce știm face cu ce cu mâinile doamne feri.
• 31:47
  Când n-o să mai aibă nimeni nevoie de mintea noastră pot fi
• 31:49
  momente. Cine salvăm numai cu cine știm
• 31:52
  face cu manufactură. Deci ce apreciem fapta, n-ar
• 31:59
  trebui să treacă o faptă ne apreciată, dar când fapta
• 32:04
  lipsește, ce apreciem? Vă rog să nu vă grăbiți să
• 32:06
  spuneți nimic. Acum vorbim să faceți nimic. 2 e
• 32:10
  un pic mai greu, apreciem dominanta dominanta dominanta
• 32:16
  înseamnă trendul înseamnă ansamblul înseamnă tendința
• 32:21
  dominantă, înseamnă media, adică dominanta înseamnă, nu se
• 32:25
  întâmplă nimic spectaculos în familia noastră de câteva zile,
• 32:28
  pentru că nu se întâmplă zilnic, nu e nimic spectaculos, dar din
• 32:32
  toate punctele de vedere nu suntem în coborâre, ci suntem
• 32:35
  cum în urcare nu e spectaculos EO urcare lentă, dar totuși
• 32:39
  suntem în urcare. Apreciem dominanta apreciem
• 32:43
  ansamblu asta e un pic mai greu pentru că nu e cum.
• 32:47
  Nu e spectaculos. Vă dau un exemplu tot cu
• 32:50
  pruncii, că e ușor să ne legăm de ei.
• 32:53
  Prunci școlari acum notele noi cu ai noștri am găsit și cu
• 32:57
  băiatul și cu fața pe ansamblu note bune, dar din când în când
• 33:00
  pușca câte 1 4, câte 1 3, când îi prindea un ofsaid în fine.
• 33:07
  Sigur dumneavoastră, n-ați pățit așa ceva?
• 33:08
  De Aia Vă spun că nu cred că se poate întâmpla în Cluj.
• 33:10
  Nu cred că în Oradea nu se poate întâmpla.
• 33:16
  Noi am pățit bine că au trecut. Cu, băiatul am pățit primul că
• 33:21
  era primul ei cont mai mare și apoi cu ele le-am încercat tot.
• 33:25
  Și când a venit nota aceea prima dată.
• 33:28
  Am fost foarte afectat, eu soția, dar parcă mai mult eu,
• 33:31
  pentru că la noi asta cu învățatul și cu asta au fost o
• 33:33
  lege în casă. Cum să spun că noi am trăit la
• 33:36
  blog da la bloc, am crescut și am zis, măi noi cu mintea
• 33:40
  trebuie să lucrăm când noi nu știm pământ lucra și nu avem
• 33:42
  unelte și ce facem noi, dacă nu folosim de dor?
• 33:47
  Și atâta m-am lamentat eu când am văzut 4-lea cel măi copile,
• 33:51
  Măi copile când am fost mai îndurerat ca el.
• 33:55
  Ca părinte să nu fii pe lumea asta.
• 33:59
  Tot el mi-a adus cuvânt de mângâiere.
• 34:03
  Mi-a zis Tati nu te mai întrista că i-a fost milă de mine, că am
• 34:07
  un 10.000, avea 1 10 la materia ce fain se crea o stea.
• 34:11
  Și zice eu cer să mă asculte că așa au și făcut și mai au cel
• 34:14
  puțin un nou încă 1 10 lot și zice mie 10 media.
• 34:19
  El mi-a deschis ochii că pe lumea asta nu este numai notă ce
• 34:23
  este și ce medie care nu vă supărați iese ceva dacă faci un
• 34:27
  calcul, adică nu-i chiar. Nu-i chiar corigen.
• 34:32
  Încă este un pic peste medie. E mare, lucru să apreciem
• 34:38
  dominanta mai greu da mare lucru 3, dar când dominanta lipsește
• 34:45
  și nu suntem în urcare, cu toate că la mine nu există că
• 34:48
  spirituală, AS spiritual, mâine material Opriți-vă că așa ceva
• 34:52
  nu există numai în cărți. În realitate toate, însă în
• 34:55
  aceeași zi. Dar când dominanta nu e în
• 34:59
  urcare, ci este cum. În coborâre, C Apreciem să nu
• 35:04
  ziceți nimic. Apreciem intenția.
• 35:11
  Cel drag al nostru fie copil fie nevastă, fie bărbat.
• 35:17
  Simte știe că suntem în coborâre, că nu suntem cum eram
• 35:21
  cândva, dar are intenția să se ridice are intenția să repare,
• 35:27
  are intenția să recupereze intenția.
• 35:30
  E mai greu de apreciat decât dominanta, pentru că la intenție
• 35:33
  nu se vede nimic. Știți cum zic nu a evidenței?
• 35:36
  Este doar intenție și noi vorbim de rău intenția de pe la anvon
• 35:40
  începem a vorbi de rău eu în primii ani de predicare am făcut
• 35:44
  foarte multe greșeli așa cum fac, dar nu așa mult.
• 35:48
  Dar, atunci făceam foarte multe, dar m-am pocăit de majoritate.
• 35:52
  Eu cred că până la pensie mă îndrept.
• 35:54
  Fac progrese de la un an la altul vă rog să mă încurajați cu
• 35:57
  asta, Păi Frate continuă. Faci progres?
• 36:03
  Și strigăm de pe la în vane că intenția nu înseamnă nimic, că
• 36:06
  drumul spre iad, dar ziceți vorba aceea.
• 36:09
  E pavat cu intenții bune vorba i corectă, dar numai pe jumătate.
• 36:14
  Știți care îi completă adăugați? Vă rog că și drumul spre rai
• 36:19
  începe inițial cu o simplă. Intenție.
• 36:25
  Și că nu mă las spre iad, e pavat așa, ci și cel spre rai.
• 36:30
  Că doar când ne-am întors la Dumnezeu, fiecare la început
• 36:33
  n-am făcut fapte mărețe. N-am demonstrat nimic, n-aveam
• 36:36
  ce demonstra. Era o simplă și sinceră.
• 36:39
  Ce intenție pe care Dumnezeu a luat-o de bună și a clădit totul
• 36:44
  pe intenția, ceea ce mare și iubitor de Dumnezeu.
• 36:49
  De ce noi nu apreciem intenția de ce ne este greu să apreciem,
• 36:53
  pentru că mulți dintre cei dragi ai noștri sau de multe ori au o
• 36:57
  intenție fără finalitate, dar credeți mă ar trebui să sperăm
• 37:00
  din nou și din nou pentru fiecare intenție că una dintre
• 37:03
  ele va ajunge să aibă ce finalitate și câte una are
• 37:07
  finalitate și apoi ne pare rău. De ce n-am apreciat, de ce ne-am
• 37:10
  fost alături să apreciez intenția?
• 37:14
  Și la ultimul nivel cel mai greu, dar când intenția
• 37:18
  lipsește, mă nici intenție nu are stâng e putincios cel drag
• 37:22
  al tău n-are intenții, atunci aceea apreciem.
• 37:27
  Notați vă rog asta e cel mai greu, apreciem regretul.
• 37:33
  Regretul. Apreciem că spune sincer sincer
• 37:37
  cu lacrimi sau fără, dar sincer. Îmi pare cum.
• 37:41
  Rău. Copilul acela care se face numai
• 37:44
  necazuri de o vreme. Dar care din când în când zice
• 37:49
  îmi pare rău, el nu zice neapărat.
• 37:51
  Îmi pare rău că fac prostii, că încă el se dă mare cu asta.
• 37:55
  Zice îmi pare rău că vă fac să. Suferiți, măi, nici nu mai
• 38:00
  contează ce adaugă după. Ei bine, că zice că e oarecum
• 38:03
  rău. Este copil care se îndreaptă de
• 38:07
  rușinea. Sau de milă.
• 38:11
  Părinților. Minunat, adică cum să zic
• 38:14
  minunat dacă atâta s-a putut minunat, dacă el atât a înțeles?
• 38:20
  Da dragii mei ar trebui să fim sensibili cu aprecierea și dacă
• 38:24
  cuiva drag al nostru îi pare rău, noi ar trebui să ne grăbim
• 38:28
  și să apreciem regretul acela, pentru că și viața noastră de
• 38:31
  credință a început cu un regret cu o căință pe care Dumnezeu a
• 38:34
  luat-o de bună și a clădit o viață 9 și mulțumim lui Dumnezeu
• 38:38
  pentru asta. Să dezvoltăm așadar aprecierea
• 38:42
  și să o ducem până la nivelul acela.
• 38:45
  Ii al 2-lea element. Este francheții a francheții a
• 38:51
  am alege am ales acest cuvânt. Chiar dacă este așa un neologism
• 38:56
  și chiar dacă nu este utilizat, poate la scară largă la limbajul
• 39:00
  popular, dar e un cuvânt atât de corect și atât de cuprinzător.
• 39:04
  El vine cumva pe o filieră ă italiană din italiană, vine la
• 39:08
  noi, este franke ța și francheții a este de fapt
• 39:13
  capacitatea de a spune celuilalt în cazul ăsta celuilalt din
• 39:16
  Familia ta C. Ceva ce e greu de spus și și mai
• 39:20
  greu de primit să-i spui ce. Adevărul.
• 39:25
  Adevărul e ceva foarte greu de manipulat pentru că te arde pe
• 39:28
  degete, pentru că te înțepi cu el, pentru că nu știu unde să-l
• 39:31
  pui. Nu știu dacă să-l iei sau să
• 39:34
  nu-l iei. Adevărul dreptatea sunt concepte
• 39:38
  atât de mari, încât parcă numai lui Dumnezeu i se potrivesc și
• 39:41
  parcă numai el știe să opereze cu ele și într-adevăr, cred că
• 39:44
  numai el știe cu adevărat. Ei bine, în familie nu este doar
• 39:48
  locul cum o să vedem al aprecierii, ci este și locul
• 39:51
  francheții în relația dintre Hristos și Biserica din Efes
• 39:54
  apare nu doar aprecierea, ci și franchețea.
• 39:57
  Uitați-vă în versetul 4 împreună cu mine, după ce laudă biserica
• 40:02
  zice, dar ce am împotriva ta este că ți-ai părăsit?
• 40:06
  Dragostea dintâi după atâta apreciere, vine și acest cuvânt,
• 40:11
  cuvântul, dar nu cadou. Și un cuvânt de legătură zice,
• 40:16
  dar ce am împotriva ta este că ți-ai părăsit dragostea dintâi.
• 40:20
  Vedeți ce pedagogic se comportă Isus ca să poată spune adevărul
• 40:25
  întâi laudă biserică. În familie ar trebui să fie la
• 40:31
  fel atâta minte ar trebui să avem că adevărul nu se poate
• 40:34
  livra pe stomacul gol sau cum să zic că nu poți pur și simplu
• 40:37
  să-i arunci bucata de adevăr în farfurie că nu mănâncă.
• 40:41
  Ci trebuie să ne dezvoltăm de la Hristos, să învățăm de la
• 40:45
  Hristos și să spunem adevărul în dragoste, adică pregătindu-l un
• 40:50
  pic cu mai multă apreciere. Am văzut că soția mea face asta
• 40:54
  uneori chiar după Scriptură. Bine e crescută cu Biblia de
• 40:57
  Mică. Ea vine din mediul baptist și
• 41:00
  dacă v-am spus asta v-am spus tot credința cea adevărată, nu?
• 41:04
  Unde e raiul rai iad în iad. Versetele versete nu merge.
• 41:11
  Ea vine din mediul acela, ea n-a avut nici o abatere, nici o
• 41:14
  abatere ea de mica dusă la binecuvântare prin ea ne mântuim
• 41:19
  noi toți, mă refer restul familiei chiar prin ea că ea ne
• 41:21
  ține pe noi pe cale. Fără abateri.
• 41:26
  Și aproape toate le face după verset și citează din versete
• 41:30
  misim. Și am văzut că și ea face așa
• 41:33
  precum domnul și eu mă străduiesc, iar să mă iau după
• 41:36
  domnul și după el. Pe doamna.
• 41:42
  Mă apreciază, mă apreciază și după ce mai precizează copios.
• 41:48
  Zice cum zice care cuvânt, dar. Dar și acum vă citez din niște
• 41:53
  ipostaze. Ce ai spus atunci, nu trebuia
• 41:57
  spus. Cum te-ai comportat acolo?
• 42:01
  Zeci au fost sub demnitatea, ta nu a mea au zis subaie clar, dar
• 42:05
  sub a ta aici a coborât sub tine.
• 42:09
  Adică nu se oprească mai jos, am coborât.
• 42:13
  Dar ce reacție ai avut eu? Nu m-am așteptat la.
• 42:17
  Tine. Mă laudă mă laudă și apoi zice,
• 42:21
  dar de fapt, ea tot ce și-a pregătit ca să aud eu ce urmează
• 42:25
  după. Dar acum m-a prins cu
• 42:28
  aprecierea, nu mai pot pleca la partea a 2-a și rămân la adevăr
• 42:32
  față în față cu adevărul și îmi spune adevărul cu copiii, am
• 42:37
  văzut că este la fel, mai ales pe măsură ce cresc.
• 42:40
  Trebuie să ne dezvoltăm mult. Mușchiul acesta al aprecierii,
• 42:43
  să-l folosim cu multă măiestrie, da, ca să putem să ne facem
• 42:47
  intrarea cum ar veni, da nu cu lauda după laudă să ne facem
• 42:51
  intrarea cu ce cu adevărul, pentru că familia iubiții mei
• 42:56
  haideți să proclamăm în locul acesta.
• 42:58
  Adică în biserică, familia nu e doar un loc de apreciere, ci
• 43:01
  familia este un loc în care ar trebui să domnească adevărul.
• 43:06
  Corectitudinea dreptatea și trebuie să îndrăznim să-i spunem
• 43:10
  celui drag al nostru, ce adevărul scriptura vorbește mult
• 43:15
  despre această rostire a adevărului între oameni, prin
• 43:19
  cuvântul mustrare și noi înțelegem mustrarea de obicei ca
• 43:22
  ceva contondent ca ceva, aproape aproape fatal, înțelege
• 43:27
  mustrarea ca pe o răzbunare, pentru că atât ai mintea noastră
• 43:30
  și credem că asta înseamnă să mustri când îl prind eu pe el.
• 43:33
  Adică m-ai prins el pe mine sau ea pe mine și acum prind eu pe
• 43:36
  el, nu dragii mei, mustrarea rostirea adevărului, mai ales
• 43:39
  când relația cu cei dragi. Înseamnă în primul rând
• 43:41
  preocupare când te mustru, nu vreau să spun că sunt mai buni
• 43:45
  decât tine, că nici nu sunt că tu ai greșit aici și eu greșesc
• 43:48
  în altă parte. Toți greșim în multe feluri.
• 43:54
  Deci un greșit mustră, un alt greșit cam asta este, dar
• 43:58
  trebuie să o facem. Preocupare înseamnă nu sunt
• 44:03
  profesorul tău, nu mă dau mare, nu sunt un fariseu.
• 44:07
  Mă feresc de a fi un fariseu, ci îți spun pentru că Te iubesc,
• 44:10
  pentru că îmi pasă, pentru că ești din familia mea și eu sunt
• 44:14
  din familia asta. Mustrarea nu înseamnă doar
• 44:17
  preocupare, înseamnă atenționare și cuvântul efectiv în original
• 44:23
  înseamnă atenționare și nu judecată.
• 44:26
  Știți că în predica de pe munte domnul a zis, nu judecați ca să
• 44:29
  nu fiți judecați acolo? Este un cuvânt grecesc, spune
• 44:32
  Crino și, care se referă dragii mei la a nu rosti sentințe, deci
• 44:39
  când zice, nu judecați vrea să spună nu rosti ce.
• 44:42
  Sunt ințe, nu se referă, nu evaluați cum au înțeles unii că
• 44:46
  zice să nu evaluezi evaluam mai aud pe câte unul hiper sfânt.
• 44:51
  Știți ce zic apucături din astea?
• 44:54
  Tot mai greu de suportat. Noi vrem să evaluăm, dar nu cu
• 44:57
  patimă, nu cu patimă, ci să evaluăm ca să luăm o măsură sau
• 45:02
  să evaluam ca să nu facem și noi la fel, dar nu cu patimă că dacă
• 45:06
  ar fi cu patimă e greșit. Trebuie să ne oprim.
• 45:09
  Nu ce lasă-mă să evaluez că zice să nu judecăm noi frate, să nu
• 45:12
  judecăm ca să nu fim judecați. Nu e vorba să nu evaluăm
• 45:16
  scriptura, ne cheamă să evaluăm și să începem în primul rând cu
• 45:18
  cine, cu noi, ci se referă, nu rostiți ce sentințe.
• 45:26
  Nu vă puneți pe scaunul de judecător pe care nici Hristos
• 45:29
  nu s-a pus când a fost pe pământ și a zis că nu am venit să judec
• 45:32
  lumea, el nu a venit să judece lumea.
• 45:33
  Noi am venit să judecăm lumea. Culmea, noi facem ce nu și-a
• 45:37
  permis el să facă. Sigur că va judeca lumea, dar a
• 45:40
  judecata care. D apoi până și el împingem la
• 45:44
  maxim momentul observați că nici el nu se grăbește.
• 45:47
  Noi imediat judecă. Dar mustrarea nu e judecare, ci
• 45:51
  este atenționare îți atrag atenția pentru că te afli în
• 45:54
  pericol mustrarea? De asemenea, înseamnă
• 45:57
  empatizare, adică te mustru, spun adevărul, dar mă pun în
• 46:02
  același timp în pielea, da, nu te tratezi de la distanță cu
• 46:07
  aroganță și sigur că mustrarea ca empatizare este foarte
• 46:11
  important ca el să mă simtă aproape, nu-l mustră pe cel drag
• 46:15
  al meu în orice condiții, nu îl mustru în concediu la să treacă
• 46:19
  concediu pentru că. Trebuie să ne bucurăm de
• 46:21
  concediu, de exemplu, știi? Noi ne-am străduit și noi, ca
• 46:25
  orice familie, că în fiecare an să avem o săptămână de ieșire cu
• 46:28
  familia, mă refer când copiii erau mici, credeți că a fost
• 46:31
  simplu. N-a fost simplu acum mergem
• 46:34
  numai noi 2 copiii merg ei în cum să zic organizările lor, dar
• 46:38
  acum acum e mult mai simplu. Câte ispite am avut noi în
• 46:44
  concedii că ne-am sfădit noi între noi în concediu, eu cu
• 46:47
  nevasta. Până ne-am oprit totuși, oameni
• 46:49
  cu studii superioare, vorba lui Tata, de CE voi nu aveți voie să
• 46:52
  vă sfădiți? Găsesc cu studii superioare, cât
• 46:54
  și părea rău că ai diplome. Noi oamenii ne spălăm în
• 47:00
  concediu până ne trezim și spunem, unul dintre noi, ziceam,
• 47:03
  hai să ne oprim când îi mai spunem noi acasă, că doar mergem
• 47:05
  noi acasă de aici. Să nu ne sfădim ziceam eu uneori
• 47:10
  pe bani grei că acolo pe bani grei.
• 47:11
  Psd mai bine pe gratis, dacă am putea.
• 47:15
  Hai să ne bucurăm de. All inclusive uite că ne stricăm
• 47:20
  inima, nu mai avem Poftă de mâncare acum când trebuie făcută
• 47:23
  lucrarea asta. Cum ne-o facem acasă?
• 47:29
  Și alte lucruri. Cum nu le facem acasă?
• 47:35
  Acolo vine ispita. Mare lucru i să știi că nu-i
• 47:39
  momentul sau când e momentul adevărului, e ceva greu de spus
• 47:43
  și greu de primit. Trebuie foarte bine să se
• 47:46
  alinieze planetele și trebuie cam și cine spune și cine
• 47:50
  primește să fie în cea mai bună stare a lui, ca să poată primi
• 47:54
  un ultim sfat. Vă dau foarte practic și mergem
• 47:56
  la pasul 3. Anume, atunci când spuneți
• 48:00
  adevărul celui drag, fie că e vorba de partener sau de copil,
• 48:03
  mai ales de copilul mare, care e mult mai sensibil și care știe
• 48:06
  mai multe decât copilul mic. Încercați să folosiți ele se
• 48:11
  numesc cuvinte de atenuare cuvinte de atenuare.
• 48:15
  Iar aceste cuvinte de atenuare conțin aproape invariabil un
• 48:20
  cuvânt, iar cuvântul acesta este.
• 48:24
  Poate. Vreau să vi-l pun în context.
• 48:28
  O să vi se pară o joacă, ce vă spun, dar funcționează de
• 48:31
  fiecare dată. Eu am probat.
• 48:36
  Când te apropii de cel drag al tău să-i spui adevărul care nu
• 48:38
  EO treabă simplă, că mai ușor îi spui la un străin.
• 48:42
  Dar când te apropii, în sfârșit să-i spui adevărul, pentru că
• 48:45
  îți pasă, pentru că te doare, pentru că îl iubești.
• 48:50
  Te rog pune înainte de formulare, cuvântul poate și zi
• 48:55
  cam așa, poate mi se pare. Mie că eu am văzut în viață că
• 49:00
  uneori chiar așa a fost numai misa.
• 49:03
  Părut de aia poate mi se pare chiar că e adevărat.
• 49:06
  Câteodată nu mai zic că e bun retoric.
• 49:11
  Puteți să spuneți, eu vă spun numai cuvinte care eu le
• 49:13
  folosesc, adică expresii care le-am folosit și nu am dat greș.
• 49:17
  Poate că am eu o fixație. Am o.
• 49:21
  Cum să zic și zic fixație, adică vine de la o traumă de a mea
• 49:25
  dincă și eu am din copilărie, dacă deja trist câteodată din
• 49:28
  cauză că floridian și eu. Trag după mine, un trecut, măi
• 49:34
  frate orice trecut, dar nu mă plângeți pe mine.
• 49:37
  Plângeți-vă pe voi. Și pe copiii voștri.
• 49:41
  Ca să cităm din vers. Și am niște fixuri, nu vă spui
• 49:48
  care. Care le-am adus cu mine în
• 49:50
  familia mea, deși tot mă lupt să nu dea niște sensibilități.
• 49:54
  Astazi am mă niște sensibilități și acolo sunt foarte sensibili
• 49:58
  și exagerat câteodată și zic poate am eu o fixație mai
• 50:02
  folosesc, poate n-am văzut eu bine cu copii, am mai zis, nu o
• 50:06
  dată, poate n-am auzit că se poate întâmplă.
• 50:10
  Caută omul ce vrea, nu ce s-a spus.
• 50:15
  Vă rog cu tot zâmbetul. Încercați să puneți cuvântul,
• 50:19
  poate cuvântul ăsta aproape magic, pentru că acest cuvânt e
• 50:24
  de bun simț, adică arată că totuși noi nu cunoaștem tot
• 50:27
  adevărul. Singurul care cunoaște adevărul
• 50:29
  deplin e Dumnezeu. Despre oricine și despre orice,
• 50:33
  deci eu pot să mă înșel, e de bun simț e corect, uneori chiar
• 50:37
  este corect și atenuează foarte mult pentru că nu vii asupra
• 50:41
  celuilalt de pe poziții rigide. Știți cum zic de pe poziții de
• 50:44
  autoritate aiurea de pe abuz de putere, că vii asupra lui, că
• 50:48
  acum l-ai prins și acum îl distrugi și spui, poate, poate
• 50:53
  mi se pare, poate n-am înțeles. Poate am eu o părere greșită,
• 50:58
  poate poate, dar eu spun, nu după poate altfel merge să spui
• 51:03
  și ai primit. Să ne ajute domnul nu doar să
• 51:06
  apreciem și să și spunem ce. Adevărul și vă îndemn să
• 51:11
  îndrăzniți pentru că familia nu e doar locul aprecierii, ci este
• 51:15
  și locul. Adevărului să ne ajute Dumnezeu.
• 51:20
  Al 3-lea element din scrisoare și implicit principiu pentru
• 51:25
  viața de familie este sfătuirea, sfătuirea.
• 51:30
  Hristos nu doar spune Bisericii ce am împotriva ta.
• 51:35
  Uite că am uitat să vă zic un detaliu exegetic.
• 51:38
  M-am luat cu familia și am uitat să vă zic.
• 51:39
  Se poate să vă zic ceva în paranteză de la celălalt punct.
• 51:42
  Puteți să puneți acolo să nu lăsați aici după ea încurcăm
• 51:46
  aici să vă spun ori mai bine, nu vă încurc.
• 51:51
  Trebuie să spun că să-l puneți acolo, vă rog bine.
• 51:55
  Știți unde? Și asta tot ține o să spună.
• 51:58
  Uite că am uitat că în ultima vreme uit normal.
• 52:05
  Acolo unde scrie, dar ce am împotriva ta în traducerea
• 52:09
  cornilescu? Avem auxiliarul a avea ce am
• 52:12
  împotriva ta, dar în original este fără auxiliar, deci nu
• 52:15
  apare verbul a avea, ci apare verbul de a dreptul, adică
• 52:19
  verbul a fi și în original zice, dar sunt împotriva ta.
• 52:26
  Dar niciun traducător nu traduce așa că i se pare prea de tot,
• 52:29
  adică pe lumea să nu mă traducător să nu fii că ești
• 52:31
  atent un pic mai. Așa deprimată și cititorii știi
• 52:35
  ar fi culmea acum să citească acolo?
• 52:37
  Sunt împotriva ta, dar în original asta rămâne între noi,
• 52:40
  cum ar veni este sunt împotriva ta, iar Hristos, care este capul
• 52:45
  trupului, adică al bisericii, deja e un mesaj greu că el ar fi
• 52:49
  împotriva trupului. Cum capul ar fi împotriva
• 52:52
  trupului și Hristos e împotriva bisericii, adică cât de grav nu,
• 52:56
  cât de serios, cât de radical sunt împotriva ta, adică
• 53:00
  adevărul, nu cumva nu suferă amânare?
• 53:03
  Nu poate să rămână nerostit bun acum ne întoarcem la 3 la
• 53:07
  sfătuire și mergem ca să-l vedem pe Isus ca exemplu, la versetul
• 53:12
  5 versetul 5. Adu ți, dar aminte de unde ai
• 53:17
  căzut Pocăiește-te și Întoarce-te la faptele tale
• 53:20
  dintâi altfel voi veni la tine, și-ți voi lua sfeșnicul din
• 53:24
  locul lui, dacă nu te pocăiești. Domnul prin aceasta arată că nu
• 53:29
  doar spune adevărul și întoarce spatele și pleacă, pentru că
• 53:33
  n-ar fi corect. N-ar fi funcțional, ci rămâne
• 53:36
  lângă biserică, sfătuind-o, ajutând o să se recupereze.
• 53:39
  Ce avem în versetul 5 3 realități.
• 53:42
  În primul rând avem conștientizarea, spune Adu ți
• 53:46
  aminte, de unde ai căzut domnul obligă biserica să se întoarcă
• 53:51
  precum terapia precum în terapia psihologică.
• 53:54
  Astăzi o obligă să se întoarcă până la traumă sau cum să zicem
• 53:57
  până unde s-a produs C? Ruptura fisură.
• 54:02
  Domnul, nu-i zice compară te cu biserica din smirna, care n-a
• 54:06
  căzut niciodată. Dau un exemplu, compară, te vezi
• 54:08
  cu biserica din. Filadelfia.
• 54:12
  Ci domnul zice nu compară te cu cine.
• 54:16
  Cu tine nu prin comparație cu experiența altuia, că asta
• 54:19
  înseamnă sfătuire adevărată după modelul lui Hristos.
• 54:23
  Hristos spune Întoarce-te și zice conștientizează.
• 54:27
  Aminteșteți căderea nimeni nu vrea să-și amintească momentul
• 54:30
  acela, dar nu este reparare. Nu este terapie până nu-ți
• 54:34
  amintesc ce? Căderea până nu stai față în
• 54:37
  față cu propria cădere, cu prostia ta, cu Rătăcirea ta cu
• 54:42
  Nepăsarea ta cu partea aceea slabă.
• 54:46
  În momentul acela, pe unde s-a rupt legătură după
• 54:49
  conștientizare avem schimbarea, spune Pocăiește-te.
• 54:52
  Știm bine că cuvântul pentru pocăință este metanoia care
• 54:56
  înseamnă cum adesea VIS a spus ce înseamnă metanoia?
• 55:00
  Schimbarea minții nu, ceea ce este corect, însă ca să fie mai
• 55:05
  corect acolo avem meta, nu-s nous nu săracii din grecește,
• 55:09
  nu-s înseamnă minte și întotdeauna când se pre fixează
• 55:13
  cu un meta, un cuvânt grecesc acolo, de fapt, în traducere
• 55:16
  directă ar fi nu schimbarea minții ASO traducere deja
• 55:19
  tălmăcită cu hermeneutică, cu tot ce e acolo, ar fi
• 55:22
  răzgândire. Pocăința este marea zice ție,
• 55:28
  cum a pe lume. Răzgândire, omul se naște în
• 55:32
  păcat, apoi mai face păcate că nu-i de ajuns că te naști mai le
• 55:35
  faci tu pe ale tale. Astea care poartă semnătura ta
• 55:38
  și mai devreme sau mai târziu, dar preferabil mai devreme, când
• 55:42
  se întoarce la Dumnezeu el, de fapt ce face?
• 55:46
  Se răzgândește. Îmi place mult formularea asta,
• 55:50
  nu răzgândire, pentru că asta este și în realitatea
• 55:54
  spirituală. Cel mai bine se potrivește aici
• 55:56
  ca explicație scurta pildă a lui Isus din Luca, aceea contată
• 56:00
  care avea 2 fii și l-a unui spune du-te de lucrează în via
• 56:03
  mea sa spunem, mă duc și nu s-a dus la celălalt, îi spune du-te
• 56:07
  și tu și lucrează ăsta, cum spune, nu mă duc, nu ăsta, e
• 56:10
  veritabil. Ea spune, nu mă duc după ce
• 56:14
  întoarce spatele zice că a apărut cum?
• 56:17
  Rău și ce a făcut? S-a dus acuma pilda, nu mai
• 56:20
  continuă, dar putem noi să ne imaginăm că Tata după ceva vreme
• 56:23
  se duce unde. În vie se duce în vie.
• 56:28
  Și nu mică i-a fost surpriza că n-a găsit în vie pe fiul care a
• 56:32
  zis CE cuvânt. Da.
• 56:35
  Și-a sfârșit prin. Nu și-l găsește în vie exact pe
• 56:40
  fiul la care nu se aștepta asta, a zis, nu și sfârșește prin cer.
• 56:45
  Prin da e cea mai plastică descriere a noțiunii de
• 56:48
  pocăință. Aproape o viață întreagă, omul
• 56:53
  îi zice lui Dumnezeu, ce cuvânt? Nu.
• 56:57
  Și într-o bună zi și minunată zi.
• 57:02
  Capitulează și spune cum? Da.
• 57:06
  Și este marea Răzgândire. Pocăința, așadar, e parte din
• 57:11
  sfătuire și din recuperarea bisericii din efes și mai
• 57:14
  adăugați, vă rog, al 3-lea element reconstrucția.
• 57:18
  Reconstrucția spune Întoarce-te la faptele tale.
• 57:22
  Dintâi îmi place această subtilitate Întoarce-te la
• 57:26
  faptele tale, dintâi înseamnă, nu te întoarce la faptele
• 57:29
  altora, nu încerca să copiezi pe unul pe altul.
• 57:32
  Nu încerca nu mimetismul, ăsta copilăresc.
• 57:36
  Întoarce-te la faptele tale, pentru că tu ai în trecutul tău.
• 57:42
  Momente frumoase fapte frumoase trăiri impecabile de care îți
• 57:47
  aduci aminte cu multă nostalgie, cu mult drag întoarce-te și
• 57:51
  reconectează-te cu partea aceea sănătoasă a istoriei tale.
• 57:56
  Așadar, compară TU cu alții, ci compară te cu cu tine cu
• 58:01
  momentele acelea bune. Știu că lucrul acesta e greu,
• 58:05
  mai ales când sfătuim pe cineva. Știu știu că avem uneori și
• 58:09
  probleme de sistem, ca să zic așa, în sensul că nu știu cine
• 58:13
  ne învață pe noi, pe români, dar parcă mai mult la români decât
• 58:15
  cred că la alte nații. Poate și din cauza unei rămâneri
• 58:19
  în urmă, așa la scara istoriei, care acuma încercăm să
• 58:22
  recuperăm, dar parcă tot timpul avem tendința să o luăm de la
• 58:26
  cât acum, pe o scală de la 0-10, să o luăm de la de la cât.
• 58:31
  De la de la zero. De la capăt.
• 58:37
  Tendința asta nu e bună, pentru că aproape oricare dintre noi în
• 58:42
  cele bune, chiar și în cele spirituale, pe o scară de la
• 58:45
  0-10, am înaintat măcar până la 3 dau exemplu până la 3 Da.
• 58:51
  Ori, dacă ai căzut undeva pe parcurs?
• 58:54
  Dar până la 3 ani înaintat, nu trebuie să o iei de la zero, te
• 58:57
  rog, adică nu anula și ce e bun că mereu mereu nu vei înainta,
• 59:03
  nu au luat de la zero, ci o idee la cât.
• 59:06
  De la 3. Sfătuirea înseamnă să-l ajuți pe
• 59:09
  cel drag al tău să se întoarcă la cea mai bună versiune a lui.
• 59:14
  Măi nu la rugăciunile mele să te întorci și la felul cum te Rugai
• 59:18
  Tu cândva? Nu la bunătatea mea să te
• 59:23
  întorci și la bunătatea cui a ta.
• 59:27
  Nu la limbajul tău ăla frumos de cândva sau al meu să te întorci
• 59:32
  la limbajul cui al tău. Compară L cu el?
• 59:38
  Cu atunci când a fost el altfel. Altfel la alt nivel.
• 59:45
  Emil cioran nu știu dacă avem voie să-l pomenim în biserică,
• 59:48
  că s-a întâmplat la biserică, nu au ce să facem.
• 59:50
  Ce să. Dar a fost sclipitor de deștept,
• 59:54
  ce să fac? Ce să facă Dumnezeu?
• 59:57
  Așa că noi ne-am dat la oameni din aceștia minte, atât s-au
• 1:00:00
  avut minte și în pantofi. Noi abia avem în cap cât avem,
• 1:00:05
  știi? Este care are în pantofi.
• 1:00:10
  Ce mai poți spune cu el, una dintre cărțile lui de tinerețe
• 1:00:14
  se numește. Schimbarea la față a României.
• 1:00:19
  EO carte profetică. Că gura păcătosului.
• 1:00:23
  Adevăr grăiești. Unul dintre capitolele cărții se
• 1:00:27
  numește adamismul românesc. Adamismul românesc, veșnica
• 1:00:34
  tendința românului de AO lua de la zero, motiv pentru care n-a
• 1:00:38
  înaintat niciodată că el n-a avut atâta discernământ.
• 1:00:43
  Soia, de unde s-a întrerupt nu de la zero?
• 1:00:47
  Că dacă pe tablă se dă o problemă de matematică și dacă
• 1:00:50
  tu faci rezolvarea greșit, eu ca profesor îți spun șterge
• 1:00:53
  rezolvarea pentru că e cum greșită, dar nu fi nervos într
• 1:00:58
  atît de nervos și fără minte și șterge enunțul problemei ala nu
• 1:01:01
  trebuie șters că l-ai bun aici. Singura parte bună de pe tablă
• 1:01:06
  lasă enunțul. Eu am văzut așa ceva umblând la
• 1:01:10
  școală. Colegi de ai mei nervoși care au
• 1:01:14
  șters-o de tablă. Și profesoara și-a pus mâinile
• 1:01:17
  în cap răsfoit, lasă ENUNȚURI că ăla n-are nici o vină.
• 1:01:20
  Mintea ta e problema, nu enunțul acela.
• 1:01:24
  Ștergem și cei buni nu știm să ne sfătuim unii pe alții, ne
• 1:01:28
  comportăm habotnic lipsiți de educație, de toate felurile.
• 1:01:33
  Nu știm să lucrăm cu cu nuanțe, nu știm să apreciem ce e bun,
• 1:01:39
  deci sfatul e bun. Sfătuirea e bună, haideți să
• 1:01:42
  învățăm că în familie nu este doar locul unde spunem adevărul
• 1:01:46
  și unde îl sfătuim pe cel drag și vă dau câteva rapid câteva
• 1:01:49
  elemente ale sfatului cel bun. Sfatul e bun, chiar dacă nu este
• 1:01:53
  exhaustivă exhaustiv înseamnă complet, adică dus până la capăt
• 1:01:57
  că nimeni nu are sfat complet, nu sta până când ai sfatul
• 1:02:00
  complet, că nu-l mai dai în veci sfatul e bun.
• 1:02:04
  Iar dacă nu este emoțional, nu sta până te emoționezi, nu știu
• 1:02:07
  cât că poate nu te mai emoționezi niciodată că ești
• 1:02:10
  prea supărat și a erodat și da sfătuiește cu inimă bună cât de
• 1:02:16
  cât cu atenție sfătuiește sfatul e bun și dacă nu e profesional,
• 1:02:21
  nu este școală de sfătuitori drept e că avem mulți sfătoși
• 1:02:24
  printre noi sfătoși fără școală și vede că fără școală, știi?
• 1:02:29
  Cartea sfaturi au nu te, poți feri de ei, nu știi cum să te
• 1:02:33
  ferești de ei? În familie se mai greu de
• 1:02:37
  suportat, dar nici varianta cealaltă nu-i bună în care nu
• 1:02:40
  îndrăznim să sfătuim și, de asemenea sfatul e bun, chiar
• 1:02:45
  dacă nu e teologic și cu asta s-ar putea să contrariez puțin,
• 1:02:49
  chiar dacă nu e teologic, adică nu trebuie să îi pot opri pe cei
• 1:02:52
  dragi noi cu ai noștri cu versete, nu trebuie să-i potolim
• 1:02:56
  cu versete că unii dintre pruncii care după ce s-au făcut
• 1:02:59
  mari au plecat în lume, au mare aversiune.
• 1:03:02
  Eu am povestit cu ei cu câțiva au mare aversiune față de
• 1:03:06
  versete. Față de Biblie că au fost au
• 1:03:08
  fost potopiți cu versete. Biblia a devenit o armă în
• 1:03:12
  educație, nu un balsam și o armă cu cineva care îi căzut.
• 1:03:19
  Și care s-a răcit și care s-a împietrit.
• 1:03:22
  Biblia e departe de el. Știți ce zic, adică versetele nu
• 1:03:25
  mai lucrează automat în el. Nu ne grăbim cu versetele pentru
• 1:03:30
  că stricăm uneori cu versetele, mai bine o vorbă de Duh mai bine
• 1:03:33
  o vorbă din bătrâni. Mai bine cităm pe bunicul și pe
• 1:03:36
  străbunicul căi mai primit câteodată înțelegeți mai bine
• 1:03:41
  spunem ceva funcțional la firul ierbii decât să ne apucăm să
• 1:03:46
  devenim prea teologici, pentru că în sfătuirea din familie nu
• 1:03:49
  trebuie să ținem predici și eu sfătuiesc pe soție și pe copii,
• 1:03:53
  dar nu le țin predici că privim la biserică țin și ca să vedeți
• 1:03:57
  că nu-mi ajunge că predic la Oradea.
• 1:03:58
  Vin și la Cluj, dar eu de aia Vin să predic că nu pot predica
• 1:04:01
  acasă. Acasă, toți mă contrazic aici nu
• 1:04:05
  mă contrazice nimeni îmi place. Acasă și pruncii știu mai bine
• 1:04:12
  ca mine auzi. Ba da câteodată au și idei
• 1:04:15
  interesante, sincer. Întotdeauna recunosc eu, dar iau
• 1:04:20
  de bună câte o idee si uită-te la el minte odihnită, știi?
• 1:04:25
  Alt nivel. Alt nivel.
• 1:04:30
  Printre zâmbete înainte de a merge la ultimul element.
• 1:04:35
  Asta aș vrea să vă încurajez, hai să îndrăznim, să ne sfătuim
• 1:04:38
  unii pe alții și în familie. E greu într-adevăr, dar să
• 1:04:43
  îndrăznim. Dacă nu eu o sfătuiesc pe soția
• 1:04:47
  mea, cine că dumneavoastră nu îndrăzniți corect, nu?
• 1:04:51
  Dacă ea nu mă sfătuiește pe mine, cine mă sfătuiește că
• 1:04:54
  dumneavoastră nici atâta, nu îndrăzniți cu mine?
• 1:04:57
  Bine zice ea, câteodată eu trebuie să spun că dacă nu spun
• 1:04:59
  eu nimeni nu spuneți că ești în pericol, are dreptate.
• 1:05:04
  Numai eu am dreptul, nici să spun numai eu îndrăznesc, să-ți
• 1:05:06
  spun auzi Îndrăznești să-i cutezătoare.
• 1:05:10
  Corect chiar ea poate să facă. Al 4-lea și ultimul element.
• 1:05:19
  Speranța. Speranța.
• 1:05:23
  În relația dintre Hristos și Biserica din Efes, potrivit
• 1:05:26
  ultimului Verset versetul 7. Nu există doar apreciere
• 1:05:31
  franchețe și sfătuire. Ci există și speranță.
• 1:05:36
  Totul se încheie cu speranța celui ce va birui îi voi da să
• 1:05:42
  mănânce din pomul vieții care este în raiul lui Dumnezeu
• 1:05:47
  Invariabil toate cele 7 scrisori din Apocalipsa se încheie cu
• 1:05:51
  această formulare celui ce va birui până și în biserica din
• 1:05:56
  Laodiceea, unde Hristos nu are nimic bun de apreciat.
• 1:06:00
  Până și acolo se încheie celui ce va birui, adică Hristos vede
• 1:06:04
  Biruitori în orice comunitate. Vede ce noi nu vedem, realizează
• 1:06:08
  ce noi nu realizăm. Domnul are speranță oarecum are
• 1:06:12
  nădejde în biserică și în reușita acelei biserici.
• 1:06:16
  Aici apar elemente frumoase, cum ar fi zice celui ce va birui îi
• 1:06:20
  voi da să mănânce din pomul vieții și aici este un ARC peste
• 1:06:25
  timp. În geneza s-a împiedicat accesul
• 1:06:28
  prin cei 2 heruvimi. Știți cu săbiile învăpăiate?
• 1:06:31
  Se împiedică accesul la pomul vieții în apocalipsa se deschide
• 1:06:36
  accesul și acum biruitorii au acces la pomul vieții.
• 1:06:40
  Este un ARC peste scriptură, nu un arc peste istorie și mai este
• 1:06:45
  ceva și aici să-mi permiteți. Vă rog o paranteză exegetică și
• 1:06:49
  apoi încheiem cu familie. Zice că pomul acesta al vieții,
• 1:06:53
  dar să nu vă imaginați că e pom de a dreptul.
• 1:06:56
  Eu spun asta că e bine să spunem, nu?
• 1:07:00
  În lecție să predăm tot ce trebuie predat.
• 1:07:03
  Că noi credem că oamenii știu, dar nu știu când vezi ce
• 1:07:05
  întrebări pun zici că nu înțeleg nimic.
• 1:07:08
  Câte unul nici nu înțeles îți pui mâinile în cap.
• 1:07:12
  Și nici nu prea mai am răbdare cum avem.
• 1:07:15
  Mai am colegi tineri acuma ucenici de a mi trimite la ei,
• 1:07:19
  ăștia se bagă pe studii mari. Umblă să lămurească.
• 1:07:24
  Așa eram și eu mă uit la ei așa eram și parcă mi-i dor cum eram
• 1:07:28
  acum, nu mai am. Nu mai am abia dacă țin predică.
• 1:07:35
  Deci nu e pom adică, nu e pom sau metaforă.
• 1:07:40
  De fapt, acest pom al vieții este o metaforă.
• 1:07:43
  Una dintre metaforele pentru Hristos însuși, pentru că
• 1:07:47
  eternitatea înseamnă contemplarea eternă a cui.
• 1:07:51
  Anume Hristos și vom fi pentru totdeauna cu domnul, așa spune
• 1:07:56
  Pavel și e corect. Deci nu va fi un pom așa cum și
• 1:08:01
  cu străzile de aur. Hai să spunem și asta s Lic
• 1:08:03
  rezolvăm odată asta cu străzile de aur.
• 1:08:06
  Tot purtăm grija asta. Și din cauză că neam de neam
• 1:08:11
  osul nostru a fost sărac. În general, am fost săraci puțin
• 1:08:16
  bogați între noi cu școală și mai puțin.
• 1:08:20
  Acum sunt bogat, probă puțini bogați între noi și care au
• 1:08:23
  ajuns bogați. Unii nu știu ce să facă cu asta.
• 1:08:25
  Și deși rușinez de ei, adică nici nu-i zici că nu-s de pe
• 1:08:28
  listele noastre. Mai puțin care să aibă avuție
• 1:08:34
  din neam neam știți ce zic puțin și din cauză că am tot dus lipsă
• 1:08:39
  și ne-am tot uitat cum e bogată altul și cum celor răi le merge.
• 1:08:42
  Cum? Bine că așa și este că celor răi
• 1:08:45
  le merge le merge bine. Noi cumva ne răzbunăm cu tot
• 1:08:49
  felul de versete și zicem n-are nimic, n-avem aur bine.
• 1:08:51
  Noi am avem o aversiune față de aur la noi, toate totul devine
• 1:08:55
  complicat. Ați văzut așa, dar nu-i nimic că
• 1:08:58
  n-avem aur aici, așa am tot auzit, eu am crescut în cultură
• 1:09:01
  asta nu-i nimic, n-avem aur și pietre scumpe că vine vremea
• 1:09:05
  Frate ghiță, că noi vom călca pe aur.
• 1:09:08
  Și când aud așa ceva pe loc îi stau împotrivă, cum zice Pavel,
• 1:09:11
  i-am stătut împotrivă. Și îți spun n-o să calci pe
• 1:09:15
  niciun aur, potolește-te. Toate pietrele prețioase din
• 1:09:20
  apocalipsa și aurul și toate toate sunt metafore ale
• 1:09:24
  splendorii. Că cum să ne explice 9 Dumnezeu,
• 1:09:26
  cum acolo e splendoare, dacă nu ia niște metale prețioase din
• 1:09:30
  lumea cui din lumea noastră, că doar nu pot fi aceste metale
• 1:09:34
  care sunt materie, măi materie, să fie mutată dincolo, pentru că
• 1:09:39
  acolo nu va mai fi ce nu aur nu va mai fi materie.
• 1:09:46
  Cum să fie? Da, păi frate nici cântare nu va
• 1:09:50
  fi nici cântare. Potoliți-vă.
• 1:09:53
  Cântare o metaforă a bucuriei, care metafora era mai bună
• 1:09:56
  pentru bucurie. E bine că nu o să fie cântare,
• 1:10:00
  că doar primii care se bucură sunt dirijorii de cor.
• 1:10:04
  Câte ispite ori mâncate în viață?
• 1:10:07
  Cu coriști și cu fanfară iștii și cu.
• 1:10:11
  Era să zic fanfaronii. Cu toate formațiile și.
• 1:10:18
  Tot măcinăm noi aici o și facem aici.
• 1:10:21
  Dar nu le-a fost ușor, dar n-au și ei dreptul măcar dincolo să
• 1:10:24
  stea liniștiți. Iar partidul Iară fals a fost
• 1:10:28
  fals destul. Și acolo ne mai ducem cu el.
• 1:10:34
  Nici o cântare mai zic frate, nu o să fie mai zice niet a ei tot
• 1:10:37
  frate pe nume. Vrem să cântăm acum câte unul
• 1:10:40
  mi-a zis Maicu, au fost premiați cu sete cu sete, știi așa cu un
• 1:10:44
  pic de patimă o zis frate acolo n-o să mai predicăm.
• 1:10:49
  Dar nu întâmplător mi-a zis miniștrii.
• 1:10:52
  Acolo n-o să mai predicăm, mi-o zis mie de a lungul anilor câte
• 1:10:55
  unul acolo, numai o să cântăm. Eu am zis, nici nu o să cântăm,
• 1:10:59
  nici nu o să predicăm, iar partea cu predica, primii care
• 1:11:02
  ne bucurăm că n-o să predicăm, suntem noi predicatorii că ne-am
• 1:11:07
  mâncat nervii și am făcut parcă nu îți predicând duminică de
• 1:11:11
  duminică. Nu s-au prins nimic aproape de
• 1:11:13
  voi. Auzi nimic 10 Frate exact.
• 1:11:17
  Mă dureri ne-ați făcut și numai nopți și insomnii și am reușit
• 1:11:21
  dramatizez. Cât am predicat și banco de la
• 1:11:26
  capăt, că parcă nimic în special.
• 1:11:28
  Slavă Domnului că nu o să predicăm că noi ne-am săturat
• 1:11:32
  primi. Zice că pomul vieții este în
• 1:11:37
  raiul lui Dumnezeu, iar pentru cuvântul RAI.
• 1:11:41
  Care în cornilescu îl avem pe Filon Slavon și este un cuvânt
• 1:11:45
  nereușit rai corect ar fi fost să traducem paradis pentru că
• 1:11:49
  paradisul în spate. Iar paradisul dragii mei.
• 1:11:54
  Paradiso da sau paradisul era un loc în antichitate și până în
• 1:11:58
  Evul Mediu, chiar în Evul Mediu. Era un loc real, iar paradis era
• 1:12:03
  numit era numită Grădina regelui, adică un rege care avea
• 1:12:06
  un palat. Avea sigur o grămadă de încăperi
• 1:12:09
  și avea o solemnitate la împărat la palat și foarte mulți
• 1:12:12
  slujitori, dar undeva în spate avea o grădină interioară
• 1:12:16
  închisă, care nu avea Porți. Avea doar un gard foarte serios,
• 1:12:19
  foarte solid și acolo în Grădina aceea vă puteți gândi la de
• 1:12:24
  exemplu, la Palatul de la Versailles.
• 1:12:25
  Poate fi o bună comparație. Versailles ul care încă
• 1:12:28
  păstrează ceva din genul ăsta și în Grădina aceea dragii mei, el
• 1:12:33
  își aducea regele arbuști și în general plante cu precădere
• 1:12:37
  flori din toată împărăția lui, astfel încât el avea în grădină
• 1:12:43
  în paradis paradizo. El avea în grădină reprezentată
• 1:12:48
  din punct de vedere al al faunei, dar avea în gând GRĂDINĂ
• 1:12:52
  toată ă toată împărăția lui. Știți paradisul însemna
• 1:12:57
  împărăția lui în miniatură, când cineva venea chemat de rege ca
• 1:13:03
  să îl recompenseze îl primea în sala tronului unde regele era
• 1:13:07
  flancat de către gărzile de corp.
• 1:13:10
  Îl aprecia și poate că îi dădea ceva ca un semn de apreciere,
• 1:13:14
  dar cea mai mare apreciere pe care o putea face un rege și
• 1:13:18
  acum vă rog să mă urmăriți și să vedeți ce frumos ajungem chiar
• 1:13:21
  în raiul lui Dumnezeu. Cea mai înaltă distincție era că
• 1:13:26
  se ridica de pe propriul tron și îi spunea acestui om.
• 1:13:31
  Pe care multe le aprecia te, poftesc să faci cu mine o
• 1:13:34
  plimbare, unde să nu ziceți în grădină și ies direct pe nume.
• 1:13:38
  În paradis. Ieșeau amândoi umăr la umăr ca
• 1:13:43
  într-o egalitate jucată, iar gărzile de corp rămâneau în
• 1:13:48
  palat pentru că în paradis, regele este în siguranță.
• 1:13:54
  Și se plimbau pe alei. Doar el și regele și povesteau
• 1:14:00
  ca 2. Prieteni.
• 1:14:03
  În toată diferența dintre ei în paradis, parcă diferența se
• 1:14:07
  anula. Cine a fost în paradis în acel
• 1:14:11
  paradis. Până în ziua morții lui, A
• 1:14:14
  povestit tuturor. Că cea mai mare întâmplare din
• 1:14:18
  viața lui a fost că a ajuns într-o zi unde.
• 1:14:22
  În paradis. Și la toți le spunea cum nu v-aș
• 1:14:26
  povesti, dar nu am ce. Cuvinte așa ceva?
• 1:14:31
  Așa ceva nu se poate povesti. Oare înțelegeți iubiți frați și
• 1:14:38
  surori? Aș vrea să înțelegeți și să ne
• 1:14:40
  încurajăm cu asta. Raiul lui Dumnezeu înseamnă
• 1:14:45
  momentul acela când ne va lua să fim cu el în lumea lui.
• 1:14:50
  Când ne va pofti în. Paradis și vom fi pentru
• 1:14:55
  totdeauna. Cu domnul încheiem cu familia,
• 1:14:59
  așa cum am început dragii mei da familia este un loc al
• 1:15:02
  speranței, da speră biserica pentru copilul tău, pentru soțul
• 1:15:07
  său, pentru Soția ta. Da, speră biserica și se roagă
• 1:15:10
  pentru bolnavul din familia ta. Da, sigur, asta e datoria
• 1:15:14
  bisericii, dar speranța care nu cade ar trebui să fie în primul
• 1:15:19
  rând unde? În familie ar trebui ca eu
• 1:15:22
  pentru cel drag al meu să sper tot mai mult până la capăt, cât
• 1:15:27
  mai mult cu putință să-mi reînnoiesc cumva aceste aceste
• 1:15:30
  forțe pentru pentru speranță speranța în mântuire, speranță
• 1:15:34
  în vindecare, speranță în reabilitare, speranța care mi-o
• 1:15:37
  pun un om nu în cel drag al meu, nu în sisteme, mă înțelegeți, nu
• 1:15:41
  în magii e speranță pe care mi-o pun în Dumnezeu.
• 1:15:46
  De aceea, încheiem cu această notă a speranței, o speranță
• 1:15:49
  care merge pe termen scurt, în sensul că ne rugăm lui Dumnezeu
• 1:15:53
  și domnul uneori ascultă imediat rugăciunea noastră și
• 1:15:56
  binecuvântate sunt acele momente când domnul răspunde repede la
• 1:16:00
  rugăciune, ba chiar uneori împlinește ce vaccinuri nici
• 1:16:03
  n-am apucat să ne să ne rugăm. Ați pățit așa, eu aș vrea ca
• 1:16:07
  acelea să fie foarte dese, dar acelea sunt foarte.
• 1:16:11
  Rare. Deci nădejde pe termen scurt e
• 1:16:15
  foarte rar de dorit, dar e rar apoi mai multe ipostaze sunt
• 1:16:19
  nădejde pe termen mediu, în care durează de ordinul anilor.
• 1:16:23
  De când începem a ne ruga și a nădăjdui până când se întâmplă.
• 1:16:28
  Și mai este nădejdea cea mai grea și aceasta vreau să v-o las
• 1:16:31
  ca ultimă provocare. Se spune că și eu cred că așa
• 1:16:36
  este la scara experienței. Oricât de minunate familii, avem
• 1:16:40
  când încheiem viața, sper la senectute și suntem în ultimele
• 1:16:44
  clipe conștiente pe patul de moarte, dar în ultimele clipe
• 1:16:47
  conștiente. Se spune că orice creștin cu cea
• 1:16:51
  mai minunată familie are ofurile lui Ofurile ultime de la urmă.
• 1:16:58
  Se spune că nu îngăduie Dumnezeu și asta luați, vă rog nu ca o
• 1:17:01
  descurajare, vă rog, chiar trebuie să închei predica, să nu
• 1:17:04
  încheiem așa? Dar trebuie să vă spun că altfel
• 1:17:08
  nu-i completă predică acum înțelegeți mă și pe mine.
• 1:17:12
  Eu v-am înțeles pe dumneavoastră.
• 1:17:17
  Niciun creștin, oricât de mult și de bine ar trăi, nu pleacă
• 1:17:22
  din lumea aceasta. Cu toate cauzele rezolvate.
• 1:17:29
  Niciun creștin n-a văzut toate minunile pe care aștepta să le.
• 1:17:34
  Vadă nici unul. Sfânt să fie și n-a văzut.
• 1:17:40
  Se pare că Dumnezeu în ironia lui sau poate în pedagogia lui.
• 1:17:44
  Se arată măreț și din punctul ăsta de vedere că nu
• 1:17:48
  îngrămădește toate minunile în timpul vieții mele, că atunci ar
• 1:17:51
  zice ce mic E Dumnezeu, dacă au încăput toate minunile, știi ce
• 1:17:55
  mike? El e așa de mare încât nu se
• 1:17:58
  poate rezuma la o singură existență.
• 1:18:02
  Și el lucrează la scara istoriei trans generațională.
• 1:18:06
  Trans generațional. Cea mai înaltă formă de nădejde
• 1:18:11
  la care vă invit și la care lucrez și eu.
• 1:18:15
  Este ca în ultima noastră clipă conștientă de viață, când sigur
• 1:18:19
  vom fi în rugăciune, că doar nu cred că predicăm și atunci.
• 1:18:23
  Vom fi în rugăciune. Să putem să plecăm din lumea
• 1:18:29
  aceasta cu nădejdea că după ce noi n-o să mai fim Dumnezeu
• 1:18:33
  continuă să fie. Și minuni pe care noi nu le-am
• 1:18:37
  văzut, se vor întâmpla pentru că viu și mare e Dumnezeu.
• 1:18:44
  Și că familia mea la scară generațională nu va fi pierdută.
• 1:18:49
  Pentru că Dumnezeu e Mare. Și când eu nu nu pot să-mi aduc
• 1:18:55
  nicio contribuție pentru că tocmai plec din lumea asta.
• 1:18:59
  Dumnezeu ridică oameni și împrejurări și continuă să
• 1:19:03
  lucreze. E mare, lucru să trăiești cu
• 1:19:06
  nădejde pentru toți membrii familiei tale, dar e mai mare
• 1:19:10
  lucru să. Mori cu nădejde.
• 1:19:16
  Și să închidem ochii creștinește încredințându-i pe toți ai
• 1:19:19
  noștri, mai ales partea slabă familiei.
• 1:19:23
  În mâna unui Dumnezeu puternic și făcător de minuni.
• 1:19:27
  Și să avem apreciere franchețe. Sfătuire și mai ales ce?
• 1:19:36
  Speranță aminte.